O scurtă privire aruncată pe hartă ne arată că expansiunea Chinei se oprește destul de rapid în ceea ce americanii au denumit „the first island chain” – „primul lanț de insule”. Litoralul chinez are o lungime de 10250 Mm (18983 km) iar economia sa bazată pe export depinde într-o măsură covârșitoare de transportul maritim, în ciuda încercărilor de diversificare a acestor căi cu rute feroviare prin „stanuri”. Aprovizionarea economiei se face și ea într-o proporție semnificativă pe mare. Marea majoritate a populației locuiește pe coasta de est iar marea majoritate a bogăției este tot acolo.
Prin urmare, China a realizat că are nevoie de o marină puternică pentru simpla prezență în ceea ce ea denumește zona sa de interes dar și pentru protecția rutelor maritime. În ultimii ani, China a dat dovadă de foarte multă agresivitate în relațiile cu vecinii săi, „construind” insule, pescuind sau efectuând prospecțiuni geologice în zonele economice exclusive aparținând altor state și, în esență, ignorând complet legislația internațională în materie atât timp cât niciunul dintre potențialii oponenți nu dețineau o marină pe măsura celei chineze.
Cel mai adesea, China a folosit mijloace asimetrice – cum ar fi flotele de pescuit protejate de nave aparținând Gărzii de Coastă, fiind foarte atentă să rămână într-o zonă gri de natură a evita o posibilă escaladare la următorul nivel – războiul deschis.
În ultimii 20 de ani, China a construit o flotă impresionantă. Ținta este, evident, US Navy. Șapte crucișătoare Type 055, 24 de distrugătoare Type 052D și șase distrugătoare Type 052C, pe cele mai vechi nici nu le mai iau în calcul. 32 de fregate Type 054 și 72 de corvete Type 056 și 056A. Nu mai zic de portavioane sau de navele amfibii construite în ultimii 3 – 4 ani. Au crescut ca Făt-Frumos! Dar sunt oare la nivelul US Navy? Nu, nu încă, deplasamentul total este în favoarea americanilor.
Însă recenta „operațiune specială” a Rusiei în Ucraina mi-a ridicat (mie, personal) câteva semne de întrebare cu privire la calitatea senzorilor și armamentului de care navele chinezești dispun, acestea fiind într-o mare măsură de origine rusească/sovietică. De asemenea, se ridică și problema instruirii personalului (care a trebuit să crească pe repede înainte în ultimii ani), a dezvoltării unor noi concepte de operare a flotei precum și a experienței aceleiași flote în operațiuni de luptă recente. Care experiență de luptă cam lipsește, mai mult decât atât, până prin anii 1990, marina Chinei a fost mai degrabă una costieră – brown/green water navy. Ambițiile de marină de mare largă (blue water navy) sunt destul de recente și au de-a face cu incredibila creștere economică a Chinei, o țară care a ieșit din foame la propriu de-abia prin anii 1970, o dată cu ceea ce s-a numit „revoluția verde”. Ultimul război mai serios l-au avut cu Japonia la sfârșitul secolului al XIX-lea iar lucrurile nu au ieșit prea bine pentru ei. Iar Japonia este și astăzi un adversar redutabil.
Un alt aspect pe care chinezii trebuie să-l rezolve în drumul lor către o marină de mare largă sunt bazele de aprovizionare și reparații. Marinele cu tradiție dețin astfel de baze sau au încheiat înțelegeri pentru baze navale amplasate în zone strategice. Atunci când ai ambiții de marină de mare largă nu te prea poți descurca fără aceste baze. Ca să vă faceți o idee, pe harta de mai jos sunt marcate bazele la care Royal Navy avea acces in perioada Primului Război Mondial.
Prin comparație, marina chineză are, începând cu 2017, una singură, în Africa, în Djibouti. Pe de altă parte, în ultimii ani, nave ale marinei chineze au început să-și facă apariția prin cele mai neașteptate locuri de pe planetă, inclusiv în Marea Neagră în 2015 și sunt o prezență constantă în zona Golfului Aden de prin 2008 încoace.
