Momentul neputinței: episodul Potemkin

cuirasatul Potemkin la Constanta

Cuirasatul rusesc Cneaz Potemkin Tavriceski a fost lansat la apă în octombrie 1900 și a făcut parte din flota țaristă a Mării Negre. A avut o viață destul de scurtă, proiectul devenind rapid perimat o dată cu lansarea la apă a cuirasatului britanic HMS Dreadnought care, la începutul celui de-al XX-lea secol, a revoluționat designul navelor de linie.

În iunie 1905, pe fondul dezastrului din Pacific, al primei revoluții ruse și al condițiilor oribile de la bordul navei, are loc o revoltă pe cuirasatul Potemkin. Deși s-au străduit, rușii nu reușesc să recupereze cuirasatul care pornește spre Constanța însoțit de torpilorul Flag, conform sursei citate în cadrul acestui articol.

Aventura navei țariste în 1905 a devenit celebră, inclusiv subiect de film. Vă invit să citiți mai multe detalii despre Potemkin și incursiunea sa la Constanța pe rnhs.info accesând acest link.

Din păcate pentru noi, concluzia nu este tocmai fericită, semn că nu prea obișnuim să învățăm mare lucru din propria istorie.

37 de comentarii:

  1. Un incident de pus in rama si de bagat la cap….

    9
  2. „Ca să poți prevedea viitorul , studiază trecutul și trage învățăminte. ”
    E o expresie cunoscuta DOAR in alte tari.

    8
  3. Filmul Potemkin din 1925. Evoca evenime tele din punctul de vedere al bolsevicilor, chiar si asa e o marturie istorica a momentului. Sa filmat la bordul navei . Merita vazut.
    https://youtu.be/7TgWoSHUn8c

    4
  4. Nu știu ce s-a întâmplat cu echipajul, după ce a debarcat în România. Oricum, în primul război mondial eram aliați cu imperiul țarist.

    3
    • aliante de astea cu poporul ”preten” nici dusmanilor nu doresti…

      9
    • @gabi S. din ce stiu s-au raspandit prin tara. Bunicii mei erau vecini cu fiul unui „potemkimist” care se stabilise in comuna de la limita dintre jud. Vrancea si Buzau.

      7
    • Am găsit în rapoartele Legației britanice de la București despre doi marinari ruși mutați în zona Buștenari-Telega, Prahova, după debarcare, care au fost arestați în 1907, fiind considerați instigatorii/organizatorii unor mișcări de revoltă în zonă. Nu am verificat niciodată informația, pentru că nu era în aria mea de interes.

      1
  5. In 1905 noi am fost in fata cuirasatului rusesc cu erau japonezii in 1853 in fata navelor lui Perry. Neputinciosi. De aceea este bine sa ai la indemana un ciomag cat mai mare, pentru orice eventualitate, lucru pe care o mare parte din natia noastra pasnica nu vrea sa-l priceapa. Stie mult mai bine sa-si planga mortii dupa ce trece baiul.

    19
    • Am folosit si eu de multe ori acest argument, care ma fascineaza istoric. Cu wakizashi in fata unei fregate pe aburi. Asta a insemnat izolationismul epocii Tokugawa adica lipsa oricarui schimb de idei si schimb economic. Inseamna sa ramai blocat ca prostul intr-o epoca in timp ce lumea evolueaza, ca nu sta nimeni sa astepte pe cel mai prost din curtea scolii.
      Chiar am citit de ceva timp o carte a lui Romulus Hillsborough cu privire la Garda Shinsengumi, care ilustreaza perfect epoca respectiva.

      2
  6. Salut A murit saracu un actor italian care interpreta un personaj care se numea Fantozzi, la sua replica referitor la acest crucisator e stata La corazzata Potemkin e stata una grande cagata pazzesca,avea dreptate prin cate a trecut aceasta Nava.

    4
  7. Felicitări pt. acest articol. Se pare că a învăța din istorie se întâmplă doar când o repeți.
    Măcar să rămânem cu speranța că vom vedea corvete, fregate, submarine etc. în dotarea noastră .
    P.S. Totuși istoria nu ne așteaptă să ne dezmeticim din somnul ‘lasă că merge și așa ‘

    2
  8. Ce-am înțeles eu din articol: urmează o nouă revoluție la ruși?!?

