Ne apropiem de sfarsit…Sfarsitul portavioanelor italiene in WW II. Da, vorbim la plural, portavioanelor, fiindca Regia Marina vroia doua! Dorinta e una iar putinta alta, asa ca…vis frumos. Haideti sa „visam”!
PORTAVION AQUILA -MARINA MILITARE ITALIANA 1955, IMPRESIE ARTISTICA
Care a fost soarta portavionului Aquila/Acvila? Ei bine, la momentul Armistitiului, 8 septembrie 1943, Acvila era finalizat in proportie de 80/89/90% conform surselor italiene si nu numai (surse oficiale Regia Marina sustin ca la Armistitiu, portavionul Acvila terminase in portul Genova testarea motoarelor asteptand montarea armamentului, sosirea Flotei ambarcate si a echipajului. Italienii sustin ca in data de 8 septembrie 1943, portavionul era prevazut a se alatura Escadrei 8 Crucisatoare aflata sub comanda amiralului Luigi Biancheri, Escadra indreptandu-se spre Portul La Maddalena, nordul Italiei, in vederea predarii navelor catre Aliati. Acvila nu a facut acest mars…Ca fapt divers, pe 9 septembrie 1943, cuirasatul Roma a fost lovit si scufundat de o bomba ghidata germana Fritz X). Repubblica Sociale Italiana/RSI nu a avut „puterea” de a finaliza Acvila aflat la Genova (RSI a fost cel de-al doilea stat fascist italian creat dupa Armistitiu, pseudo-stat marioneta a Germaniei condus de catre „Ducele Natiunii” si „Ministru al afacerilor interne” Benito Mussolini, avand capitala la Salo, orasel pe malul lacului Garda/Lago di Garda, nordul Italiei –datorita acestui fapt, RSI mai e cunoscuta drept „Repubblica di Salo/Republica de la Salo”. A avut chiar si armata…Cam la 4 divizii, unitati de stransura, aproximativ 52.000 de oameni. In Armata RSI au fost si luptatori care apartinusera celebrei Decima Flottiglia Motoscafi Armati Siluranti/Decima Flottiglia MAS/X MAS, acestia luand parte la luptele cu partizanii. Aeronautica Nazionale Repubblicana/ANR/Fortele Aeriene ale RSI aveau 3 Grupuri de Vanatoare/Fiat G.55 Centauro, Macchi MC 205 Veltro, Me Bf.109 G-6/10/12/14/K-4, Me Bf.110+escadrile de bombardiere, transport, legatura, hidroavioane. Marina Nazionale Repubblicana/MNR/Marina RSI avea in dotare cateva minisubmarine Caproni CB, portavionul neterminat Aquila, 3 submarine oceanice, crucisatorul usor Caio Mario, 18 corvete Clasa Gabbiano, 22 vedete antisubmarin/Vedetta Anti-Sommergibile/VAS, considerate a fi una dintre cele mai reusite Arme navale italiene din WW II-aproximativ 69 tone, 2 mitraliere calibrul 8 mm+30 bombe antisubmarin+2 torpile calibrul 450 mm, 21 Motosiluranti/MS/Vedete Torpiloare, si astea nave extrem de reusite, unitati X Flottiglia MAS, 3 regimente Divisione Fanteria di Marina X –unitati de elita, regimentele Scire, San Marco si Condottieri chiar au dat de furca Aliatilor). Mai mult decat atat, Marina Nazionale Repubblicana si Kriegsmarine au pus nava sub supraveghere basca ca germanii au luat/demontat/alte surse furat tot ce s-a putut de pe portavion.
PORTAVIONUL AQUILA -PLASE DE CAMUFLAJ
Portavionul Acvila a fost avariat de raidul aerian USAAF/Grupul 454 Bombardiere/B-17/24 asupra Genovei din 16 iunie 1944.
Exista surse germane care sustin ca personal Kriegsmarine s-ar fi urcat la bordul portavionului, germanii intentionand sa-l remorcheze intr-un port german in vederea finalizarii…Cert e faptul ca Acvila a fost „atacat” de catre luptatori Mariassalto/Asalt Marin, luptatori X MAS care trecusera de partea Marina Cobelligerante Italiana/MCI in cadrul Operation „Toast”/Operatiunea „Toast” desfasurata in comun cu „oameni-broasca” britanici (MCI era Regia Marina trecuta de partea Aliatilor, i se mai spunea Marina del Sud. Din Mariassalto, ca fapt divers, facea parte si Luigi Durand de la Penne, viitor amiral, participant la raidul de la Alexandria/1941, unul dintre cei mai experimentati luptatori X MAS).
Operatiunea Toast a avut loc pe 18 aprilie 1945 si viza portavionul neterminat Acvila aflat atunci la ancora in Genova, anglo-italienii temandu-se ca germanii l-ar putea remorca intr-un port german unde ar putea sa-l finalizeze, insa intentionau, cu certitudine, si blocarea portului.