Întorcându-ne la nave, fregatele s-au născut în epoca marilor veliere și, cu mici excepții, au fost de atunci o prezență constantă în flotele lumii. Majoritatea marinelor militare au ca principală navă de luptă de suprafață fregata. În cazul chinezilor, aceasta ar fi fregata de clasă 054, clasificare NATO Jiangkai. Astăzi, datorită avansului tehnologic, fregatele au capacitatea de a lupta în toate mediile fiind nave polivalente chiar dacă majoritatea păstrează un rol semnificativ în lupta antisubmarin. Într-o epocă în care racheta anti-navă, indiferent de platforma de lansare, este principalul inamic al unei nave de luptă, o apărare antiaeriană robustă și eficientă este esențială pentru supraviețuire. Apărarea antiaeriană a unei nave este alcătuită dintr-un mix de senzori (radar de supraveghere a spațiului aerian), mijloace de mascare pasivă și activă (forma și materialele din care este construit corpul navei, controlul emisiilor din spectrul electromagnetic, instalații de bruiaj, contramăsuri etc șamd), mijloace kinetice – sisteme reactive și artileristice care interceptează și distrug racheta inamică dar și mijloacele de comandă și comunicații care permit utilizarea informațiilor tactice furnizate de terțe platforme și reacția rapidă și adecvată în cazul unei amenințări iminente.
Primele două unități Type 54 au intrat în serviciu în 2005. Chinezii s-au inspirat de la francezi – clasa La Fayette, fregatele Type 54 fiind asemănătoare din punct de vedere al dimensiunilor generale, deplasamentului și profilului general. Propulsia este și ea similară, chinezii achiziționând în 2002 licența pentru motoarele diesel navale Type 16 PA6 STC proiectate de SEMT Pielstick. Chiar și senzorii și parte din sistemele de armament sunt de proveniență franceză, chinezii achiziționând mai multe licențe. Navele au fost lansate la apă cu un sistem antiaerian bazat pe racheta Crotale.
Type 54
Type 54A
Experiența dobândită cu primele două unități a permis trecerea la nivelul următor – Type 54A, o evoluție a Type 54 care marchează instalarea unui sistem de lansare verticală a rachetelor antiaeriene și a rachetelor antisubmarin cu 32 de celule. Totodată, Type 54A marchează trecerea de la senzori și armament occidental din anii 1980 la senzori și armament de proveniență sovietică/rusească din anii… greu de zis, că adeseori vorbim de modernizări succesive aduse unor sisteme sovietice.
De pilda, radarul principal Type 382 seamănă izbitor cu sovieticul/rusescul Fregat MAE-3 (NATO Top Plate). Cel mai probabil, după ce l-au cumpărat, chinezii au ales să construiască de capul lor o „evoluție” a acestui radar de cercetare aeriană. Acesta este un radar 3D cu două antene rotative amplasate spate în spate ce funcționează în banda E. Pliantele ne spun că are o rază de detecție a obiectelor zburatoare mari (avioane) de circa 180 km (distanța minimă de detecție este de 2 km) și a obiectelor zburatoare mici (rachete navă-navă) de circa 40 km. Toate bune și frumoase până aici. Dar, pentru că întotdeauna există un dar, conform Deagel, Fregat MAE-5 (similar, chiar mai modern decât MAE-3) poate urmări simultan doar 40 de ținte aeriene. De ce zic doar? Pentru că radarul Artisan operat de marina britanică, similar ca rol are o rază de detecție minimă de 200 m, maximă de 200 km și poate urmări simultan peste 900 de ținte aeriene, chiar și de mărimea unei mingi de cricket. N-o spun eu, o spune chiar Royal Navy. Deci, minunea ruso-chineză = 40. Minunea occidentală = 900. Cam mare diferența, nu credeți? Chiar și în condițiile în care este imposibil să afli astfel de informații în spațiul public și chiar dacă americanii consideră că ucenicul chinezesc Type 382 și-a depășit maestrul sovietic nu cred totuși că au reușit să ajungă la performanțele radarelor occidentale.