  9. E târziu cu trezitul, americanii spun că balul începe în următoarea lună.

    2
  10. Un material foarte bun realizat cu istorici din Constanta poate fi văzut pe Cinethronix. Vasul s a predat României după ce a încercat prima revoluție comunista din Rusia. Episodul e pomenit și de Lenin. Mateloții, cei mai mulți au cerut azil in România și s au făcut …. birjari. Nu întâmplator in epoca se zicea ca înjuri ca un birjar. Erau muscali. Un episod de istorie universala desfășurat la țărmul Marii Negre cu epilog la Constanta. A ținut cu sufletul la gura cititorii ziarelor din Londra, New York și Paris.

    6
  11. Editat: offtopic

  12. Frumos si documentat articol
    Nu știam de potemkin
    La mintea mea, concluzia este ca măreața marină militară ar fi bine să renunțe la unele obiceiuri din trecut
    Obiceiuri legate de proasta înzestrare

    Atunci când tara nu mai are conducători
    Se mai găsesc si trădători
    Ca asta erau marinarii de pe potemkin
    La fel cum flota ucraineana a trecut benevol la rusi la origini unor comandanti, fără nici o lupta
    Comandanti capabili

    2
  13. Filmul lui Sergei M. Eisenstein – Crucişătorul Potemkin / Bronenoset Potemkin (1925), este considerat o capodopera a artei cinematografice si merita vazut.
    Aici cu traducere in limba romana
    https://www.dailymotion.com/video/x6841o6

    4
  14. Când mergeți in concediu la mare nu ezitați sa intrați in Muzeul de marină din Constanta. Puteți cere și informații despre flota României, vasul către care s a predat crucișătorul rusesc și alte lucruri pe care cu siguranța nu le știți. Merita vazut.

    3
    • Cu greseli de traducere ale plàcutelor descriptive, mai ales în francezà.
      M-am oferit acum câtiva ani sà le refac pe spezele mele, mi-am làsat cartea de vizità, niciun ràspuns.

      4
  15. ,,Merge și așa ‘’ e deja brand românesc. A intrat in tradiția romanilor sa aibă ceva ,,legat cu sarma,, . Am văzut muzeul acum vreo 15 ani. Tot cred ca merita văzut măcar o data in timpul unui concediu la mare de către cei ce vin din Brașov, Iași, Cluj sau mai știu eu unde.

    3
  16. Episodul acesta istoric ne arată că niciodată armele nu sunt suficiente pentru a garanta o țară.
    Pe harta lumii există și țări mici alături de țări foarte mari, de multe ori în sisteme politice diferite și chiar ostile unele față de altele. Cu toate acestea cele mici există, deși militar ar putea fi spulberate.
    Diferența o face o ramură a politicii numită diplomație.
    Din nefericire, în zona de diplomație avem progrese mai mici decât în zona de înzestrare militară.

  17. Multumim coane. Istoria asta fascinanta a navelor de la inceputul secolului este un subiect de interes major pentru mine. La fel starea Marinei Militare ar trebui sa ne puna pe ganduri, si atunci, si acum.

    • Intrebare.Ce fel de marina am fi putut avea care sa invinga Nava Majestatii Sale ”GOEBEN”,rebotezata de turci ”Yavuz Selim”,dar cu aceasi marinari germani(germanii aia de demult) la bord?

      Daca raspunsul corect si realist este NIMIC,atunci mai bine ne batem capul cu probleme care isi gasesc rezolvarea.

      Alta intrebare.Daca pt a produce una bucata crucisator la inceput de secol 20 necesita cateva mii de tone de otel,cate tunuri se pot produce din aceasi cantitate de otel?