ERNESTO FORZA
Distrugatorul Legionario/Clasa Soldati, vedeta torpiloare MS.74/Serie 2A si vedeta torpiloare britanica MGB 177/Clasa Higgins pleaca din Venetia spre Genova, la bordul vedetelor torpiloare fiind oamenii-broasca Mariassalto (la acea vreme se afla sub comanda Capitano di Fregata Ernesto Forza), Nicola Conte, Evelino Marcollini, Girolamo Manisco si Dino Varino+doua Chariot Mk.II/9,30 m lungime, inaltime 99 cm, greutate 2400 kg, autonomie maxima 6 ore, 2 oameni, ogiva 540 kg Torpex (inspirate de „Maiale”/Siluro a Lenta Corsa/SLC, Chariot Mk.I aparand in Royal Navy&Special Boat Service/SBS in 1942. Astea sunt alta poveste…). Unul dintre Chariot/Car a trebuit abandonat datorita defectiunii mecanice…Celalalt a ajuns la Acvila, pe portavion aflandu-se atunci personal de paza german, insa operatorii Carului, Conte si Marcollini, n-au reusit sa „lipeasca” bomba de coca, plasand-o, de voie de nevoie, sub coca. Bomba a explodat insa n-a produs daunele scontate…Totusi, portavionul Acvila s-a scufundat partial in apele putin adanci din port fapt ce i-a impiedicat pe germani sa-l remorcheze. Aliatii l-au capturat o saptamana mai tarziu cand au eliberat Genova, nava fiind semi-scufundata si „golita” de echipamente vitale, acestea fiind luate inapoi de germani…
Exista surse independente care sustin ca sovieticii si francezii au reclamat portavionul drept despagubire de razboi…Interesant, zic, insa SUA a avut „grija” sa nu se-ntample asta! Eu imi pun o intrebare existentiala…Daca e adevarat, puteau oare sovieticii sa termine portavionul in conditiile in care n-au fost in stare sa faca cuirasatele Clasa Soyuz? Ehhh, cred ca si astia, ca si italienii, visau frumos! Nici astazi Rusia nu e in stare sa faca un portavion 100%…Marina Rusa nu va fi niciodata la nivelul US Navy, asta-i clar!
Cert e ca in 1946 americanii hotarasc sa-l ranflueze, nava fiind remorcata in 1949 in portul La Spezia unde a fost studiata de o comisie US Navy.
PORTAVIONUL ITALIAN AQUILA IN 1951
In 1950, SUA a oferit Italiei/Marina Militare doua portavioane de escorta Clasa Independence ce datau din WW II+bombardiere torpiloare Curtiss SB2C Helldiver+vanatori Vought F-4U7 Corsair+elicoptere Sikorsky S-55, similar ofertei facuta francezilor. Ehhh, portavioane n-au luat insa au zburat in perioada 1950-1959 cam 42 de exemplare Helldiver cu baza la sol.
Interesant e faptul ca Marina Militare a incercat sa finalizeze portavionul Acvila insa dificultatile financiare si redirectionarea cu prioritate a fondurilor catre Aeronautica Militare a anulat totul (Aeronautica Militare se caznea in anii *50/sec.XX sa intre in era reactoarelor, si asta cerea multi, multi bani…Existau proiecte autohtone precum Ariete Aerfer si Aerfer Sagittario, Aermacchi MB-326/326G, dar si intentia de dotare&fabricare loco sub licenta Starfighter F-104/Aeritalia F-104S, ceea ce s-a si facut). Marina Militare Italiana, conform surselor oficiale, avea asa-zisul „Plan B”, creionat in perioada 1952-1953, perioada in care portavionul fusese oficial casat asteptand taierea in La Spezia –conform documentelor oficiale, intentiona ca dupa 1960 portavionul sa fie echipat cu tehnologie moderna, in speta radare&sonare americane si alte sisteme de bord, armament AA, anti-submarin si anti-nava modern, catapulte cu abur, sistem de cabluri arestoare american si Flota ambarcata similara portavioanelor US Navy (McDonnell Douglas A-4G Skyhawk, Vought F-8E Crusader, elicoptere Sikorsky S-58, Grumman S-2 Tracker/ASW –pe astea, italienii chiar le-au zburat in perioada 1957-1978, 45 de exemplare –si Grumman E-1 Tracer/AEW. Intentiona chiar echiparea portavionului cu varianta navalizata a Fiat G.91 „Gina”, varianta numita G.91R6, niciodata realizata). Dar n-a fost sa fie…Nu inca!