Sistemul antiaerian HHQ-16 este unul cu rază medie (35 – 75 km) și este o coproducție ruso-chineză având la origine fie sovieticul SA-11 Gadfly fie SA-17 Grizzly (9M317ME Shtil-1). Chinezii caută să-l modernizeze constant. Folosește rachete cu ghidare radar semi-activă, motiv pentru care navele sunt dotate cu patru radare de control al focului de tip MR-90 Orekh (NATO Front Dome) pentru a mări capacitatea de a ghida mai multe rachete în același timp. Conform unei surse, capacitatea HHQ-16 de a angaja mai multe ținte simultan este superioară sistemului Shtil-1. Ca idee, conform pliantului fabricantului rus, Shtil-1 poate angaja de la două până la 12 ținte aeriene simultan. Ceea ce nu e rău. Dar nici pe măsura sistemelor occidentale care pot angaja și 24 de ținte simultan nu prea e…
Și mai sunt și alte detalii, cum ar fi capacitatea senzorului de proximitate al rachetei antiaeriene de a funcționa în parametri la altitudini foarte mici deasupra mării etc șamd (exemplul meu preferat cu privire la astfel de detalii aici)
În principiu, sistemul Shtil amplasat pe fregatele de clasă Grigorovici s-a descurcat destul de bine împotriva aeronavelor fără pilot și râmân singurele nave din flota Mării Negre care beneficiază de o apărare antiaeriană credibilă. Pe de altă parte, încă n-au avut de-a face cu rachetele anti-navă. Iar rușii nu par prea dornici să vadă cum s-ar descurca într-o astfel de eventualitate așa că au redus activitatea flotei care a rămas mai mult pe lângă Sevastopol. Pentru că nu-și permit să mai piardă nave (vezi scufundarea Moscovei) și pentru că, și dacă ar fi dispuși să le piardă, le-ar fi imposibil să le înlocuiască pe motiv de strâmtori închise de turci.
Apărarea antiaeriană a fost și este în continuare principala vulnerabilitate a flotei rusești. În afară de cele două fregate, celelalte nave sunt dotate cu sisteme cu rază scurtă sau, pur și simplu, au un sistem Tor amplasat pe helipad, o improvizație menită mai mult să ridice moralul matrozilor.
Chinezii par să fi înțeles importanța apărării antiaeriene dar nu par prea dornici să-i verifice eficacitatea în fața „bătrânelor” (conceptual vorbind) rachete subsonice occidentale. Ori, dacă vor să invadeze Taiwan-ul, fix asta vor trebui să verifice. Dar, poate au noroc și apucă rușii să verifice înaintea lor…
Închei cu un grafic despre cum ar putea arăta marina Chinei în 2025. De obicei, cele mai mari probleme apar când cineva se crede mai puternic decât „celălalt”.
Chinezii sunt deocamdata pe modul intensiv de crestere a flotei si daca tinem cont de AND-ul sovietic sansa unei paritati tehnologice cu US este la o distanta semnificativ de mare, intr-un viitor incert.
Iar tehnologia sovietica se vede in Ucraina, unde rusii isi doboara singuri avioanele din cauza sistemelor IFF de toata jena.
Sa fim serioși. Nici un european alb nu își dorește hegemonia Chinei.
Salut. Eu de mult sustin ca tehnologia militara chineza è mult in urma fata de ce au occidentalii, latra si ei ca sa para nervosi dar nu au curajul sa atace Taiwanu-l, cred ca transpira rau de tot cand vad cum se comporta tehnologia ivaneasca in Ucraina.
Nu e virba doar de curaj …. ci de BANI! BANI!!
Cu toata agitatia politica, cooperarea economica dintre Republica Populară Chineză si Republica Chineză este latg benefica ambelor Chine…..
Asa ca , cat timp , Taiwanu ramane Republica Chineză, adica provincia rebela Taiwan poa sa ameninte ca a poimarti va ataca Republica Populară Chineză, va cuceri Pekingul si va unifica tara … comertul si afacerile pot continua !!!
