The International Institute for Strategic Studies (IISS) din UK, a publicat raportul Military Balance 2017, in care apar si bugetele militare. Cum era de asteptat, America first, a cheltuit in 2016 – 604 mld $, iar China second -145 mld $. Urmeaza rusii cu 58.9 mld $.
Unii experti estimeaza de fapt ca bugetul militar al Chinei este in realitate mult mai mare, probabil in jur de 215 mld $.
Intrucat se discuta din ce in ce mai mult despre puterea militara a Chinei, este interesanta opinia raportului despre acest subiect.
IISS estimeaza ca datorita progresului in domeniul cercetarii militare interne, chinezii dispun in anumite domenii de capacitati „aproape la paritate” cu cele ale occidentalilor. Se considera chiar ca „dominatia occidentala in tehnologia militara nu trebuie sa mai fie considerata o realitate valabila”, avand in considerare exporturile de arme sofisticate proiectate si dezvoltate de chinezi, depasind deja calitativ, vechile produse copiate dupa sovietici sau cele realizate prin reverse engineering.
The offset strategy, este o strategie folosita de SUA care cauta sa mentina avantajul fata de potentialii adversari. Offset are sensul de compensare asimetrica a unor dezavantaje militare. In loc sa te confrunti in domeniul in care acesta e puternic, folosesti avantajele care le ai in alte domenii.
First offset strategy, a aparut in anii ’50, cand URSS desfasurase in Europa de Est o forta militara terestra ce nu putea fi contracarata de NATO numeric. Raspunsul a fost cresterea arsenalului nuclear si folosirea bombardierelor, submarinelor si rachetelor pentru lansare.
Second offset strategy a aparut in anii ’70 – ’80, cand raportul fortelor URSS/NATO era in Europa 3:1. Datorita dezvoltarii armelor conventionale ghidate, acestea au fost folosite in conceptul de „joint operation”. Factorii esentiali pentru aceasta strategie au fost sistemul GPS, AWACS-urile, avioanele stealth,
Third offset strategy a fost definita in 2014 si se bazeaza pe folosirea avantajului tehnologic fata de adversari mai ales prin Programul de cercetare si dezvoltare pe termen lung LRRDP, care are ca domenii prioritare sistemele autonome (UAV si UUV), robotica, miniaturizare, inteligenta artificiala, interfata om-masina, big data si metode noi de fabricatie(printare 3d), precum si arme cum ar fi rachete hipersonice, arme cu energie directa, tunuri electromagnetice, bombardiere cu raza lunga, mine navale, etc. Deasemenea strategia se refera la nivelul operational si organizatoric necesar folosirii noilor tehnologii.
Una din problemele ce trebuie rezolvate de noile arme este confruntarea cu sistemele A2/AD, domeniu in care China incearca sa faca mari progrese.
Sa vedem cateva exemple:
Soar Dragon
Aceasta drona are un design deosebit, cu o aripa tip „joined tandem wing „. Este vorba de o aripa cu sageata normala si una cu sageata inversa, solutia avangardista asigurand o mai mare rigidate a aripii si un raport foarte bun portanta/rezistenta la inaintare. Pe plan mondial, pana acum acest tip de structura se afla doar la nivel de studii si machete.
Primul zbor a fost facut in 2011 si acum a intrat in productia de serie. Un minus il constituie motorul Guizhou WP-13 , de fapt motorul R 13 al MIG-ului 21.
Anvergura este de 24.83 m, iar lungimea de 14.33 m , inaltime 5.41 m, viteza de croaziera 750 km/h, plafon 18 000 m, autonomie 10 h , raport tractiune/masa 5.8
Se presupune ca este folosita pentru supraveghere si razboi electronic.
Divine Eagle
Aceasta drona, mai putin prezentata public, este tot un UAV din categoria HALE (High Alttitude Long Endurance). Este de dimensiunile lui Global Hawk Northrop Grumann circa 15 m lungime si o anvergura de 40 m.
Plafonul de zbor este de 25 000 m, cu o viteza de 0.8 Mach. Probabil motorul este un turbofan cu grad mare de dilutie.
Solutia constructiva este una neconventionala: un fuzelaj dublu unit in partea din fata si cea din spate, fiind o configuratie pseudo „twin boom” si o aripa canard, cu motorul montat intre cele doua ampenaje verticale.
Se pare ca este dotata cu cel putin 5 radare X/UHF AESA, in variante AMTI (Airborne Moving target Indicator) pentru tinte aeriene, varianta SAR (Synthetic Aperture Radar) pentru imagini la sol si GMTI (Ground Moving Target Indicator) pentru urmarire nave,
Asa ar arata doua Divine Eagle supraveghind de la mare inaltime o zona marina
Pentru americani, cea mai mare ingrijorare este posibilitatea folosirii acestui tip de UAV pentru ghidarea rachetelor anti-nava si a celor aer-aer.
Prototipul a zburat in 2015.
Cele doua drone folosesc solutii aerodinamice si constructive deosebite si inovatoare. Programul de inzestrare chinez prevede ca pana in 2023 sa fie in dotare 42 000 UAV-uri militare de diverse tipuri. Aceasta implica si un mare efort de formare a personalului necesar pentru operare.
Ca o curiozitate, exista in dotare un numar mare de aparate J-6 (Mig 19), care au fost transformate in UAV si pot fi folosite impotriva Taiwanului sau navelor americane.
O demonstratie cu 1000 mici drone Ehang 2 zburand in formatie, nou record Guiness Book, arata si capacitatea de a realiza si coordona roiuri de astfel de aparate, evident si cu potential militar.
VLRAAM
Very long range air to air missile