Ei bine, Regia Marina vroia si al doilea portavion, nava botezata la momentul aparitiei deciziei Falco/Soimul/1941, ulterior Sparviero (Vrabia???)/1942-1945 (mda, ma-ntreb, ce o fi avut Regia Marina cu numele astea de pasari!!??). Al doilea portavion trebuia finalizat in 1943 insa zero finalizare! Urma a fi obtinut prin conversia navei de linie oceanice MS Augustus… MS Augustus/32650 tone/215 m lungime/putere instalata 28.000 CP/viteza maxima aproximativ 38 kmh/1675 pasageri nu era nicicum sora cu SS Roma/Portavion Aquila, in perioada 1926-1941 executand croaziere pentru compania Navigazione Generale Italiana. Ideea celui de-al doilea portavion ia venit staff-ului Regia Marina in 1936, MS Augustus urmand a fi convertit in portavion de escorta Falco/Soimul, idee abandonata rapid…
MS AUGUSTUS
Si a venit anul 1941 cu tragedia Matapan. Ca si in cazul Aquila, Regia Marina si-a adus aminte de proiectul Falco/ex-MS Augustus. Proiectul conversiei a fost facut de acelasi inginer naval Luigi Gagnotto, nava fiind rebotezata Sparviero/1942. In septembrie 1942, MS Augustus a fost dus in Santierul Naval Ansaldo din Genova. In mare transformarea era similara Aquila insa nu s-a facut nimic…Nava nici macar n-a fost pusa pe cala pana la Armistitiu, la acea vreme inca se lucra la „decopertare” in vederea realizarii puntii de zbor!
DESIGN SPARVIERO -1942
Sparviero urma a avea urmatoarele caracteristici: portavion de escorta, 30.418/30.408 tone; lungime 232,50 m/202,40 m; latime 29,40 m/25,20 m; pescaj 7,39 m; putere instalata 28.000 CP/21.000 kW,4 motoare MAN Diesel; 4 elice; viteza maxima 37 kmh; echipaj 1420 oameni/107 ofiteri; armament 8 tunuri calibrul 135 mm/45 calibre sau 6 Ansaldo calibrul 152 mm/45 calibre+12 tunuri 65 mm/64 calibre+22 tunuri calibrul 20 mm/65 calibre+mitraliere antiaeriene/numar necunoscut; blindaj punte cuprins intre 70-80 mm; 46 de aeronave ambarcate -34 sau 16 vanatori+9 bombardiere-torpiloare. In 1944 erau planificate pentru Sparviero, conform surselor italiene, 25 Reggiane Re.2001C/Catapultabile sau 30 Reggiane Re.2001OR; suprafata hangar aeronave 3750 mp; punte de zbor 150 m lungime/25 m latime; doua lifturi, doua catapulte K-252; rezerva interna de combustibil necunoscuta. Nava a fost capturata de germani pe 9 septembrie 1943. Pe 5 octombrie 1944, nava a fost sabordata de catre germani pentru a bloca accesul in portul Genova. Avea sa fie ranfluata in 1946 fiind casata pana in 1951.
PORTAVIONUL SPARVIERO -1942
SPARVIERO SABORDAT LA GENOVA 1944
Si asta a fost tot…O poveste trista, zic, despre Regia Marina…Dar daca ar fi fost finalizate cele doua portavioane, acestea ar fi impus respect in Mediterana nefiind cu nimic mai prejos decat portavioanele Royal Navy. Cel putin Aquila, fiind portavionul ajuns aproape de finalizare, a demonstrat ca industria italiana de atunci, taras-grapis cum se putea, cu resurse pe sponci si provocari nemaintalnite, beneficiand de asistenta tehnica germana limitata (nici germanii n-aveau experienta in ceea ce priveste portavionul), ar fi putut crea ceea ce Italia&Regia Marina nu vazuse/avusese pana atunci, Portavionul. Multi experti si istorici se intreaba daca Italia ar fi inceput constructia portavioanelor inca de la inceputul anilor *30/sec.XX, cum ar fi schimbat ele razboiul in Mediterana?
PORTAVIONUL GIUSEPPE GARIBALDI IN 2004
Intr-o nota “optimista” pentru potenta Regia Marina&Regia Aeronautica, zic, un ofiter din Royal Navy a spus dupa Armistitiu cuvinte dificil de digerat de catre unii istorici militari italieni si in ziua de astazi (de inteles, zic…Parca rusii recunosc Lend Lease…): “Pregatirea aviatorilor si marinarilor Regia Marina, disciplina si dorinta de a lupta a acestora este mult sub cea a germanilor, de o valoare incomparabil mai mica. Chiar si atunci cand au luptat cu curaj si oarecare succes, au evitat intr-un final confruntarea prelungita si situatiile dificile. E poate stilul de lupta mediteraneean, insa pentru mine e mult mai simpatic decat frenezia luptei teutonilor” (n.a.Asa erau porecliti germanii de catre Aliati). In fine, nu vom stii niciodata cum ar fi putut inclina balanta razboiul in Mediterana cele doua portavioane, insa stim ca Marina Militare Italiana a asteptat pana pe 30 septembrie 1985 primul sau portavion, Giuseppe Garibaldi/551…
O alta poveste, desigur!
WW
SURSE DATE SI POZE: Wikipedia-Enciclopedia Libera, Internet.
https://www.moore.army.mil › …
http://www.combinedfleet.com › ..
https://comandosupremo.com › …
https://www.marina.difesa.it › supplementi › Sup..
https://collezioni-online.museoscienza.org › …
https://www.marinai.it › comunica › roma › roma