Iar apar francezii în discuție!?. Sper să nu se mai facă vreodată corvetele alea, dacă e să le facă N. G. Mai bine lipsă. Deja rușii le-au studiat pe alea egiptene. Chinezii știu destule despre navele franțuzești. Capetele seci de prin meapene nu vor să facă nimic cum trebuie.
costuri pt unii, numai partea de cercetare nu si implementare sau alte chestii,si doar un domeniu naval nu altele, bani aruncati de DOD in Univesitati pt niste rezultate incerte, mai mult decat programul unei tari bananiere pt achizitia de produse la cheie, manpads
The Applied Research Laboratory, The Pennsylvania State University (ARL/PSU), University Park, Pennsylvania, is awarded a $734,972,174 cost-plus-fixed-fee modification to previously awarded contract N00024-18-D-6401 to exercise an option for research, development, engineering, and test and evaluation in support of programs throughout the Department of Defense (DOD) within its core competency areas including: (1) Guidance, navigation and control of undersea systems; (2) Advanced thermal propulsion concepts and systems for undersea vehicles; (3) Advanced propulsors and other fluid machinery for marine systems; (4) Materials technology and manufacturing technology to meet the unique requirements of Naval systems and components; (5) Atmosphere and defense communications systems research that supports and complements maintained capabilities; and (6) Mission related and public service oriented research, technology developments, test evaluation and systems analysis required to provide a quick response to rapidly evolving DOD and other government agency requirements.
Adica pe scurt marina RPC este de o valoare incerta…..
Dar, aici e un mic dar , este in dezvoltare. LImitandu-ma doar la portavioane , actualul Type 003 Asdica Fujian este doar .. un „extemporal” . Adica „sa invatam cum se face asa ceva” si destinat antrenamentului ofiterilor de mairna, pilotilor si echipei tehnice…
Finalul va fi Type 004 – care va fi produs in serie!!
Deci , oana nu vor avea nu stiu cate Type 004 ….. se practica tarasul!
Asta nu inseamna ca acel „incert” nu e de natira sa dea de gendit.. Caci se pare (Adica se stie) ca chiunezii au niste rachete antiportavion car pot lovi destul de departe. Teoretic , deocamdt numa teoretic, orice porta vion din zona Taiwanului poate fi anihilat. Ma rog asa zice teoria dar pana vor fi testate in practica .. valoarea rachetelor astera este incerta. Dar sa risti 3-4 portavioane ? Ntz ntz ntz.
Să nu subestimăm cantitatea. Este ea însăși o calitate a oricărui arsenal.
La momentul acesta marina RPC nu pare a avea valențe mondiale similare fostelor marine imperiale sau a SUA, dar in zona de influență directă vor fi in curând in superioritate numerică fată de orice grup naval trimis acolo de anericani, britanici sau chiar NATO.
Aceasta situatie e luată in consoderatie atunci cand marile puteri inchid ochii la reînarmarea Japoniei in special in sectorul aero-maritim. Crearea unei capacitati ofensive navale a Japoniei va însemna alocarea unei părți importante din marina chineză pentru această direcție..
Eu cred ca aceasta sintagma sovietica si-a mai pierdut din valoare. degeaba ai tu cantitate si tragi ca buimacul, la hectar, cand inamicul trage pe urechea acului.
Vedem in Ucraina cat conteaza cantitatea vs calitate.
Iar cand discutam despre forte navale, discutam despre super-tehnologie. Ce sa faci cu cantitatea daca radarele tale nu vad tinta, daca nu iti poti bruia inamicul, daca rachetele tale AN nici nu pleaca din lansatoare pt ca radarul nu poate obtine o solutie de tragere etc.
Ok, il faci pe inamic sa consume mai multe rachete pe mai multe tinte dar la final ajungi pe fundul marii precum Moskva.
Nu subestima cantitatea…Vrei sa ne spui și noua câte sisteme VLS deține PLAN și câte sisteme VLS deține U.S. Navy in Pacificul de vest? Yo zic ca corelația este in favoarea US Navy la 3:1. Deci dca aveți vise umede cu ploi de rachete, ai putea fi surprins de unde vine.
Nu subestimez cantitate dar are si ea o limita si daca te bazezi doar pe ea patesti ca rusii in Ucraina.
Mulțumesc pentru articol, Nicolae! Merge bine de tot cu o cafea buna băută în tihna. La mulți ani!
China în general nu ma convinge. Mi se pare o bula, compusa din mai multe bule. O bula este și marina militara, construiesc distrugătoare și mai nou portavioane. Da, după Type 003 vine Type 004, dar este oare de ajuns sa arate ca Nimitz ca să fie Nimitz? Învață? Nu, problema lor este ca nu invata, ci copiază. Dar, na.. este doar o părere „din afara”.
Ziua bună tuturor si la muuulți ani!?
Chinezii produc mult și repede, au cea mai numeroasă flotă militară din lume. Acum depinde și din ce este ea compusă și ce poate efectiv. Pe hârtie distrugatoarele type 55 par de temut, se spune că sunt peste un Ticonderoga. Un crucișător la care americanii renunță treptat. Să nu uităm submarinele, totuși mică parte nucleare. Au o mulțime de corvete și nave costiere, bune ca să-și asigure dominația în Marea Chinei de Sud. Dar până la statul de putere oceanică și capabilități ofensive cum le au americanii mai sunt cincinale destule… Despre portavioane, au deja 3. Fujian aflat încă în probe va opera J15 B. O struțocămilă la care harnicii ingineri chinezi au șurubărit îndelung, încrucișând un prototip neterminat de Su33 cu J11, de fapt o copiuță de Su27. Vorba autorului, depinde si ce are pe el. Ei pretind că radar AESA și vestitele pl15, dar să-i credem pe cuvânt?
Este clar că au crescut mult în ultimii ani ca și la înmatriculările auto unde au ajuns să dețină cel mai numeros parc de mașini din lume, depinde însă și din ce este compus și cât este de performant…
Lucrurile sunt complexe si nuantate.
Incearca Marina Armatei Populare de Eliberare, cum este ea ofical denumita sa concureze cu US Navy? Este departe de asta.
Raportul intre nave de mare larga este de 3:1 in favoarea americanilor.
Daca luam in considerare aviatia ambarcata raportul e si mai defavorabil, peste 10:1.
Dar scopurile Marinei Chineze sunt altele si in raport cu acestea fortele sunt mai mult sau mai putin satisfacatoare
1. Controlul primului lant de insule si al marilor interioare. Aceasta este un obiectiv care izvoraste si din istoria Chinei. Colonilistii europeni au umilit si exploatat imperiul secole la rand controland militar si comercial tarmurile Chinei. Ca urmare conducerea partidului a impus ca obiectiv controlul (inclusiv militar) al apelor inconjuratoare.
Acest obiectiv e cel mai avansat pentru Marina Chineza, care prin tehnica pasilor marunti a ajuns (desi de jure nici una din tarile riverane nu si-a schimbat pozitia diplomatica) sa controleze de facto Marea Chinei de Sud extinzandu-si autoritatea in teritoriile revendicate de Vietnam, Filipine etc. Si singurii care incearca sa contracareze acesta ofensiva tacuta sunt americanii si britanicii prin misiuni de „demonstrare a libertatii de navigatie”. Cei direct implicati nu actioneaza in nici un fel, de teama ca ar putea transforma ofensiva tacuta si lenta intr-o actiune violenta, careia nu-i pot face.
2. „Eliberarea” Taiwanului. Alta reminiscenta istorica, pentru chinezi insemna vindecarea ultimei rani a trecutului colonial. Reunificarea pasnica este vazuta ca miloc principal, dar folosirea fortei a fost intotdeuna o alternativa pusa pe masa. La inceputul anului 2022 parea ca (in tandem cu ofensiva rusa din Ucraina) China a decis ca are resursele necesare sa ia Taiwanul cu forta. Acum dupa esecul rus, chinezii „reanalizeaza”.
Pentru a captura Taiwanul China ar trebui in mod ideal sa realizeze urmatorii pasi:
a) Sa debarce, prin surprindere, o forta expeditionara sufucienta numeric pe care sa o sustina logistic.
b) sa descurajeze prin fortele desfasurate (navale dar si aeriane) o interventie imediata a SUA si a aliatilor, cel putin pentru un timp, de ordinul saptamanilor sau lunilor.
c) sa finalizeze campania inainte ca un curent interventionist si acumularea de resurse ale SUA si aliatilor sa duca in cele din urma la o implicare militara directa (aici au esuat rusii in Ucraina).
