Dronele de clasa a 2-a au masa relativ mica, intre 150 si 600kg, tocmai ca sa fie usor si ieftin de exploatat si sa fie greu detectabile de sistemele AA, misiunea lor principala fiind cea de recunoastere, nu de atac. In unele configuratii, pot duce cateva rachete AT/rachetute/bombite ghidate.
De la filipinezi graire, configuratiile mixte de operare ale sistemului Hermes 450 si 900 integrat cu C4 STAR:
Pentru cei care doresc detalii legate de asamblarea si modelel de drone Elbit, reamintesc articolul: https://www.rumaniamilitary.ro/hermes-450
Si acum, putin istoric al programului Watchkeeper…
In 2005 englezii au semnat un contrat de 800 milioane lire sterline pentru 54 de drone Watchkeeper, suma incluzand dezvoltarea si integrarea sistemelor Thales diferite de varianta Hermes 450 a Elbit, precum si costurile cu crearea liniei de productie si operationalizarea.
Programul a avut intarzieri astfel ca pentru misiunea britanica in Afganistan Watchkeeper nu a fost disponibil si a fost nevoie de folosirea in leasing a 9 drone Hermes 450, contra sumei de 206 milioane lire sterline.
Hermes 450
Planificarea initiala prevedea intrarea in uz a primelor drone in 2010 iar operationalizarea in 2013, insa din cauza lipsei de personal pentru operare si a erorilor de programare, operationalizarea s-a realizat abia la sfarsitul lui 2018, insa fara adoptarea certificarii formale. In planificarea initiala se prevedea ca doar 30 de drone sa fie active, restul de 24 fiind stocate in rezerva. Insa pana in martie 2018 a existat o singura unitate care le opera in cadrul armatei britanice, si anume Regimentul 47 de Artilerie Regala.
In 2015 doar 3 drone intrasera in serviciul activ, in 2015 fusesera livrate 33 de drone in total iar in 2018 erau confirmate doar 45 livrate. Numarul pilotilor britanici activi pe Watchkeeper in 2015 era de doar 6 iar necesarul pentru intregul program era de 100.
In 2018 se cheltuisera 1,08 miliarde de lire sterline si se astepta ca in final costurile programului sa treaca de 1,2 mld. lire sterline.
In 2020 activitatea era semnificativ redusa fata de asteptarile initiale, doar 13 drone desfasurand zboruri in ultimul an, din totalul de 45 ramase disponibile. Dintre acestea, 10 erau operate efectiv de armata la bazele din Akrotiri (Cipru) si Boscombe (Marea Britanie) celelalte 3 fiind in programe de testare.
In 2017 s-au prabusit 2 drone Watchkeeper in timpul testelor, ceea ce a dus la oprirea activitatii pentru 4 luni. Alte 2 au fost pierdute anterior iar in 2018 a fost pierdut al 5-lea UAV, al 6-lea cazand in Cipru in 2020. In august 2020, Watchkeeper acumulase 3000 de ore de zbor in folosul fortelor britanice..
Watchkeeper X
Watchkeeper a inlocuit un alt sistem- Phoenix – proiectat in Marea Britanie, care a costat 345 milioane de lire sterline si a iesit din serviciu dupa numai 6 ani din cauza fiabilitatii scazute.
Un repros adus Watchkeeper este ca nu ar fi pilotabil prin satelit, spre deosebire de MQ9 Reaper, ci doar radio in raza directa (Line Of Sight). In acest context, Chris Woods, autorul unei lucrari despre drone intitulate „Sudden Justice” a afirmat: “The problem with Watchkeeper is it’s yesterday’s technology pretending to be tomorrow’s.”
Colonelul Richard Kemp, fost comandant al fortelor britanice din Afganistan, a spus despre Watchkeeper ca este “just the latest of a string of examples of overdue and overcost defence equipment projects”. Tot el a mai afirmat: „The lesson here must be that we should be far more willing to purchase proven off-the-shelf solutions, especially those developed by the United States, rather than always insisting on our own bespoke technology.”
Sa speram ca in varianta vanduta noua, Watchkeeper X, a scapat de toate problemele descrise mai sus, efortul de maturizare fiind facut pe cheltuiala contribuabilului britanic, parte a celor 1,2 miliarde de lire sterline cheltuiti deja. Printre noile capacitati ale acestei variante se afla degivrarea, capacitatea de operare de pe piste slab amenajate (rough strip airfield) precum si modularitate si gama larga de senzori interschimbabili.
Din evaluarile facute de guvernul SUA in contextul utilizarii pentru patrula de granita a Hermes450 in leasing (contract de 3 mil.$), se desprind de asemenea cateva concluzii interesante.
- Hermes 450 era cotat la un pret de 1 mil.$/UAV in 2004, jumatate din costul unui elicopter (Astar) echipat pentru patrula de frontiera. La acesta se adauga inca 1,5 mil.$ pentru pachetul de misiune, deci pretul total al unui Hermes era de 2,5 mil.$. Un Predator B costa 5 mil.$/UAV + 2 mil.$ costul anual al legaturii satelit (2000$/ora). La aceasta se dadauga pretul pachetului de senzori si comunicatii, estimat la 7,3 mil.$, ceea ce duce pretul total al Raptor la 12,7 mil.$.
- costul de operare/ora de zbor al Hermes (817,65$) era de 2,3 ori mai ridicat decat al elicopterului, dar de peste 4 ori mai scazut decat al unui Predator B
- resursa de zbor a unui UAV este semnificativ inferioara celei a unui elicopter. Pentru Hermes era estimata la 15 ani.
- serviciul de supraveghere era calitativ superior pentru Hermes fata de elicopter, datorita andurantei mult mai mari
Continuam cu cateva comparatii…
Mai jos o scurta comparatie „naiva” din partea celor de la The Guardian:
Daca Elbit crediteaza Hermes 450 cu o distanta maxima a legaturii de date fata de statia de control de 250km (chiar 300km in unele pliante), in versiunea Watchkeeper britanica se pare ca aceasta este de doar 140km.O presupunere in ceea ce priveste Watchkeeper este ca distanta legaturii de date a scazut de la cei 250km ai Hermes 450 Elbit datorita latimii de banda crescute necesare pentru comunicarea cu pachetul dual de senzori al Thales.
Se mai poate observa ca datorita echiparii standard cu radar cu apertura sintetica (SAR) si mod dual de lucru, masa utila a scazut la doar 150kg fata de Hermes 450 care avea 180kg (1/3 din masa totala). Alte 105kg reprezinta combustibilul, ceea ce ar insemna ca daca acesta este cuprins in masa utila totala, raman doar 45 de kg in optiune pentru alte echipamente, armament sau combustibil suplimentar. Aceasta ar explica de ce a fost integrat ca armament doar bombita de 5,8kg (cap de lupta de 2kg) FreeFall LMM (FFLMM), Watchkeeper putand cara 4 munitii de acest tip.
Anduranta a scazut si ea usor la 16 ore pentru Watchkeeper in loc de 17. Hermes 450, in configuratia „LE” poate atinge o autonomie de pana la 27 de ore (similara cu cea maxima a Bayraktar). Nu este clar daca aceasta configuratie se poate obtine pornind de la cea standard prin adaugarea unor rezervoare suplimentare, sau aceasta este o versiune dedicata.
Hermes 450LE
Temperatura de operare este intre -20°C si + 50°C, ceea ce la noi ar putea fi o problema, in clima temperat continentala cu temperaturi chiar mai joase ocazional, iarna.
De asemenea vantul de peste 92 km/ora nu mai permite operarea in conditii de siguranta (posibil chiar mai jos in anumite conditii si cu o anumita echipare). O alta posibila limitare este operarea a doar 2 UAV-uri simultan de catre o singura statie de baza. Un lucru interesant este cpacitatea de operare de catre un echipaj de 2 persoane/UAV, unul ocupandu-se de zbor si manuirea senzorilor iar al doilea analizand informatia primita in timp real.
Ca sa ajungem si la Bayraktar pentru o vaga comparatie, acesta e la limita inferioara a clasei 3 de UAV-uri, avand o masa plin de 650 kg (700 kg maxim pentru decolare), fata de cea maxima admisa de 550kg a Hermes 450 (respectiv 485kg masa pentru Watchkeeper ).
Cantitatea maxima de combustibil care poate fi luata la bordul Bayraktar este de 300 de litri, adica echivalentul a 267 kg. Sarcina utila totala este de 150kg. Distanta conexiunii de date RF in versiunea de baza este similara cu cea a Watchkeeper, spre 150km, dar pe pagina producatorului Baykartech, aceasta figureaza a fi acum <300km (deci similar cu Hermes 450).
Motorul este aproape de 2 ori mai puternic decat al Hermes, permitand Bayraktar o viteza putin mai ridicata si mai ales un plafon maxim superior de 7,6 km, fata de doar 5,5km pentru Hermes.
Un sistem Bayraktar este compus din 6 UAV-uri, doua statii de control la sol, trei terminale de date la sol si doua terminale video, impreuna cu alte echipamente de sprijin. In 2019 Baykar a semnat cu Ukroboronprom un contract de 69 milioane dolari pentru achizitia a 3 statii de control la sol si 12 UAV Bayraktar TB2, ceea ce inseamna cam 23 mil.$/sistem a cate 4 drone fiecare. Pretul creste pentru integrare si productie locala dar si cu cateva milioane per sistem in functie de pachetul de senzori.
Daca Bayraktar este mai nou ca si concept si structura aerodinamica, cu o semnatura radar probabil mai redusa decat Hermes, platforma este mai putin matura (si datorita unui constructor cu mai putina experienta), cu mai putine integrari existente si pachete de misiune mai sarace si probabil cu o fiabilitate mai scazuta.
