Chiar daca este mai mult o integrare de sine si elemente ultrausoare si totodata „fancy” pe un AK:
cred ca merita aruncat un ochi macar la solutia sinei… si la catarea (cu dispozitiv de ochire) care este montata solidar cu aceasta sina aflata pe blocul de recuperare a gazelor, lasand capacul cutiei mecanismelor sa se miste liber. Si pentru ca am inceput cu sinele, nu pot sa nu-mi reamintesc kit-ul celor de la Stimpex Pa-Ro Mod. 2018 (disparut apoi in neant, nefigurand nici pe pagina Stimpex)… la care ar merge de minune altoita o astfel de solutie.
Reversul medaliei, a face o platforma AK ultrausoara fara a adresa problema reculului specific pistonului cu cursa lunga, nu stiu daca este neaparat un lucru bun. Prin prisma faptului ca arma este carata in spate 99% din timp, clar ca e de dorit o solutie cat mai usoara si mai compacta. In plus, kit-ul de sina acopera cu totul regulatorul de gaz, care ar trebui sa pastreze un orificiu de reglaj, deci poate ar fi interesanta o solutie putin mai scurta a sinei, intermediara, pentru a lasa libera teava pana la orificiul de reglaj (si acces facil la demontare), sau macar un decupaj in partea superioara a sinei in acel punct. Poate ceva de genul:
Iar daca este sa vorbim de calibrul 7,62, atunci da, greutatea totala a armei este chiar importanta, mai ales daca luam in calcul si incarcatoare de capacitate mare sau versiuni gen arma de precizie (PSL) sau mitraliera usoara (ex RPD). Apropos de PSL si solutii pentru patul armei, incarcator si frana de gura, iata un VEPR in cal. 7,62x54R:
Prin SUA, unii au gasit solutii pentru regulatorul de gaz (importanta fiind optiunea de a regla deschiderea supapei de recuperare in functie de temperatura, cu cel putin 3 pozitii majore):
Tot pe piata din SUA este deja oferit un piston de gaze ajustabil, mai lipsind atasarea articulata a pistonului la portanchizator (nu solutia rigida specifica AK), ca ultim retus de finete… permitand o reducere a reculului si a stresului in cutia mecanismelor.
Alte modificari care pot fi incercate: diferite frane de gura care sa compenseze ridicarea tevii la tragere, sau modificari care sa reduca reculul fara a creste masa armei: absorbirea graduala a reculului pistonului prin buffer in patul armei, ranforsarea cutiei mecanismelor.
Se pare ca tocmai a aparut inca un concurent rusesc in categoria DMR, tot mecanism AK, dar cu piston scurt, ca la SVD: SVCh – capabil de a folosi atat munitia 7.62x54R cat si cea NATO 7.62×51 (mai exista o varianta SVCh-8.6 adaptata pentru calibrul .338 Lapua Magnum).
Intrebare-intrebatoare: oare noua noastra arma de asalt nu ar trebui sa vizeze mai intai calibrul 7,62 NATO? Si om mai vedea apoi care ar fi derivatul si in ce calibru inferior sa fie?
Sau daca e sa alegem calibru interschimbabil, ca nu ne-am hotarat inca, poate o fi si AK modular o solutie – pe modelul Molot Vepr VPO-302, cu diverse lungimi ale tevii in calibrele: 7,62×39mm, 6,5mm Grendel si .366 TKM.
Si ca sa nu uitam un aspect important la orice produs – CALITATEA executiei, finisajelor si accesoriilor (totul cu un pret suplimentar, desigur): de retinut ghidul pentru incarcator, sina de pe blocul de gaze, capacul cutiei mecanismelor, ansamblul catare-inaltator, frana de gura cu ascunzator de flacara, finisajul pentru evitarea marginilor taioase pe toate componentele.
Iar pana se decide una-alta in spatiul carpato-danubiano-pontic, in afara de importuri de loturi mici, poate niste kit-uri de imbunatatire (cu o parte dintre elementele prezentate mai sus) s-ar impune macar la o parte dintre antichitatile existente in dotare…
Marius Zgureanu