Experienta Rusiei din 2022 a aratat ca 200 000 de oameni pot fi insuficienti pentru derularea unei astfel de misiuni. Marina Chineza in acest moment sata prost nu la capitolul portavioane (pentru ca aviatia de la sol are lejer in raza de actiune Taiwanul) ci la cel al navelor amfibii: 8 nave din categoria LPD – Type 071 si 3 din categoria LHA Type-075, la care se adauga o puzderie de nave mai mici. Toate astea, puse cap la cap duc undeva la 20-30000 de oameni ce pot fi debarcati in conditii ideale in primul val. Iar anul 2022 a rattat ce se intampla cand planifici daor tinand cont de idealuri.
Concluzia? Stop joc. Replanificati. Vorbim peste 10 ani.
3. Promovarea prestigiului si intereselor Chinei la nivel global. Aceasta nu presupune neaparat o competitie directa cu SUA si in mod cert nu un conflict global cu aceasta. Aici China deja si-a realizat obiectivele preliminare si „viitorul suna bine”. Dar e de retinut ca in urmatorii 20 de ani China va plonja intr-o problema interna, cea demografica. Populatia tanara va deveni din ce in ce mai putina si tendintele expansioniste externe vor fi domolite de nevoile interne de redistribuire a resurselor de forta de munca, devenite din ce in ce mai limitate.
” Dar sunt oare la nivelul US Navy? Nu, nu încă, deplasamentul total este în favoarea americanilor.”
Nave mai mari au avantaje de la mai multe rachete pana la panouri radar mai mari dar au si un mare dezavantaj. Mai multe oua in mai putine cosuri.
„Însă recenta „operațiune specială” a Rusiei în Ucraina mi-a ridicat (mie, personal) câteva semne de întrebare cu privire la calitatea senzorilor și armamentului de care navele chinezești dispun, acestea fiind într-o mare măsură de origine rusească/sovietică. ”
Discutabil. Chinezii au ceva ce urss si rusia nu a avut niciodata. O puternica industrie de electronice. Au destule firme care rivalizeaza cu cele vestice, pe cand rusii n-au avut niciodata asa ceva.
Cel mai bun exemplu in sensul asta nu e o nava ci un avion. J16 are radar aesa chinezesc si are o versiune j16d de EW similar cu growler-ul.
La fel stim ca stau ok si cu miniaturizarea pl-15 are radar aesa si e printre putinele rachete aer aer cu radar aesa.
Nu m-as grabi sa ii pun in aceeasi oala cu rusii mai ales ca nu prea au avut proiecte cu crucisatoare nucleare, port-avioane machete si rachete hipersonice manevrabile la firul ierbii…sunt sigur ca si chinezii au propaganda ca deh dictatura dar n-a fost, on average, la fel de penibila ca a rusilor.
Daca ar fi sa spun pe loc o mare problema a chinei este lipsa de experienta. De la lipsa de experienta si expertiza li se vor trage un sir nesfarsit de probleme. Paradele cu nave sunt fix pix au nevoie de operatiuni reale in larg. O operatiune de „mentinerea pacii” prin africa i-ar ajuta mai mult decat orice tehnologie.
Chinezii mai au multa pâine de mâncat asta e clar
Dar China are o industrie civilă foarte competitiva, in multe domenii sunt deja lideri mondiali, vb de companii chineze
China produce echipamente electronice, procesoare, echipamente de comunicații extrem de competitive, inevitabil lucrul asta se reflectă și în industria militara
Comparația cu Rusia nu tine, aia in afara de soft nu fac mai nimic competitiv in zona civilă
Să nu uităm că o rachetă C-802 chineză a lovit o corveta Sa ar
https://news.usni.org/2016/10/15/cno-richardson-uss-mason-attacked-cruise-missiles-off-yemen
La Saar a fost neglijenta echipajului. Dincoace rachetele chinezesti n-au avut nici o sansa.
EW has been disabled, responsible was being punished. Rocket hit in crane located in the stern of the ship…
Da, asa au spus si rusii ca s-a intamplat in „operatiunea lor speciala” cu nu stiu care radar nu era pornit… Scuze la greu…
Cand ei au inceput ostilitatile a este scuze sunt penibile, si la israelienii la fel… Ca nu erau la parada cand le-a fost lovita nava.
In largul coastelor libaneze nu se asteptau ca Hezbollah sa aiba rachete antinava. Era oarecum logic sa fie mai relaxati. Au avut si americanii o situatie identica cu o nava americana lovita cu Exocet de un Mirage irakian spre sfarsitul anilor ’80 in Golful Persic. Nu stiu despre ce scuze vorbesti la rusi dar pui semnul egalitatii intre situatii complet diferite.
Pai si rusii se gandeau doar ca o sa o dea, la inceput nu concepeau ca o sa fie la primire, de aici s-au incununat de glorie si au arata cat de slabi sunt pregatiti de fapt de un conflict adevarat.
Nave mai mari au avantaje de la mai multe rachete
in marina militara nave mai mari inseamna rezistenta mai mare si capcitate de distrugere mai mare …
Maroina militara a RPCV cica e cea mai mare din lume …. dar este cea mai amre avand extrem de numeroase nave de paza …. Ori o nava inarmata cu o mitraliera de 12,7 …. hai pa!!!
Situatia Taiwanului fata de Ucraina este putin alta: suprafata tarii este miniscula in raport cu cea a Ucrainei dinainte de razboi. Populatia este jumatate iar densitatea este foarte mare pe kmp. Cand lovesti unde trebuie mor mult mai multi. Taiwanul nu este recunoscut oficial ca si stat de multe natiuni.
China are un alt sistem de conducere si poate mobiliza resurse umane mari fara problemele din Rusia. Tot sistemul de gandire asiatic si in special cel chinez este total diferit de cel european. S-a vazut si cu ocazia pandemiei diferenta, chiar daca si Putin are un sistem dictatorial.
Dar exista si americanii. Si daca sunt americanii, sunt si japonezii. Pe Coreea de Sud nu as miza deloc.
Calitatea tehnicii clar ca este net inferioara dar totusi nu cred ca s-a furat la scara comparabila cu Rusia. Si pe principiul ca in Rusia faci puscarie, iar in China te omoara ptr atentat la siguranta nationala (daca furi pe partea de dotare militara).
Pe de alta parte, comasarea marinei si a trupelor este diferita.
Situatia din zona nu poate fi comparata nici pe departe si din pacate nu e tocmai usoara.
problema cea mai mare este ca trebuie sa execute un asalt amfibiu la 300 de km de bazele lor
ori asaltul amfibiu este extrem de dificil,poate cel mai dificil tip de operatie militara
nu aia e problema ,problema e cum fragezezi si in ce timp fortele aeriene apararea AA apararea de coasta AN si flota Republicii China pana sa intervina SUA si Japonia ca sa ai succes intr-un asalt aeropurtat combinat cu un asalt amfibiu,avand in vedere pierderile inregistrate de altii in operatii ca husky si mercur, cand nu existau mijloacele tehnice actuale de supraveghere si informatii militare
Dacă ai comparam cu US Navy sunt mici daca ai comparăm cu vecini lor sunt niste uriasi
Cea mai puternică flota din zona in afara lor o au japonezi,
care au nave de calitate dar le lipsește portavioanele,submarinele înarmate cu rachete balistice și propulsia nucleara e adevărat că încearcă să compenseze cu portavioanele-distrugatoare .
De aici trag concluzia că sunt un evident pericol pentru cei din zona și fără prezența americană ar deveni mult mai obraznici
Mda ..frumoasa si stralucitoare marina chineza .,Fregate , portavioane , submarine , chiar portavion cu propulsie nuclerara in constructie daca imi amintesc bine…Combat Proven..asta-i cuvantu magic…Pana la prima batalie serioasa. Acolo se va vedea valoarea navelor chineze, pregatirea militarilor , ofiterilor. Asa a fost si la rusi. Toate frumoase si stralucitoare la parade. Cand au dat de un adversar serios , nu arabetii de prin Siria cu ak -uri, Ag 7 si ceva Toyote ramforsate si -au demonstrat adevarata capacitatea sau mai bine zis impotenata militarilor , generalilor , indisciplina trupei si ca au o tehnica la nivelul anilor 1980 in cea mai mare parte … Chinezii cred ca au cascat ochii si au invantat ceva ..sa nu supere pe cine nu trebuie , cel putin deocamdata ..
De ce ar vrea China un război cu US ? Mai degrabă, ținta lor este Rusia. Partea asiatică. Ii vor sugruma economic prietenește si in final ii vor deposeda.
O să cădem din lac in puț. Chinezii nu le au cu iubirea de aproape.
In caz de razboi China – Rusia prmii care o sa le Sara in ajutor rusilo o sa fie iarasi USA, de fapt ala ar fi cel mai bun scenariul pentru USA.
Sa isi rupa gatul China prin Siberia de Est si sa ajunga sa fie inconjurata numai de tari „prietene” Acela va fi pasul cel mai prost pe care China o sa poata sa il faca.
Vietnam, India, Japonia, Taiwan, Stan-ul imprevizibil, Korea de Sud poate mai neutra si sa isi adauge Rusia ka dus anii pe fata…
Alex are perfecta dreptate .
China nu e în stare sa-si facă o armă de asalt adevărată .
Au luat licenta de AK74 , l-au făcut bullpup ( că asa aveau vecinii lor britanici SA80 ) și conform doctrinei lor izolationiste au schimbat calibrul AK-ului .
Evident , au luat-o în mână , asa că au revenit la vechiul AK74 în calibrul lor ciudat ( nici cal , nici măgar ) .
Pai dacă nu sunt în stare sa facă o armă de asalt … De unde pretenții de superputere ?
Bine , nu e ușor sa faci o armă de asalt modernă .
Belgienii , americanii , cehii , elvețienii , nemții știu cum se face .
Noi nu intrăm pe listă , nici măcar în varianta extinsă a listei ( croații , rușii , evreii , coreenii , japonezii , italienii , francezii sau sârbii sunt cumva tolerați pe listă, cândva știau să facă arme , in prezent nu prea mai au habar )
La noi e prioritar doar importul si profitul , dar mai întâi trebuie sa dispară ultima generație de muncitori de la Cugir sau Tohan etc .
Sper ca cei de la Stimpex să aibă succes cu arma lor !
Ar putea fi o șansă care să readucă România în clubul producătorilor de arme de asalt , chiar dacă anumite componente vor fi din import .
Problema e la țevi , cromarea dura de 5 microni nu asigura nici precizia dorită in prezent , nici resursa de viață de 15.000 de lovituri a țevii .
Mă refer la viitorul calibru 6.8×51 care mănâncă țevile pe pâine .
Sig , Gluck , CZ etc nitrureaza dur țevile , iar asta le oferă o resursa de viață superioară țevilor cromate .
Sig a omologat țeava pentru calibrul 6.8×51 și afirmă ca suportă minim 26.000 de lovituri …
Aia da metalurgie !
De aia SUA au luat în considerare doar arma de asalt a elvețienilor , evident urmând să se fabrice în SUA .
China ?
China nu se grăbește .
Încă 200 de ani nu se va întâmpla nimic cu China , nici macar la nivel naval .
Stimpex nu fabrica arme de asalt. Ce au prezentat era doar o cochilie care se adauga peste arma existenta.
Pe bune ?
Nu fabrica , dar știe sa facă .
Eu am fost informat că pulberea de plastic din imprimanta 3D suportă orice …
Acel proiect bazat pe ” fierul ” de la Cugir era un ” demonstrator ” care chiar și-a atins scopul .
Le urez succes tuturor celor cu inițiativă în domeniul armelor de calibru mic .
În mod normal , decidenții sunt foarte conservatori .
Singurul factor ” accelerator ” este agitația razboinica din apropierea României .
Da , stiu , ultimele miracole au fost acum 2000 de ani .
sunt firme destule de TT in Romania. Nu e obligatoriu sa le faci la firme de stat. Asta e problmea in Romania..ia sa faca o licitatie pentru servicii de nitururare sau prelucari metalice, ai fi surprins… Am facut nitururare la niste matrite la sucursala Oerilkon din Romania in 2011.
Daca ceainizii sunt la nivelul astora ….mai bine investesc in armata de uscat .
P.S zici ca filmeaza versiunea gay la Caligula …
https://www.youtube.com/watch?v=tMhPGqUxN5w
Degeaba se agită chinezii, nu-i ajută geografia și nici situația demografică.