      Valabil,de exemplu pt razboiul nr 2,cu marile vase germane,care au avut o ilustra istorie la stat in port si lovit fundul oceanului.Doar pt ca ai oleaca de apa sarata nu inseamna ca trebuie sa te apuce spiritul lui Nelson si Yamamoto.
      Ca consolare pt colegii de blog amorezati de nave trebuie sa spun ca asta a hobby de imparat.De Wilhelm al 2-lea 🙂

      1
      • Nu ma refer la faptul ca romanii daco-geti trebuiau sa aiba primul portavion functional de pe planeta, discutia este daca te poti apara.
        Tot pe site a postat cineva un exercitiu de artilerie de la 1900, un sepctacol grotesc cu niste militari care se atrenau cu… un tun imaginar.
        Cat despre Imparati, avem si noi, cu Imparatul Iulian in frunte, ce, nu putem scufunda un amarat de Gerald R. Ford? La cat „fer” este…

        3
        • @lt(rez) – Multumesc de lectura, coane! 🙂

          @mihais – Raspuns: pentru Goeben, torpiloare si submarine ca arma de atac. Mine si baterii de coasta ca arma de aparare. Nu aveam nici una, nici alta.

          • P.S. @mihais: In continuare sunt curios sa aud solutia ta pentru marina romana… 🙂

            • 1.REMAT.
              2.16 lansatoare NSM pe camion.
              3.Vb cu israelienii sa tuneze un HErmes pt carat NSM.Sau cu turcii,ca daca nu le pica galoanele polonezilor nu ne pica nici noua.
              4Mine navale din astea noi si destepte.
              5.Nave de patrulare mici,ca sa ai de ce agata tricolorul.
              6.Cand nu mai ramane nimic de facut in armata patriei,atunci luate 2 fregate pt misiuni alaturi de aliati la naiba cu carti.
              7.Nave pt Delta,mici,fasnete,tacute,cu pescaj redus,bune sa care infanteristii marini pe post de vikingi prin tot intinsul Deltei si pe langa ea.
              8.Cand ne vom permite,submarine robot.
              9.Da-mi mie miliardul ala jumate si mana libera si iti scufund tot ce pulteste in MN.Doar nu arunca bani buni pe nave utile in Mediterana.Trust me,aviatia aeronavala rusa ar castiga medalii prea usor si nu merita ei asta.

              4
              • Multumesc! 🙂 Mergand pe ideea bugetului tau (un miliard jumatate):
                1. De acord, cu exceptia dragoarelor, puitorului de mine, navelor de scafandri si hidrografice si a elicopterelor pana pot fi inlocuite cu ceva modern.
                2. De acord, e in curs de rezolvare oricum.
                3. Nu-i mai simplu sa folosesti F-16 pentru asta? Ca idee, un potential raspuns ar fi Akinci (are sarcina utila totala necesara). Elbit nu are asa ceva in gama. Poate un Reaper. Problema e ca-ti trebuie un pilon de acrosare care sa tina 450 kg. Mai am eu o idee, pastrez „surpriza” pentru articolul care va veni curand. „Decat” de dragul corectitudinii, NSM cu lansare din aer se cheama JSM… 🙂
                4. De acord, cu mentiunea ca pentru minele astea iti trebuie mijloace care sa le lanseze la apa. Si mijloace care sa le dragheze, dragoare/vanatoare de mine.
                5. Partial de acord, cu mentiunea ca trebuie sa aiba musai rachete nava-nava si ceva gen Sea Ram/VL Mica pe ele. Ceva gen Visby (poate putin mai mari – 900 – 1000 to deplasament), care are si posibilitati limitate AS si poate lansa baraje de mine. Dar nu trebuie sa fie la fel de scumpe ca Visby (in jur de 200 milioane/bucata). 6 bucati cu NSM, Sea Ram/VL Mica, sonar tractat si capacitatea de a opera drone/elicopter, asa, in genul asta 🙂 : https://rnhs.info/navele-proiect-22160-vasily-bykov/
                6. De acord. Dar daca tot dai de bani, e pacat sa nu iei macar 3, 4 ideal. Ai avea in sfarsit o aparare AA solida pe mare.
                7. Ai monitoarele si vedetele blindate. Ar trebui inlocuit VD141 cu ceva in genul CB-90 sau Mark VI.
                8. Pana sa ne permitem mai e mult pana departe. Nu cred ca vei vedea ceva fiabil in materie prea curand. Pana la submarine robot, UAS si USV ca sa suplimentezi pct. 3, 4 si 5. Dupa cum ziceam, vine un articol pe subiect.
                9. Ti l-as da, daca l-as avea… N-o sa scufunzi chiar tot ce pluteste in MN dar ar constitui o veritabila forta de descurajare.