Din 2018 pana la sfarsitul lui 2020 au fost confirmate cel putin 3 accidente, alte 25 Bayraktar fiind distruse in lupta, dupa unele surse. Surse rusesti mai sustin ca sistemele lor Krasukha-4 ar fi doborat in jur de 9 UAV-uri Bayraktar in Nagorno Karabach, iar Pantsir-S ar fi doborat 47 in Libia (Defence View magazine 26 dec 2020) – adica 25% din totalul celor produse. A se lua cu un gram de sare… si de urmarit listele de pierderi in conflictul din Ucraina…
Dupa cum s-a vazut mai sus, nici despre Watchkeeper nu se poate spune ca nu a avut pierderi… iar in cazul britanic acestea sunt in conditii de pace sau conflicte de intensitate redusa.
Marius Zgureanu
Surse:
https://ukdefencejournal.org.uk/more-than-half-of-troubled-watchkeeper-drone-fleet-kept-in-storage/
https://en.wikipedia.org/wiki/Thales_Watchkeeper_WK450
https://www.baykartech.com/en/uav/bayraktar-tb2/
https://www.ainonline.com/aviation-news/defense/2018-06-25/thailand-introduces-elbits-hermes-450-uas
Citeste si:
https://www.rumaniamilitary.ro/uav-ul-turcesc-bayraktar-si-echivalentul-signus
https://www.rumaniamilitary.ro/gura-pacatosului
https://www.rumaniamilitary.ro/hermes-450
https://www.rumaniamilitary.ro/insitu-integrator-er
https://www.rumaniamilitary.ro/uav-si-senzori-electro-optici-pentru-mapn
https://www.rumaniamilitary.ro/textron-shadow-600-si-nightwarden
https://www.rumaniamilitary.ro/lui-rq-7-shadow-ii-cresc-gheare
https://www.rumaniamilitary.ro/tot-drone-alte-drone
dâncu vasile iar o arde pe la aerostar,loc de pelerijnaj pentru un guvern si coaliție rupți din anii tranziției.
când nu ai nimic a spune …sau arăta faci băi de mulțime ca un atârnache și parazit pe munca altora.
Deci pachetul de senzori conteaza cel mai mult ,restul sunt doar aditionale ,avand in vedere ce am luat daca am lua hermes 900 pt drone superioare, ar fi varianta elvetiana starliner ,si ce ar avea aia in plus fata de ce este in mod obisnuit hermes 900
In materie de UAV, pierderile se contabilizează altfel, pana la urma drona e un consumabil.
Ceea ce ma impresionează pe mine este eficienta, și ma refer la Bairaktare contra antiaeriana rusa.
Mea culpa, am minimizat eficacitatea UCAV din categoria MALE (altitudine medie, viteza mica, anduranta mare) într-un teatru de lupta convențional.
Cred ca imaginile cu TB2, distrugând diferite echipamente militare, sunt foarte spectaculoase. Dar sunt lovituri chirurgicale, iar numărul de tancuri distruse în Ucraina sunt relativ mici fata de armele AT și artilerie .
Platforma Hermes 450 este una ok, iar radarul ala plus ceilalți senzori vor face toți banii. Aceasta drona o sa fie ochii Himars și nu numai, ai armatei în general. O alegere buna.
Iar integrarea în România este mai ușoară datorita deja existentelor unități de producție Elbit.
in ucraina a atacat nu doar tancuri dar in primul rand artilerie, cisterne, camioane, AA mobil. Iar aici are impotriva si aviatia inamica si AA la greu. In alte teatre aproape ca a intors singul soarta conflictelor, in Libia fiind cel mai evident, de la poarta Tripoli s-au retras LNA un sfert de tara. In NK armenii nu aveau nici un raspuns ii decima fara nici o problema. Probabil ca fara drone nu se predau. Dpmdv ar trebui sa luam TB2. este deja cel mai matur produs cu care poti face si cercetare si atac.
Două probleme:
– TB2 nu este cel mai matur sistem „de cercetare și atac” ci cel mai vizibil în ultimele conflicte (cel mai mult PR). Dpdv, platforma H45/Watchkeeper este mai matură. Despre altele de peste 600 de kg nu mai vorbesc (MQ-9 Reaper, de exemplu).
– TB-2 nu este „clasa a II-a în clasificarea NATO ci deja trece în „clasa a III-a la cele 700 de kg ale sale. Iar acolo ai deja variante de drone mult peste (H-900 sau MQ-9 Reaper).
Cred ca TB2 ar trebui integrată la Hermes 900 nu Hermes 450. La ucraineni sunt dronele alea micuțe cred ca sunt categoria 1 si tot fac treaba buna cu grenade antitanc si coordonarea mortierelor si artileriei.
„La ucraineni sunt dronele alea micuțe cred ca sunt categoria 1”
Ați înnebunit cu TB-2. Ce naiba e atât de greu de dat un search pe google?
Categorii:
<150 kg = cat 1; 150-600 kg = cat II.
TB-2 = 700 de kg.
Și "la ucrainieni" le pot spune și categoria minus infinit, dacă vor. Cea de mai sus e clasificarea NATO. Iar în clasificarea NATO, TB-2 e în cat III, limita de jos.
În plus, cum naiba să integrezi TB-2 cu H-900 care nu sunt comparabile din nici un punct de vedere și să nu integrezi H-450 cu H-900 care sunt compatibile "din naștere" din toate punctele de vedere?
O armata moderna nu trebuie sa se bazeze pe drone (mai ales clasa II), ca principal vector de lovire. Trebuie sa aibă senzori performanți care sa permită unităților de artilerie și de ce nu chiar avioanelor de lupta sa distrugă țintele. Da, punctual poți folosi drone.
Acum cred ca nu ne putem baza la nesfârșit ca rusii rămân prosti. Adevărat ca ce au arătat în Ucraina este execrabil, dar anumite unități au totuși un nivel de lupta destul de ridicat și ca să câștigi războiul cu ei, pe astea trebuie sa le învingi.
Trebuie sa admir armata ucrainiana pentru modul în care folosesc dronele și artileria, neavând totuși echipamente state of the art.
himars ar fi trebuit sa fi venit la pachet cu drone, ca satelit nema. altminteri se canta dupa ureche. artileria clasica tractata tre sa traga de cateva ori ca sa regleze tirul, chiar daca are o drona care observa , deci vuln. in loc de fregate/corvete, dronele ar trebui sa fie prima prioritate, incepand de la nivel de grupa. si comunicatii, bruiaj, razbel electronic. baterii de coasta fac aceeasi treaba ca niste nave, de banii resp iti iei o puzderie.
da unii o tin ca ion cu fluieru. si asta pe un forum liber. cum o fi intr-o birocratie militara inchistata, dumnezeu cu mila.
@Noairbag, nu, bateriile AN nu fac acelasi lucru ca navele. a explicat Nicolae dar si altii de ce fiecare are rolul lor si sunt importante pentru noi.
in rest sunt de acord cu ce ai zis tu, doar ca in loc de contractul actual pentru corvete + fregate mi-ar placea, si ma gandesc ca ar fi si mai bune pentru noi, vreo 6 corvete mai mici. dar atat aici, ca intram in OFFTOPIC.
Revenind la drone, poate cu putin noroc vom lua si drone navale.
Mda ! 1 aprilie !
„Iar integrarea în România este mai ușoară datorita deja existentelor unități de producție Elbit.” Asa ar trebui dar….. In Ro avem de zeci de ani Damen si Ward care au produs zeci de nave militare pt alte tari , canci (scuze) fregate, corvete au vreo barcuta pt Ro ! Si nu santierele sunt de vina ! Cin’ sa fie ? Cin’ sa fie ?
Cea mai logica alegere sar fii sa facem o achizitie de urgenta de TB2 si intre timp sa ne dezvoltam o varianta proprie de UCAV pe baza de Hermes 450/900. Una care sa fie pt viitor, sa poata face si recon si lovire, sa aiba anduranta cat mai mare, etc
In timp ce noi ne kkm pe noi, scuzati expresia, razboiul ne poate atinge oricand.
Suscriu pt TB2. Stam si ne scarpinam parca razboiul nu e langa noi ,ci in Vietnam. Polonia si ccomandat deja TB2. Noi mai negociem un deceniu si ajungem la concluzii ca mai bine modernizam inca o data MIG 21 ca tot suntem sub umbrela NATO. Nu pot sa cred ca am avut contract pt corvete semnat in 2016, iar acum sunyem in 2022 si o frecam la rece sidespicam firul in patru….
TB2 e bunicel, nimic de zis, dar e la alta clasa (3). Iar la clasa 3, noi vom avea Hermes 900. Va fi foarte bine asa, tandem 450/900, un progres semnificativ. Si foarte important, ELBIT e deja la noi cu linii de productie de multi ani. Colaborarea cu Israel e discreta dar excelenta. Iar daca maine s-ar anunta ca noua arma de asalt fabricata la noi va fi Arad sau Carmel, eu unul nu voi fi deloc surprins.
Si crezi ca liniile alea de productie TB-2 pot sa deserveasca si comenzile turcilor, ucrainenilor si ale altora care mai sunt pe lista, in regim de urgenta?
De ce crezi ca israelienii nu ar fi mai degraba capabili sa ne livreze chiar si in regim de urgenta? Sau chiar englezii cu varianta Watchkeeper, 2/3 fiind stocate?
Marius, asta nu stim, dar banuiesc ca la anul ne pot servi, ceea ce ar fii destul de ok.
TB2 e combat proven, daca o avem la anul stim ca e eficienta importiva rusilor. De Hermes/Watchkeeper doar banuiam, asa ar trebui sa fie, dar pana nu trece botezul focului nu stim cu siguranta.
Hermes a avut primele participari la lupte in anii 2000… daca nici asta nu e combat-proven… in plus a avut decenii pentru a implementa imbunatatiri si corectii.
Watchkeeper a fost folosita de corpul expeditionar britanic, si actualmente e folosita de la baza din Cipru deasupra Mediteranei si spre Siria.
Bayraktar e doar de cativa ani operationalizata si chiar daca a participat la lupte, prea mult timp pentru corectii si imbunatatiri nu a fost.
dar idf ce foloseste?
Hermes 45 , 450, 900, Heron TP. Foarte important, Elbit are produse in toata gama UAS
Strict la palmares,TB 2 rulz. Mai ales ca vb de rusi ca inamici.Sa zbori peste Mediterana sau Gaza e mai mult decât nimic,dar parca totuși e o diferență.
Akinci arata impresionant,mai ales când vb de capacitatea de a lansa rachete de croaziera,AN și curând AA.
Cu toate acestea,nu cu turcii as vrea sa fac afaceri de genul ăsta. Gândind o mutare-doua în față,după Vova,cine e cel mai cu pretenții de băiat de băiat prin cartierul minunat în care domiciliem?
Asa ca verii noștri evrei și frații polonezi împreună cu genialii romani ar putea fura liniștiți conceptul lui Akinci și sa adapteze a.i sa iasă ceva asemănător,dacă nu superior.
Anyway,senzorii lui Watchkeeper îs peste ce visează turcii și chiar israelienii.
Ala e spilul, senzorii aia smecheri 🙂
pana acum turcii au livrat, inclusiv cand s-a suparat ursu pe ei, au zis nu ne intereseaza, noi vindem si livram. Altii parca au mai facut diverse de a lungul timpului.
pana acum, dar nu pot livra oricat oricand, indiferent cati clienti se mai adauga la comanda.
Ma refer la capacitate, nu la vointa politica.
Vad ca la noi nu-i bine nicicum…
Puteam sa luam ceva mai modern? Cel mai probabil, da! Platforma-i batraioara dar, pana la urma este o platforma pe care se pot grefa senzori moderni si asta-i (cel putin in umila mea opinie) ceea ce conteaza cu adevarat. Iar Thales face senzori mai mult decat decenti.
S-a dorit asimilarea productiei in tara si atunci alegerea Elbit a venit cumva firesc pentru ca ei au cea mai dezvoltata infrastructura la noi. Logic cumva, din nou, doar in umila mea opinie.
Dar vad ca nici asta nu-i bine…
Se insista atat de mult pe inarmarea acestor drone iar TB-2 este dat ca fiind etalonul in materie. Din ceea ce am mai citit, TB-2 este folosita in perechi, una cu senzori, una cu armament. Este un aparat bun, modern, nu contesta nimeni asta.
Dar faptul ca cei impotriva carora a fost folosit pana acum n-au prea avut solutii impotriva sa (desi multe TB-2-uri au fost date jos, dar despre asta se vorbeste mai putin…) nu inseamna ca acele solutii nu exista.
Daca vrei drone cu armament la bord atunci te duci la cele din clasa a III-a. Doar ca ai nostri prioritizeaza achizitia de drone de clasa I (dupa ce demareaza acest program) si, din nou doar in umila mea opinie, fac bine.
Daca vrem o infanterie usoara mobila si independenta, dotarea unitatilor cu drone de clasa I este o prioritate.
In acest proiect, UK MOD a dat dovada de inconsecventa si partial, lucrurile au mers prost si din cauza lor.
total de acord, clasa 1 ar trebui sa fie prioritara pentru noi, si in loturi mari. Si munitii „ratacitoare”, daca e posibil.
Shadow sunt la limita intre clasa 2 si clasa 1…
Si daca tot am inceput sa folosim Scan Eagle… evolutii sunt.
La clasa I e iarasi de explorat: sunt micro, mini si mici. Sunt curios in ce directie vor merge. Poate un lot pentru FOS si unul separat pentru infanterie.
alea deocamdata mai mult pentru experimentare…
desi eram curios candva 🙂
https://www.rumaniamilitary.ro/roiul-dronelor-epsiodul-ii-perdrix
https://www.rumaniamilitary.ro/locust-video
https://www.rumaniamilitary.ro/tantar-sau-drona
https://www.rumaniamilitary.ro/roiul-dronelor-locust
Chestia cu Switchblade merge cam pe orice: si pe fluviale si pe Dustere daca vrem… Da, ar fi bune! 🙂
Nicolae, ar fii bine daca s-ar semna ceva si am avea niste termene de livrare, integrare, etc. Asta e cel mai enervant, ai nostri se misca cu viteza melcului.
Sa intreb de ce nu cumparam si noi niste loitering drones de la americani? Switchblade e la un pret absolut decent. Costa mai putin decat vinul achizitionat anual de marina.
Pasul urmator e sa se semneze.
Pe de alta parte, unde-i graba? Fondurile sunt limitate in timp ce necesitatile (dupa 20 de ani de frecat menta) sunt enorme.
Voi vreti si ieri, si cu integrare in tara de parca ne-ar da petrodolarii afara din casa si am avea cea mai tare industrie de armament din lume. Toata lumea vrea astazi armament. Practic insa, se sta la rand.
Chiar asa, cat costa Switchblade? Ca sticla de Cotnari sau ce-or bea matrozii stim cam cat e…
Switchblade 300 cica e aprox 6000$, iar 600 din cate înțeleg are capul de lupta de pe Javelin, deci cred ca e x10 probabil
Ne dai si un link pentru pretul asta? Nu de alta, dar am, cautat si eu si n-am prea gasit ceva de unde sa scot un pret/unitate atat de exact. Dar poate n-am cautat eu suficient de bine…
https://www.barrons.com/articles/drone-maker-stock-ukraine-military-aid-51647457722
https://www.nbcnews.com/politics/national-security/ukraine-asks-biden-admin-armed-drones-jamming-gear-surface-air-missile-rcna20197
https://www.thefocus.news/culture/switchblade-drone-cost/
Cu o mențiune. la primul link se refera la un sistem switchblade. care conține 10buc per unitate de lansare. ca si aici e o confuzie. se livreaza in Ucraina 1000 de bucăți sau 1000 de sisteme.
Bayraktar a scos si TB2S care are datalink satelitar, se zvonea ca ultimul lot trimis in Ucraina ar avea asa ceva dar sunt barfe.
https://defence-blog.com/turkey-unveils-advanced-version-of-bayraktar-drones-with-satellite-link-system/?amp
Dupa mine Bayraktar este peste Hermes ca si concept, este o drona mai versatila si cred ca are un cost de exploatare mai mic. Or fi comparatii si la nivelul costului de intretinere + munitie?
Nu-mi place tehnica israeliana pentru ca a omorat piata de desfacere a industriei locale. Noi aveam o piata in orient si nordul Africii, de cand ne-am legat de everei nu se mai poate vinde mai nimic pe acolo.
conceptul e una… foosirea in teren, performanta si fiabilitatea sunt altceva.
„Noi aveam o piata in orient si nordul Africii, de cand ne-am legat de everei nu se mai poate vinde mai nimic pe acolo.”
De ce ai impresia că am mai fi vândut ceva acolo oricum? Cândva nu aveau încotro și trebuiau să importe din țările Pactului de la Varșovia. Așa ca importau din Romania, Cehoslovacia, RFG, Polonia, Bulgaria, Iugoslavia (iugoslavii și bulgarii vindeau chiar mai mult decât noi).
Vezi acum țări care tradițional vindeau acolo și acum nu au parteneriate cu companii din Israel (Serbia, Bulgaria) dacă mai vând acolo. Acum, așa zisa piață tradițională gen Egipt, Irak, Algeria, Maroc o parte au acces la armament occidental iar alde Algeria cumpără mult din Rusia.
Da si dronele alea micuțe din Ucraina au Starlink deci nu e o problema asta mult mai important este un model de data link rezistent la bruiaj un radar SAR si un sistem EO/IR de calitate si rackete LMM de 13kg care merge la 6 sau 8 km, sau Spike LR de 14kg după cum spune Marius cred ca tot de 8 km.
Himars cu rachetele conventionale poate sa le trimita pana la 300km… Watchkeeper X are o raza de actiune(dus – intors) de 140km, adica numai dus 280km… cum va folosi armata drona, ca sa ghideze in mod eficient rachetele Himars, spre tinta?
Ok, in cazul tirurilor de artilerie clasica ce bat maxim spre 50km(E.R.C.A. sau XM1299) sau LAROM cu raza maxima de 60km, da Watchkeeper isi va face treaba…
” Watchkeeper X are o raza de actiune(dus – intors) de 140km, adica numai dus 280km”
Ia calculeaza cat parcurge in alea 14 ore de autonomie!
Faci confuzii. 140km e distanta la care bate legatura de date, adica cat de mult se poate distanta de statia de baza fara releu intermediar pentru retransmisie.
Rusii, la Orlan ale lor, folosesc mai multe pentru o singura misiune, unul fiind echipat ca si releu pentru retransmisie.
Asta daca nu ai conexiune BLOS prin satelit, cum e la MQ-9 Reaper.
„Ia calculeaza cat parcurge in alea 14 ore de autonomie!”
Pai asta depinde enorm de mult de modul de utilizare…
De ex. daca tii drona la o altitudine intre 3000-4000m, la cruising speed(de obicei este utilizata in jur de 50% din capacitatea motorului), presupun ca in acest caz, durata de zbor va fi una extrem de generoasa…
Dar in cazul in care urci drona la plafonul maxim de 5500m altitudine, destul combustibil consumandu-se ca sa atinga acest plafon si faci loitering(o tii sa zboare in cercuri) cu drona la viteza maxima(turatie maxima a motorului)… imi inchipui ca se va mai „taia” din cele 14-16 ore autonomie… poate maxim 10 ore…?!
Dar si in primul caz… daca de exemplu se intampla ca drona sa trebuiasca sa efectueze un „mars fortat” la viteza maxima, spre o zona la 100km distanta fata de zona unde „patrula”, in ciuda faptului ca plafonul de zbor ar ramane intre 3000-4000m… presupun ca o asemenea manevra iar, ar mai reduce din autonomia de zbor…
Deci, autonomia aia „standard” de zbor, variaza in functie de ce anume ii spui dronei sa faca…
„140km e distanta la care bate legatura de date, adica cat de mult se poate distanta de statia de baza fara releu intermediar pentru retransmisie.”
Adica efectiv ne-ar mai trebui alte doua drone, intermediare, pe post de releu de retransmisie, ca deabia o a treia drona sa poata ghida rachetele Himers cu bataia de 300km, la potentialul lor maxim… pfff… moama… ?
Iar in cazul rachetelor cu bataia pana la 499km… ar fi necesare 3 drone inlantuite in configurantie de retransmisie, ca abia o a patra drona sa poata ghida racheta… si mai fain… ?
Cu cat extinzi „lantul” mai mult, sansa ca „o veriga” sa pateasca ceva(inclusiv defectiuni tehnice sau bruiaje, ca sa nu mai vorbim de doborare), devine din ce in ce mai mare!
Ar merge oare in loc de cele 4 „bombite” 2 spike LR?
Vine un articol zilele urmatoare…
Spike LR in tub are 14 kg.
Marius Zgureanu, dar e integrat Spike (LR) pe Hermes 450? Aia deja ar fi o combinatie serioasa.
Pai sa puna manuta si sa integreze zic 🙂 Ma gandesc totusi ca nu e usor ca dupa o lansare sa ramai pe o aripa doar, cu o sarcina de 15kg in plus la dimensiunea acestei drone. Din pozele cu bombite mi se pare ca puntile de acrosaj sunt destul de indepartate fata de corpul dronei
Drona aia e in serviciul IDF de zeci de ani de zile ,probabilitatea ca sa aiba integrate tot spectrul de munitii pe care este capabila sa le care e destul de mare ca doar nu au doar un producator de munitii si drona ar trebui sa poata folosi ce au in stoc in momentul ala
Se pare ca la Hermes 450 exista o varianta de echipare cu o varianta de spike, nu e clar daca o LR-light sau o MR…
4×14 kg=56 kg. Payload capacity H450=180 kg. ?
esti sigur ca ai citit articolul?
In payload intra si combustibilul (105kg) si senzorii suplimentari si alte echipamente (cate 25-40 kg fiecare). De aia la Watchkeeper masa utila a scazut la doar 150kg, pentru care are radarul integrat in standard.
Apoi ca sa agati alea ai si masa sinelor de prindere.
S-a mai spus aici, pot opera cate doua, una cu senzori, alta cu plinul de rachete si fara senzori (sau cu o bila optronica minimalista)
Configuratie de 2 rachete pt elicopter inseamna intre 27 si 30 kg lansatorul plus 26 kg rachetele asta inseamna cu 2 lansatoare si 4 rachete cam 112 kg din 150 kg
yep, depinde ce rachete si ce lansator. Spike MR/LR e vreo 13-14kg doar racheta. . ER e cam cat ai zis. E un articol pregatit pe zilele urmatoare.
eu nu am zis nimic de ER toate datele sunt despre LR 2 din pliantul din linkul de mai jos
Weapon Range Ground launch: 5.5km
Helicopter launch: 10km
Round Weight ~13kg
Weapon System weight :Ground launcher – 12 kg,Helicopter ultra light launcher:27-30 kg (configuration-depended)
Dimensions 117 cm
Guidance
Dual Modern Electro-optical Missile seeker
with both un-cooled IIR sensor /High Quality
day sensor
Data Link Fiber optic or RF
Warhead variety
Highly capable tandem HEAT
Smart fuse controlled multipurpose warhead
La 112 kg rachetele, asta inseamna ca nu mai ai loc de combustibil decat de 38kg, comparativ cu capacitatea de 105kg a rezervoarelor interne, deci autonomie la doar 1/3, adica vreo 5 ore la modul ideal. Adica un dus-intors de maxim 200km + stationare deasupra zonei tinta de o ora.
https://drones.rusi.org/countries/israel/
pt mine important la programul asta este ca avand in vedere varianta vehiculata de achizitie este faptul ca s-au orientat spre un tip de pachet de senzori de la Thales ,inarmarea e adiacenta si e doar un plus minor.Drone inarmate ne trebuie pur si simplu unele mai mari probabil Hermes 900.
La UAS cat 1 Elbit au hermes 45, si parca Thor care e vtol si e in testari in asia de sud-est probabil Filipine sau Singapore
https://elbitsystems.com/uas-hermes-450-tactical-long-endurance-uas/
da, ala e LE-ul.
https://www.merriam-webster.com/dictionary/payload
da, stiu, doar ca in cazul asta e posibil sa fie inclus si combustibilul…
https://www.rafael.co.il/wp-content/uploads/2019/03/Spike-LR2.pdf
Sunt foarte bune când nu ai de fapt nimic în clasa asta. Să le primim cât mai repede și venim cu pretenții la ceva superior când o să avem bani și acoperite găurile din dotare la flota, tancuri, artilerie aa sau aviație, să nu mai spun de bietul infanteist și cu ce se duce el la luptă…
Ceva de genul: vreau să schimb flota de taximetre. Am supernova non euro, mă gândesc la logan euro șase. Dar clienții nu sunt mulțumiți, vor minim Mertz E ca în Germania. Oare își permit tariful pe km de acolo?
Eu nu pot sa inteleg, de ce nu au ales Tactical Heron…?!
https://en.wikipedia.org/wiki/IAI_Heron
A fost contracandidatul lui Watchkeeper X, cu performante mult peste… pretul era in mare acelasi, cu aceeasi gama de senzori, iar cei de la Israeli Aerospace Ind. aveau de gand sa faca intregul transfer tehnologic catre I.A.R. Ghimbav! Ar fi fost cea mai logica alegere…
Dar ai nostri trebuie neaparat sa linga dosurile Englezilor, altfel nu se simt in largul lor, daca nu o fac! ?
Ai aflat ca tactical heron nu exista?
Romanii vor Mercedes la pret de Logan Euro 6. Si se mira cand primesc Mercedes fara AC si geamuri electrice… Altfel, realitatea e crunta si n-are nicio legatura cu visele romanilor: e tara plina de rable SH mai vechi de 10 ani…
Țara merge bine stimabile. Am eu așa un feeling ca nu suntem compatibili, dar recunosc. Te străduiești pe partea de naval, apreciez asta.
Parerea mea este în continuare că nu avem nevoie de flota așa cum vrei tu, ajung niște baterii navale și o aviație potenta.
Limbajul folosit este deficitar, probabil vrei sa te impui ca moderator junior, dar de multe ori jignesti afișând o superioritate intelectuală discutabilă.
În rest toate cele bune…
Eu zic sa mai lasi ambrozia si sa te preocupi mai mult de cuadratura…
@georgel
Tu spui doar snoave de cârciumă pe aici și te legi de „capacitatea intelectuală” a lui @Nicolae?
Jesus!
Nu vreau să mă cert cu nimeni, dar nici nu tac dacă sunt provocat. Nicolae nu s-a ofuscat și mi-a dat o replică de data asta plină de umor și pe care am apreciat-o cu like. L-am taxat pentru atitudinea pe care a avut-o de mai multe ori, prin care ne trata pe unii ca un pedagog ce își pierde vremea cu niște școlari cam obraznici și limitați.
Cât despre dumneata, ești cel care vede lucrurile in alb sau negru si nu știe de glumă. Mai lipsea să îmi spui că aici este un forum tehnic… Ți-am raspuns la un atac de pe un thread precedent încercând să îți explic ce este o figură de stil. Ce sa mai spun? Nu trebuie să ne avem ca frații, există optiunea să ignori pe cel care îți este antipatic.
O zi bună!
Cred ca asta e fraza cheie care trebuie retinuta, am luat-o din art. celalalt:
„Bazat pe varianta sa britanică, Watchkeeper X va include o serie de modificări tehnologice ale sistemelor Data-Link, EO/IR și senzori suplimentari, pentru a răspunde tuturor nevoilor operaționale actuale și cerute de Armata Română.”
Eu zic sa ne bucuram, chiar daca asta cara mai putin si pare ca are raza mai scurta decat varianta vanilla sa nu uitam ca are alta configuratie aerodinamica / tine mai bine la anumite conditii atmosferice, si intr-adevar rolul principal este sa fie ochii HIMARS (era ultima componenta lipsa dupa ce au luat radarele contr-baterie) si secundar sa fie inarmat pentru fast-moving and valuable targets. Sunt curios de o comparatie intre FFLMM si MAM-L/MAM-C doar de amorul artei ca sa ne iesim din pareri.
Altfel merci Marius pentru munca de documentare!
In spiritul celor de mai sus in caietul de sarcini scrie clar „Raza de acțiune a sistemelor livrate este de minimum 200 km prin legături directe de date – Line of Sight fără utilizarea legăturilor satelitare.” deci musai un upgrade trebuie facut de la cei 140 km de acum ai WK.
cei 140km erau pentru Watchkeeper, nu versiunea X, la care nu imi este clar.
Dupa cum vedem la Hermes, se poate atinge 250-300km, dar probabil cu scaderea/penalizarea debitului canalului de date
„In excess of 140km line-of-sight range” – WathkeeperX
Si sursa:
https://www.thalesgroup.com/sites/default/files/database/document/2019-01/WKX%20Brochure%202017.PDF
da, doar ca ce am inteles eu, ca dincolo de aia, ai degradare…
Si inca una tare:
Din caietul de sarcini al MApN:
„F5: Plafonul maxim la care se îndeplinește nivelul NIIRS 3 de interpretabilitate al rezoluției imaginilor culese de senzorii activi de tip radar (SAR) în modul „strip“ conform STANAG 7194 15%
F6: Plafonul maxim la care se îndeplinește nivelul NIIRS 6 de interpretabilitate al rezoluției imaginilor culese de senzorii activi de tip radar (SAR) înmodul „spot“ conform STANAG 7194 15%”
si din brosura WK:
„SAR modes:
Strip-map SAR, illuminating terrain parallel to the UAV’s path.
Spotlight SAR, illuminating a fixed area for a defi ned period.”
In caz ca va intrebati de unde stiau expertii MApN de modurile de lucru ale radarului SAR. 🙂 🙂 🙂
Foarte bine, sa fie ochii pentru HIMARS. Se potrivesc ca ‘bataie’. Dar ochii pentru ATACMS (300+ km)? Sunt la partenerul strategic?
1. ATACMS e unul din vectorii lansati de sistemul HIMARS.
2. Are raza maxima 300 km nu este 300 + km
3. Pt ala iti trebuie 1. Alte date (Romania este totusi membra AGS) si 2. Permisiunea de a trage ( lupti intr-un sistem integrat NATO).
Din punctul meu de vedere, pentru o dronă de clasa a II-a (ușor spre a III-a, gen TB-2) principalul rol trebuie sa fie de cercetare (senzori).
O astfel de dronă ar fi mult mai importantă pentru transmitere de date către artilerie (clasică sau reactivă) decât să ducă ea însăși 2-4 rachete AT. Poate transmite, de exemplu, date pentru o baterie de MLRS (care poate rade la o salvă câțiva km pătrați). Sau unei baterii de obuziere, care poate toca o coloană blindată în câteva minute.
Cu toate acestea, pe lângă rolul primordial de cercetare, e bine sa ai și 2-4 rachete AT sau bombițe ghidate pentru lovituri chirurgicale de importanță (puncte de comandă, depozite de muniție, carburanți). Însă ar trebui să fie un rol secundar celui de cercetare.
Și faptul că producția se integrează în țară este un lucru foarte important.
De la clasa a III-a însă deja vorbim despre altceva.
Ar trebui marit nr de MRLS, dar si marita distanta, eventual proiectile dirijate si neaparat 60-70 buc, tunuri autopropulsate gen Archer. Drona sa iti dea informatii si tu sa dai in inamic…. Dupa ce tragi te pui in miscare sa nu fii descoperit ! Nu avem nevoie de drone inarmate… Vedeti cate a pierdut Ucraiana, Noi vrem sa revolutionam razboiul cu 7 drone ? Tancuri rusesti nu o sa vedem decat la televizor…. nu vor debarca la noi…. posibil…..dar sanse mici sa vedem tancuri rusesti in Tansnistria..dar mici…. Ca eu sunt sigur ca Ukraina si R Moldova o sa i loveasca din doua parti pe cei care vor mai ramane din GOTR. Se pare ca multi soldati sunt ukrainieni, moldoveni si ceva rusi din Transnistria angajati, care sigur vor trada sau se vor preda in caz de belea, ca au familiile acolo. Doar sa le promita ca ii evacueaza rusia cu tot cu familiile..
Pot sa pun pariu, ca in caz de razboi R Moldova v a fi sprijinita cu armament de tari puternice cum a fost sprijinita si Ucraina. Pierderile pentru rusi vor fi enorme, nu cred ca se merita pentru o ” tara ” cat un judet, cum e Transnistria. Daca se supara Moldovenii si le da cateva rachete in depozit, o sa fie ca artificiile de revelion…
@Gerula,
A dat boala tabloidelor in tine? Șapte sisteme de drone nu înseamnă „șapte drone”. Cred că și-a tocit degetele Zgureanu explicând că înseamnă minim 21 de drone. Am impresia că unii comentați fără să citiți pe aici.
@Unu’, Da-mi un linc / unde scrie de 7 sisteme, 21 de drone, ca eu unul nu am citit decat de 7 drone………..Sa citesc si eu, ceva oficial….
Foarte bine.
Foarte util.
Nu avem nimic paragonabil în dotare.
Sa vina drona. Cât mai multe și cu folosire inteligenta.
Oricare drona poate fi modernizată .La motor, fuselaj, armament, sisteme de comunicare , cercetare.
E deci necesar să ai inainte ” scula” în dotare. După poți suda, da cu rindeaua , îndoit table ?.
Limita modernizării ?
Devenirea dronei torpila AA. Cum visa alt ministru PSD al apărării. ??
@ima80
Prinicpalele modalitati de operare a SAR sunt: stripmap SAR, spotlight SAR, circular SAR si scan SAR Stripmap SAR reprezinta modalitatea de operare a unei antene de pe o platforma mobile (UAV) care emite semanlele si baleiaza o zona de teren (denumita swath) sub un anumit unghi (denumit squint angle) , zona fiind parallel in elevatie cu cu calea de zbor (directia de zbor = azimut).
Formarea imaginii in baza unui radar cu aperture sintetica (Synthetic Aperture Radar) se bazeaza pe niste algoritmi (range Doppler, chirp scaling, omega-k, polar format, polar format, back projection) care functie de complexitate si de alte marimi (lungimea de unda in care opereaza radarul, squint angle, marimea aperturii, azimuth, etc) duc la o imagine mai buna (si implicit la o putere de calcul necesara, mai mare)
Aici gasesti mai multe informatii
https://www.sdms.afrl.af.mil/index.php?collection=challenge_areas
https://www.sdms.afrl.af.mil/index.php?collection=wide_angle_sar
https://www.sdms.afrl.af.mil/index.php?collection=gotcha
https://www.sdms.afrl.af.mil/index.php?collection=gmti
Daca te referi ca autoritatile au copiat cerintele din prospectul celor de la Elibit/UTacs: da, foarte probabil (cel mai probabil)
Parerea mea este ca mai bine incredintau direct contractul decat sa faca simulacrul de licitatie, pt ca in final a participat Elbit (referinta cu livrarile de sisteme echivalete celui cerut de MApN find Hermes 450 nu Watchkeeper) insa in final au ajuns sa propuna Watchkeeper de la UTacs care parcxa se ratresese (de ce? din cauza ca nu avea infrastructura in Romania sa asigure productia lor in tara?) din licitatie.
Temerile mele: #1 este ca ne vom complica cu un sistem customizat dupa cerintele MApN care va da chix (aceasta a fost si una din problemele englezilor de a durat si a costat atat de mult programul: adaptarea nu doar a senzorilor ci si a platformei la c erintele lor); #2. MApN va ajunge nu la mana unei tari sau doua ( a caror politica vizavi de noi se poate schimba de la un guvern la altul) , ci la mana a doar catorva companii furnizoare. Nu era sufficient ca la nivel de turele depindem de Elbit? Cel mai apropriat exemplu in timp: faptul ca Iveco era pe punctual sa fie preluat de un concern chinezesc, la doar cateva luni dup ace semnase contractual cu MApN
Sunt convins ca in MApN sunt oameni care stiu ce este un radar SAR, eram doar ironic, asa cum bine ai observat, la similaritatile intre caietul de sarcini si brosura de prezentare Watchkeeper in sensul ca era stiut castigatorul. Chiar IAI a facut scandal ca Elbit a venit cu clarificari / indepliniri de conditii bazate pe Watchkeeper cand ei propusesera oficial Hermes 450 … no comment.
Ref la temerile tale am alta opinie:
#1 sistemul e deja customizat cu componente standard NATO pe banii englezilor si nu mai trebuie sa adaptam noi exotismele evreilor / de obicei cand iei ceva customizat pentru ei si incerci sa il aduci la standard NATO as fi in stare sa pariez ca se lasa cu downgrade, probabil ca britanicii au avut mult de munca sa regleze asta ceea ce explica si intarzierile si chixurile din program.
#2 sistemele IFF, Data-Link vor fi standard NATO, nu cred ca avem un risc aici.
Cred un avantaj cu IAI era ca in gama superioara au un produs net superior celor de la ELBIT (parere personala) si urmatorul pas acesta va fi cel mai probabil, ori in acest moment e clar ca se va alege Hermes 900
Daca la nivel de sisteme optoelectronice ambele companii au produse oarecum similare Elbit https://elbitsystems.com/product/stabilized-payloads-3/ si IAI https://www.iai.co.il/defense/air/navigation-eo (pe Watchkeeper sunt montate https://elbitsystems.com/product/dcompass/ si https://www.thalesgroup.com/en/countries/europe/united-kingdom/markets-we-operate/defence/air-systems-uk/isr-air/watchkeeper ) la nivel de radare IAI are solutii proprii, deci ai fi avut „one stop shop” care ti-ar fi asigurat integrarea subsytemelor: https://www.iai.co.il/defense/air/airborne-radars (pt Hermes 450/Watchkeeper SAR este de la Thales, iar radarul in banda X de pe Hermes 900 este de la Leonardo)
Probabil Elbit are un lobby mai puternic in tara. Firmele pe care le are in Romania, Elbit nu le-ar fi delocalizat daca nu castiga acest contract, insa aveai deja o a doua alternativa prin cei de la IAI
stii ca s-or mai amenintat unii pe altii prin Europa, ca radarele israeliene nu sunt chiar standard NATO, etc, etc… asa ca Thales si poate mai incolo Leonardo, care „ie europene” si unele chiar „american”-izate. Si da, apoi Elbit au deja traditie la noi, imediat dupa revolutie a inceput (desi IAI fusesera primii veniti pentru IAR-99, dar ceva n-a mers) 🙂
pai si noi pe MiG 21 ce radare avem tocmai ca „sa fim in rand cu cerintele NATO” sau M-2032 dintr-o data nu mai corespunde cerintelor NATO?
stiu ca a fost un scandal de reverse engineering de la chinezi cu radarul care merge pe F-15 si MiG 29 (M-2052 ) , insa asa e si cu Harbin Z-20 sau Shenyang J-31, sau clona chinezeasca dupa X-47B
1. ATACMS diferă fundamental de HIMARS tocmai prin raza de actiune.
2. Este 300+. S-au făcut teste cu trageri si la 400 km.
3. Tocmai.Deci daca americanii nu ne dau voie, stăm în continuare cu mâinile legate la spate că să nu bată rușii obrazul americanilor. Nu e bine.
Eu ma bucur ca sunt discuții ca poate ar fi fost bine sa fi luat TB2 în loc de Hermes 450. Sper ca în viitor sa avem discuții gen de ce Nasams și nu CAMM sau Mica, de ce Todaro NFS și nu U212 CD, de ce Sigma 11515 și nu FDI, de ce Abrams și nu Leo 2 etc 🙂
fura deja
https://www.rumaniamilitary.ro/raytheon-integreaza-amraam-er-pe-f-35
https://www.rumaniamilitary.ro/vl-mica-vs-camm-si-essm
https://www.rumaniamilitary.ro/competitorii-pentru-shorad-ul-romanesc
si aici
https://www.rumaniamilitary.ro/leopard-2-contra-altor-feline
https://www.rumaniamilitary.ro/tanc-contra-tanc-optiunea-romaneasca-i
https://www.rumaniamilitary.ro/ariete-c1-vs-rotem-k1-2
Cred ca @vs era un pic mai subtil in sensul ca toate sunt platforme bune, daca luam ceva e mai bine decat sa nu avem nimic.Una e sa te intrebi de ce ai luat Abrams in loc de Leo2 si alta e sa te intrebi de ce mai folosesti T-55 … zic si eu. 🙂
Asa mi s-a parut si mie… 🙂
doar ca intrebarile trebuiesc puse inainte, nu dupa.
asta incercam sa zic…
Este o stire de ultima oră. Congresul SUA a aprobat transferul cu titlu gratuit a trei escadrile de F22 în România cu piloți cu tot, ca parte în agreementul din 1.04. 2021 privind noua ordine mondială. România se angajează ferm să dea un polish avioanelor care din motive semnalate deja la F35 prezintă urme de coroziune și să le treacă pe gpl în contextul noii crize energetice mondiale. Americanii plătesc salariul piloților în limita pensiilor speciale din România, mai mult nu își permit. Nu am vrut să luăm toată flota de f22 deoarece dorim să ne menținem la statutul de putere regională majoră, nu vrem superputere. Noi niciodată nu am atacat pe nimeni, când au venit invadatorii ne-am apărat eroic în păduri iar femeile rămase acasă au dus și ele greul invaziei… Se pare că ne-am mișcat rapid, un creator de modă celebru la nivel local a fost rugat să proiecteze niște ochelari de soare în tendințe pentru piloți și o salopetă îndrăzneață.
Poate ca ma insel, dar am senzatia ca unii dintre voi confunda UAV-ul cu UCAV-ul. Ca sunt si UAV-uri cu capacitate de atac ca TB-2 e una, capacitatea de cercetare are de obicei prioritate in fata celei de atac. Dar daca vrei un UCAV adevarat, atunci momentan exista o singura optiune verificata si rasverificata care se numeste MQ-9 Reaper.
Ne-ar vinde oare americanii MQ-9 Reaper ???
Dar Abrams-uri din alea smechere ?? Macar doua batalioane.
Dar Thaad ???
Bineinteles ca ne-ar vinde. Au vandut unor tari care nu sunt in NATO, si Reaper (India, Maroc) si THAAD (Arabia Saudita).
Comici romanasii nostri. Acum cand s-a anuntat clar ca luam Hermes 450 ma rog in varianta customizata cu britanicii, desi se stia asta de ceva vreme, s-a format aripa Bayraktar care plange ca de ce H450W si nu TB2. Tipic pentru natia noastra.
Și bâlbâitul de Dâncu de ce nu semnează odată? Așteaptă să semneze pentru corvete mai întâi?
„Un Predator B costa 5 mil.$/UAV + 2 mil.$ costul anual al legaturii satelit (2000$/ora). ”
$2000 ora? Pe ce planeta se intimpla asta? Un MQ-9 foloseste intre 50-275 MHz/Mbps de banda spatiala in spectrul Ku. Costul „LUNAR” per cap de vita furajera este intre $250-$1.375 pe luna.
e pe linkul din articol, date din 2004: U.S. Dept. of homeland Security/ U.S. Customs
pg.12
https://www.documentcloud.org/documents/1309335-responsive-documents
Am vazut. Ce scriu prostovanii aia acolo este o ineptie.
@MZ
cauta LEO Satellite System in benzile Ku sau Ka (Orbcomm, GlobalStart, Iridium, Constellation Cimmunication, SkyBridge, Teledesic) care au fie MILSTAR sau „two-way messaging technology for US government and military”
Chief Predator/Reaper/Gray Eagle work off geosynchronous birds not LEO.
A cumparat Romania armament care sa nu fie israelian, american sau francez in ultimii 30 ani?
Luati de la americani tot ce e de export, daca nu au luati de la francezi, daca nu au luati de la israelieni.
Asta e algoritmul achizitiilor militare si in prop 99% cu asta se va dota toata armata, acum drone deja e mijlocul licitatiei, nici vb de turci. Vor fi israelienii.
@all
Babaetzi, hai să vă mai temperez entuziasmul și să vă mai stric bucuria.
Unii vă bucurați că se cumpără Hermes/Watchkeeper, corul bocitoarelor deja plânge după Bayraktar, dar nimeni nu se întreabă cine o să piloteze dronele alea.
Există drone la batalioane, la plutoanele de cercetare, au fost băieți trimiși la pregătire în U.S. of A prin 2016/2017, dar deștepții de la DMRU au făcut niște fișe ale postului pentru operatorii de drone, de zici că-s piloți de supersonice, și prin urmare, nu prea poți să încadrezi pe nimeni pe funcțiile alea.
Așa că dronele vor muri în containere, fără a fi folosite.
Părerea mea, hâc…
P.S. Nu e păcăleală de 1 Aprilie…
Huh? Astia nu inceteaza sa ma uimeasca. Asta-i ca aia cu drobul de sare.
@nicolae, daca la UAS ne-am mai linistit putin, probabil ar fi interesant de abordat eventuala dezvoltare a UUS la FNR…
Suntem participanti la doua programe europene. A fost si o dezvoltare a ACTTTTTM-ului stramosesc, drona Vasilica, dar pare sa fi esuat…
https://www.rumaniamilitary.ro/buletin-naval-modulul-de-lupta-anti-mina-al-us-navy-tot-mai-aproape-de-finalizare
La sfarsit gasesti cele doua programe. Apoi, Vasilica: https://www.rumaniamilitary.ro/buletin-naval-pierdut-robotel-gasitorului-recompensa
Daca te referi la Unmanned Underwater Systems, sa stii ca aici lucrurile sunt mult mai complicate si nici aia mari (USA, UK etc) nu au inca solutii fiabile de comunicare cu dronele. Iar din UUV-urile mari, nici unul nu este inca operational.
Nivelul nostru s-a vazut cu Vasilica…
La UAS o sa ne linistim complet dupa ce le luam si pe alea de clasa I. Alea sunt o prioritate, nu UUS-urile. Cel putin, asta e parerea mea.
https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/sistemul-ultra-20-vtol-multirol
Mai era si asta, dar venea de la o firma devenita intre timp “indezirabila”: https://www.rumaniamilitary.ro/drona-romaneasca-hirrus-participat-la-exercitiul-nato-unified-vision-2016
Si parca mai erau si altii. Si mai sunt si altii in domenii conexe: https://blogdetehnologie.ro/tehnologie-dezvoltata-romania-acum-drone-autonome-phantom/
Ideea e ca ceva-ceva s-a dezvoltat si pe la noi dar daca nu se aloca fonduri pentru cercetare si nu exista o supraveghere a evolutiei proiectului nu prea ajungi nicaieri.
Multam!?
” Huh? Astia nu inceteaza sa ma uimeasca.”
Acum multi ani am fost la cursul de autorizare pe joasa tensiune ( Endesa ) in Zaragoza .Ironic , in Romania ii autorizam eu pe altii .
In Spania noi romanii eram pe atunci rotund 1/40 din populatie
La curs eram rotund 1/4 din participanti .
Fosti ingineri , subingineri , maistri ,tehnicieni , electricieni profesori
Totusi , sunt oamenii de care are nevoie un complex UAV .
Ei . sau copiii lor .
WTF??? Sincer îmi vine să mă duc la buda de râs. Sau de plâns
apai e exact pe calapodul de la englezi, ca nici aia nu aveau piloti 🙂
Nu este chiar asa… https://afas.ro/wp-content/uploads/2021/05/Tematica-cursuri-UAS.pdf
” dar deștepții de la DMRU au făcut niște fișe ”
Vlad , pe unde umbli ?
Vezi ca se ia unu` de tine !
https://www.timesnewroman.ro/ovi/la-palat/
Mănânc terinnă de urs panda și beau ambrozie. Mă uit la tv. Zece fotomodele mă așteaptă în camerele alăturate. Mă mulțumesc să rezolv cuadratura cercului:))
Schimb de opinii. Dar fără mișto.
Cât de greu ar fii realizarea unei drone cat III cu ce mai exista din industria românească de profil. Ceva care să coste puțin și să poată fii achiziționată in cantitate suficienta. Complementară la un sistem avansat nu ca înlocuitor.
Ma gândeam la ceva cu motorul de pe iak52, că parcă ala se mai produce local, un armament compus din star80, sau o varianta de R13 pt atac la sol, senzori nu știu ce mai facem exact pe aici dar inclin sa cred că ceva până la un 30km minim ar mai fii. structura la Aerostar sau Craiova. Nimic existențial dar ieftin. Sub 500k pe drona cred că ar fii posibil. isi scoate valoarea la primul tanc făcut praf zic eu.
Zilele astea an vazut o tentativa asemanatoare la ucrainieni dar cred ca undeva la limita dintre clasa 1 si 2 se numeste uj22 ca armament avea atasate 4 bombe de aruncator
am vazut si eu produsele. ukrjet.ua este site-ul. genială ideea cu rpg7 zburător. cred ca nu exista in lume ceva mai ieftin de produs, până si ai nostri ar fii capabili de așa ceva.
@alex alfa…nu se merita, ar iesi prea scump de produs si prea neperformant. Sunt tehnologii de anii ’60. Nu-s ieftine deloc de pus in fabricatie in zilele noastre. De performante nu mai spun…
Iar incepem
Imi cer scuze, un motor proiectat in anii ’50 si o aripa fabricata ca pe vremea cand era tataie flacau e tot ce-ti trebuie pe o drona din 2022. Da’ continuam sa ne miram ca turcii au un TB-2 si noi suntem tot cu „inainte era mai bine”
Iar gramada de fier vechi
Asa am inchis ca sa poata importa baietii destepti
http://www.aerostar.ro/aerostructuri
http://www.aerostar.ro/docs/RapAutoeval.pdf
Arunca si o privire la sistemul de rachete de 273 mm .
Componentele ajunsesera in stadiul de prototip .
https://vdocuments.mx/reader/full/disertatie-drone-intelligence-si-securitate-nationala
” si noi suntem tot cu „inainte era mai bine”
De fapt in viitor o sa fie mai rau .
” Da’ continuam sa ne miram ”
Te las pe tine, vad ca te pricepi 🙂
Alex Alfa ,
Greu ar fi sa se achizitioneze din productia interna .
Drone mai mici dezvoltate in tara au murit in stadiul de prototip .
Ideea pe care o lansezi nu este noua, Aerostar avea un proiect de transformare a unei avionete din catalogul lor in UAV , proiect mort , nu mai gasesc prospectul proiectului in calculator
Si da, rachetele aer-aer vechi se puteau transforma in rachete AT schimbandu-le motorul ( care oricum expira ) , incarcatura exploziva , elementul fotosensibil .
Pentru a intelege cum functioneaza aceste rachete iti recomand cartea cu care am inceput eu demult , Rachete dirijate , Editura Militara , 1984 , sub redactia gen.ing. Stefan Ispas , poate o gasesti intr-un anticariat on-line
Mulțumesc frumos pentru răspuns. O să caut cartea respectiva. Am văzut chiar ieri 2 drone lansate de Armenia și deși arătau suspect de identic cu TB2, măcar au învățat ceva din ce au pățit. Și mă apucase nervii patriotici, dar după aia îmi amintesc in ce țară suntem. Oameni capabili dar conducere inepta.
Oricum @stelian a înțeles greșit, nu ma refeream deloc la profilul de aripă, o structura noua si un profil de aripa mai mult ca sigur se poate executa de la zero. iar motorul o fii din anii 50, dar ca performanta e încă ok si e loco produs. Iar R13 produs la noi a și fost folosit in 89 pe post de aer-sol. adică un pic de investiții de la stat și ar ieși ceva ok și pentru export. Rudimentar, dar utilizabil. Există țări si in Africa care fac drone, iar noi cu cateva întreprinderi aeronautice, si cea a mai rămas din restul industriei de apărare, cu un sector IT dezvoltat și să nu fii in stare sa faci una. Bine că face Iranul n+1 modele anual.
http://www.inav.ro/proiecte.php
http://www.inav.ro/eng/downloads/INAV-Services%20offer-extended%20version.pdf
http://www.inav.ro/mediu_silvdec.php
http://www.inav.ro/securitate_argus_s.php
http://www.inav.ro/securitate_argus_xl.php
http://www.inav.ro/mediu_sisaero.php
https://www.armyrecognition.com/bsda_2018_news_online_show_daily/signus_35v_a_multirole_uas_designed_by_autonomous_flight_technologies.html
https://aft.ro/en/
https://www.aft.ro/images/brochure/Brochure-2018.pdf
Deci am rămas fără cuvinte in prima fază. Dupa care foarte multe înjurături către ai noștri decidenți, politici și mapn, după care așa o resemnare de câine care latră la lună. Sa ai asemenea proiecte in țară , sa nu bagi bani în dezvoltarea lor, ca să ai loco tot ce ai nevoie, și să cumperi un sistem care din pdv meu e un eșec total si învechit, înseamnă că ori mie îmi scapă ceva ori sunt prost. o fii vreo combinație din cele doua dar e tragica situația din țara asta.
1. Stelian nu te-a inteles gresit.
Repeta asta de 10 ani
2. ” Mulțumesc frumos pentru răspuns ”
De obicei ma injura .
3. Nu s-a produs K-13 in Romania .
Insa au fost produse / cercetate / dezvoltate altele
https://www.rumaniamilitary.ro/series/armament-de-aviatie-fabricat-in-romania
https://www.tehnomil.net/2012/06/27/lista-deschisa-a-rachetelor-dirijate-romanesti/
http://www.elmecph.ro/galerie/foto.html
Și eu am reușit să mă cert cu câțiva pe aici. deobicei imi place schimbul de opinii, dar cand incepi cu injuriile deobicei imi sare neuronul care il mai am. de aceea nu prea comentez des. să nu mă enervez. plus că de când a inceput războiul e plin de rusofili pe aici.
Când am spus k13, ma refeream la A91, adica AA-2 Atoll. asta s-a făcut cantitativ pe la noi. ma gândeam ca din toate produse ar fii cea mai ușor de adaptat si modernizat pentru instalarea pe un UAV
Mai e o chestie, daca te uiti in jur prin Europa, cam nimeni n-a investit masiv in drone. Se cacaie francezii si britanicii cu drone MALE de atac de vreo 15 ani, ma refer la chestii precum nEURON sau Taranis, in timp ce americanii le-au folosi in anii 2010 la greu ; au mai fost si alte proiecte (Talarion, Telemos, Mantis) abandonate pentru ca guvernele europene n-au fost interesate. Eurodrone se pare ca a obtinut niste contracte dar nu ajunge la performantele lui Reaper.
Astfel a ajuns armata britanica sa ia o drona israeliana si sa-i puna echipament european
Unii au vazut oportunitatea si poate i-a si impins nevoia si asa a aparut Bayraktar … coreenii si ei de nevoie (scadere demografica masiva si scadere a numarului de persoane care fac stagiul militar) si au inceputn sa investeasca si ei in alte abordari
Germanii, francezii nu prea s-au agitat…cu greu au dezvoltat si chestii conventionale, darmite sa adere la o astfel de abordare inovativa … :)) francezii au ramas fara munitie in Libia, germanii aveau cozi de matura la
Dar sa nu facem misto de „conservatorismul” europenilor, la noi inca se crede ca MIG-21 e un avion superior F-16 …
Evident ca s-ar putea face multe lucruri, nici n-ar trebui sa apelam la motorul de iak, am avea acces la motoare mult mai bune daca multi dintre decideti n–ar avea tarate in loc de creier
Revenind la topic, sper ca se creeaza o capabilitate reala. HIMARS-urile vin, LAROM-ul inca e o cheste buna, avem radare de artilerie, vin si dronele, mai ales daca-s Watchkeeper sunt chiar capabile si am spus de multe ori pe aici ca binomul artilerie-drone e viitorul pentru noi cel putin
7 sisteme imi sugereaza ca vor fi alocate probabil per batalion MLRS, din cate stiu vor fi 3 x HIMARS. Mai raman 4 sisteme, probabil impartite la LAROM.
Mai ramane sa facem munitie pentru aceste MLRS-uri, nu numai pentru 122 si 160 mm de pe LAROM dar cred ca si pentru HIMARS ar trebui sa facem niste chestii de baza macar.
Sunt curios insa cu obuzierele ce vom face. M1985 e inca capabil si din cate stiu e in conservare, folosindu-se M1981, probabil pentru a nu uza modelul mai modern. Sunt curios daca exista planuri in directia asta, de pilda munitii mai moderne
O alta piesa care cred ca are un viitor e M1977. Stiu ca e tun AT dar are o distanta de 20.000 m cu munitie exploziva. Asta bate cam orice mortier sau obuzier de 122 mm, putand face contra-baterie impotriva unor astfel de mijloace la nivel de brigada
Stiu ca o sa-mi spuna unii ca nu e autopropulsat 🙂 daca-l folosesti cum trebuie nici nu e nevoie. de pilda, bateria sa aiba 8 tunuri (2 sectii x 4), ceva drone usoare si ideal un radar de artilerie basic pentru focul de mortiere. muti sectiile pe rand. ai tras cu una, caramba, cealalta asteapta sa apara tintele. si fara o astfel de precautie Rapira a fost folosit la greu si cu succes in Nagorno Karabah.
Hermes nu sunt doar pentru terestre, ci si configuratie navala, ceruta de MApN
da uitasem, deci 1 sistem probabil la Marina. raman 3, posibil pentru cele 3 batalioane LAROM.
Nu știu dacă mai țineți minte reclama la Adidas,care spunea ca „daca vrei,poti”.Implicit,dacă nu vrei,nu poți.
Chestiunea cu dronele,care nu e încă hotărâtoare dar care se va aprofunda,nu e sa dezvolți o platforma și niște rachete.
Jmekeria e în senzori,comunicații și mai ales IA.
Sunt încercări în SUA de a pune la un loc toate informațiile/datele culese din diverse surse, care să fie scanate de o Inteligență Artificială, și care să pună informațiile disparate cap la cap ca să înțeleagă ce se petrece și unde, se numește Global Information Dominance Experiment- GIDE. https://www.thedrive.com/the-war-zone/41771/the-pentagon-is-experimenting-with-using-artificial-intelligence-to-see-days-in-advance.
”We’re not creating new capabilities to go get data and information. This information exists from today’s satellites, today’s radar, today’s undersea capabilities, today’s cyber, today’s intel capabilities. The data exists. What we’re doing is making that data available… and shared into a cloud, where machine learning and artificial intelligence look at it and they process it really quickly and provide it to decision makers, which I call decision superiority.”
Mulțumesc unui comentator de mai sus pentru informație. Nu știam că o Switchblade 300 costă doar 6000 de dolari. Practic, acest preț e nimic față de ce poate face.
Ok, nu poți distruge un tanc cu ea, dar poți incapacitata un transportor sau un IFV ușor.
Și ar fi extrem de utile împotriva tranșeelor, pozițiilor întărite etc.
Forța loviturii probabil e cât a unei bombe de aruncător de 60. Dar face mult mai multe: rază 10 km, o poți ține în aer 15 minute cat să cauți o țintă, o poți controla de la distanță cu ajutorul camerei.
Practic, cu un mizilic de 48 de milioane de dolari un stat se poate dota cu 8000 de Switchblade 300.
Switchblade 600 e alt preț, probabil 1000 de bucăți ar fi spre suta de milioane. Dar tot merită. Cum are cap de luptă de Javelin, poți distruge 1000 de blindate inamice de la 40 de km distanță (și o poți ține în aer 40 de minute până identifici o țintă).
Cu 150 de milioane de dolari (prețul a 4-5 elicoptere de atac) deci poți avea 8000 de Switchblade300 și 1000 de Switchblade600.
Care ar fi mult mai utile.
Switchblade 300 are un cap de lupta echivalent unei grenade de 40mm.
https://www.defensenews.com/opinion/commentary/2022/03/31/tanks-and-helos-how-ukraine-can-inform-military-modernization-efforts/
Mda asta cu viziunea contabiliceasca. In WW2 un tanc de cca 500000 de dolari la valoarea de atunci era distrus de un proiectil. perforant de cca 100 – 200 de dolari. In prezent acealeasi tancuri de milioane de $ pot fi distruse cu proiectile de cateva zeci de mii $ bucata si nu s-a intrebat nimeni daca tancul isi mai are locul. Acum aparu’ new kid on the block, Jsvelin & NLAW si brusc lumea se indoieste.Btw ambele rachete sunt mai scumpe decat un APFSDS. Cam asta este cu perspectiva asupra tancului vazuta din teancul de facturi.
Eu zic ca Switchblade 300 nu trebuie totusi desconsiderate. Pot avea contributia lor, chiar daca nu asa spectaculoasa cum ar fi distrugerea de tancuri, IFV-uri sau transportoare blindate. In zona frontului pot distruge cisterne de combustibil, camioane de aprovizionare s.a.m.d. Cred ca s-a vazut importanta logisticii in luptele recente.
Plus ca greutatea si dimensiunile mici permit unor mici SOF infiltrate sa produca daune semnificative in bazele logistice si de regrupare ale inamicului prin atacarea unor rezervoare de combustibil, depozite de munitii etc.
Eu zic ca Hermes 450X o sa fie numai bune pentru observatie, asta la nivel macro.
Pentru grupe de soldati trebuie neaparat drone mici, fiecare grupa sa aiba acoperita zona din proximitate.
Containerele pentru dronele mari trebuie sa fie destul de mobile, nu puse linga aeroporturile militare, ca fac bum din primul moment.
Da 1-2 sateliti nu luam si noi, cu ARCA, in colaborare ? Tare buni ar fi …
In rest, Hermes 900 cu 2-4 rachete anti-tanc sau 1-2 anti-nava .. parerea mea.
Si la cit mai multe… sa fie bine, ca sa nu fie rau !!
https://www.defensenews.com/opinion/commentary/2022/03/31/tanks-and-helos-how-ukraine-can-inform-military-modernization-efforts/
Mulțumesc frumos pentru răspuns. O să caut cartea respectiva. Am văzut chiar ieri 2 drone lansate de Armenia și deși arătau suspect de identic cu TB2, măcar au învățat ceva din ce au pățit. Și mă apucase nervii patriotici, dar după aia îmi amintesc in ce țară suntem. Oameni capabili dar conducere inepta.
Oricum @stelian a înțeles greșit, nu ma refeream deloc la profilul de aripă, o structura noua si un profil de aripa mai mult ca sigur se poate executa de la zero. iar motorul o fii din anii 50, dar ca performanta e încă ok si e loco produs. Iar R13 produs la noi a și fost folosit in 89 pe post de aer-sol. adică un pic de investiții de la stat și ar ieși ceva ok și pentru export. Rudimentar, dar utilizabil. Există țări si in Africa care fac drone, iar noi cu cateva întreprinderi aeronautice, si cea a mai rămas din restul industriei de apărare, cu un sector IT dezvoltat și să nu fii in stare sa faci una. Bine că face Iranul n+1 modele anual.
Tare as vrea sa vad un desfasurator de achizitie pentru cele 300M EUR. Eu nu pot sa cred ca 7 sisteme, simulatoare, antrenament si ce am mai auzit, inclusiv „transferul de nãu-hãu”, costa atatia bani. Aici se mega ingrasa unii. E cam de 2-3x prea mare pretul.
Daa…. mare magarie si spaga, luam 7 sisteme complete, cu 21 de drone Watchkeeper X, pentru aprox.300M Euro …
Scump, domle …
De la 1-1.5M UAV-ul la mai mult de 10M bucata … wtf…
Si fara legatura prin satelit, doar legatura directa, si distanta mica 120-150Km …
Cica vede submarinele … poate cind ies la suprafata …
Hmmm… miroase a peste de la o posta, dedicatii, nene, dedicatii …
Polutruci idioti … ma-ciuca s*it-brain …
Doamne, nu ne mai facem bine …
Si acum chiar nu ne forta nimeni sa facem achizitie rapida, pe genunchi ….
Mi se face scirba de la atita prostie si incompetenta, ma-ciuca plagiatu’, vrea acum sa-l puna prim-ministru … sau presedinte, mai stii ..
Doamne fereste…
in pretul ala e prinsa si intretinerea si formarea pe o perioada, pachetul logistic, pretul statiilor de baza, etc.
Nu te mai arunca asa pana nu stii detaliul a ceea ce e cuprins in fiecare din contracte.
Da, Marius, poate ai dreptate.
Dar nemtii cum pot cumpara 140 drone Heron TP la 165M Euro ?
Nici nu incape comparatie intre Hermes WK si Heron TP, alta clasa, alta mincare de peste, altceva.
Uite aici datele pentru Heron TP : https://www.iai.co.il/p/heron-tp
Deci, cum pare acum comparatia cu dronele pe care ai nostrii vor sa le cumpere, pret/ce-stie-sa-faca ? Plus ca la Heron TP poti agata diverse rachete, deh, altceva …
Sau e ceva gresit la comunicatul asta – legat de pret per nr.drone:
„https://m.defenseromania.ro/germania-cumpara-drone-israeliene-heron-tp-si-bifeaza-o-premiera-va-fi-prima-tara-careia-israelul-ii-vinde-sistemul-arrow-3_615862.html”
Mie tot imi da cu virgula, la ce vrem sa luam noi …
https://www.defenseindustrydaily.com/israel-sells-heron-uavs-to-india-01476/
In articolul asta spune ca Israelul inchiriaza Germaniei drone Heron TP iar pretul la vanzare al unui sistem Heron cu statie de control si 3 drone este de 140 mil $.
yep, e un pic mai
ieftinscump decat un sistem MQ-9nu, nu pot cumpara. da, e gresit.
ala e mai degraba pretul/drona la sisteme mici gen Insitu Integrator/Blackjack, compus din 5 aeronave plus sistemul de operare, costa spre 5,5 mil.$ (13 milioane $/ preserie in 2015)
https://www.rumaniamilitary.ro/insitu-integrator-er
sau aici 228 mil.$ pentru 24 de UAV tactice Integrator, si astea mai mici decat Heron.
https://www.rumaniamilitary.ro/australia-cumpara-uav-integrator
MQ-9 Reaper/Sea Guardian) – pe olandezi i-a costat 123 milioane $ un astfel de sistem la pachet cuprinzand: 4 aeronave, 4 statii la sol, 6 motoare, radar cu apertura sintetica pentru cautari maritime pe suprafete mari („Maritime Wide Area Search”) General Atomics’ Lynx, sisteme de tintire si echiament de sprijin, impreuna cu formare, piese de schimb si mentenanta care asigura 3400 ore de zbor pe 3 ani.
https://www.rumaniamilitary.ro/planuri-la-pontul-euxin
https://www.rumaniamilitary.ro/avenger-cu-legion-si-seaguardian-cu-seaspray