                2
                • Cand ai dreptate cu JSM,ai.Stiu de Akinci.Ei vor sa care SOM,racheta lor de croaziera in curs de dezvoltare pe ele.Si sa scufunde corvetele grecesti momentan pitite dupa insule.

                  Dar mno,daca noi cu Eretz=love,sa bagam si noi ceva minim inovator la inaintare.
                  Nu zice nimeni sa nu cari pe F 16,doar ca dronele sunt backup.Drona decoleaza de pe o sosea mai fara gauri.E mai putin vulnerabila la lovit baze aeriene.Si poti avea operatii distribuite.In esenta,dublam aviatia conventionala cu una care ar supravietui suficient cat sa conteze .Si care sa fie relativ usor de inlocuit.Cost doar cativa firfirici comparativ cu aviatia conventionala ,iar cu flota nu e termen de comparatie legat de raportul cost/eficienta/timp.

                  Flota nu face nici 2 bani daca cumva ne trezim vecini cu Novorossia.Pt ca ar fi irational sa ne temem ca ne invadeaza rusii inainte de a rezolva Ucraina.

                  In aceai bani am obtine descurajare pe mare,posibilitatea sa lovim noi navele ruse si o capacitate de sprijin aerian la sol.Drona nu e zmeul razboaielor,dar e oarecum o consumabila.Avionul nu e consumabil.Dureaza ani de zile sa ai o aviatie competenta si e doar o idee mai putin fragila decat flota.DRona dureaza cat o fabrici si o ai gata de lupta.Da,ii trebuie si ei 2-3 operatori plus personalul de sprijin,dar nu iti trebuie niste supermeni cum sunt pilotii de supersonice.Dureaza infinit mai putin sa ai operatori de drone.Iar astia nu mor sau nu cad dupa liniile inamice,nici nu necesita sa trimiti CSAR dupa ei.Trimiti cel mult un Uber daca dorm prea mult acasa.

                  5
      • hehe, discutia asta probbail ca nu se va sfrasi usor 🙂
        La prima intrebare: niste torpiloare moderne, eventual si unul doua puitoare de mine. Dublata cu ceva artileria de coasta: calibrele mari in pozitii fixe bine intarite, cele mai mici, mobile, deplasabile dupa nevoi. Eventual niste piese grele puse pe un tren blindat (ar fi putut fi folosit si de fortele terestre la nevoie).

        La a doua intrebare: multe, foarte multe, dar lasi deoparte orice initiativa pe mare.
        Iar la partea cu WWII nu cred ca ai dreptate. Englezii au tinut blocate multe nave bune la Scapa doar pentru a putea raspunde unor potentiale iesiri pe mare ale navelor grele germane, nave care poate ar fi schimbat soarta luptelor in alta parte (de exemplu poate Malaezia si Singapore nu ar fi cazut asa usor, sau poate de loc, daca englezii ar fi avut o flota intreaga acolo, nu doar un cuirasat si o crucisator de lupta din primul raboi mondial).
        Pana una alta, singurul loc unde suntem vecini cu rusii e chiar Marea Neagra.

        PS Ai si tu dreptatea ta, sunt si alte gauri de umplut, banii asa si asa. Tot astept sa dezvaluie sharky surpriza aia, si sa ne bucuram la zgomot de senile si turbine 🙂

        1
        • Pai au facut si bampoarele germane ce puteau face.Intrebarea e cate blindate putea produce industria germana in plus daca toate investitiile facute in nave si infrastructura navala ar fi mers acolo unde conta?Nu e vb ca faceau 40 de tancuri cu 1000 tone de otel,ca nu e o relatie directa.Dar e vb de prioritati.

          Problemele germane au fost in principal de logistica,dar si aici e vb de alocare insuficienta de resurse.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *