Scandal diplomatic Ungaria – SUA: Lovitură de ghiulea a americanilor pentru Budapesta. Masuri fara precedent impotriva unei tari aliate!
Guvernul american a plasat zece oameni de afaceri și oficiali guvernamentali din Ungaria pe o listă neagră, interzicându-le intrarea în Statele Unite ale Americii. Afaceriștii vizați de restricțiile SUA fac parte dintr-un cerc de apropiați ai partidului condus de premierul Viktor Orban, FIDESZ. Cât despre oficialii implicați în acest scandal, aceștia sunt angajați ai echivalentului maghiar al Fiscului românesc (ANAF).
Napi Gazdasag a contactat Ambasada SUA, care a transmis că nu știe nimic despre investigarea unor firme americane și că ordinul de interdicție aplicat unor cetățeni maghiari nu are nimic de a face cu presupusele probe ale Fiscului maghiar. Însă americanii spun că au motive solide să creadă că numele de pe listă sunt implicate în activități infracționale. Acestea ar fi încercat să forțeze firme americane să le dea mită sau le-au extorcat pentru a căpăta favoruri. Legea americană interzice divulgarea identității celor aflați pe lista neagră.
Însă una dintre cele zece persoane penalizate de SUA a vorbit pentru instituția media maghiară ATV. Potrivit acestuia, el și alte nouă persoane au fost chemate la ambasada SUA pentru a li se administra un perdaf. ATV nu a dezvăluit numele sursei, dar a descris-o drept „un partener important al guvernului Ungariei care în prezent ia parte la mai multe proiecte importante (…) Se consideră un om de afaceri apropiat FIDESZ”. El a spus că măsurile punitive sunt „disproporționate și dăunează legăturilor americano-maghiare”.
Guvernul Orban a reacționat la știrea din Napi Gazdasag și a confirmat varianta ziarului. Executivul spune că guvernul SUA pune presiune pe Ungaria pentru că vrea să evite investigarea anumitor firme americane de către Fiscul maghiar. Însărcinatul cu afaceri al SUA, Andre Goodfriend, a fost chemat la sediul ministerului ungar de Externe, dar după ce diplomația ungară a anunțat, într-o declarație de presă, că Ungaria are zero toleranță pentru corupție. Guvernul este gata să investigheze cazurile și așteaptă documentația oferită de ambasada americană, a adăugat diplomația maghiară.
Ce nume ar fi pe lista SUA, potrivit mass-media maghiară:
– Peter Heim, director executiv al Szazadveg, un think tank creat de FIDESZ și însărcinat cu îmbunătățirea imaginii Ungariei la Washington;
– Ildiko Vida, șefa fiscului maghiar. Ea este unul dintre fondatorii FIDESZ;
– Arpad Habony, eminența cenușie a FIDESZ. El nu deține o poziție oficială, dar este unul dintre cei mai importanți oameni din umbra lui Viktor Orban. El ar fi dezmințit că se află pe listă;
– lista neagră al include alde două nume din rândul angajaților fiscului.
Jurnaliștii maghiari comentează că, peste toate, mesajul americanilor este unul politic. Ambasadele americane din țări unde corupția este larg răspândită primesc des rapoarte despre tentative de mituire. Astfel de cazuri pot fi abordate prin diverse modalități diplomatice, cum ar fi o atenționare a ministerului ungar de Externe. Însă americanii au scos artileria grea, într-un moment în care Viktor Orban denunță modelul etatic liberal și este suspectat de alianță cu Moscova.
SUA au inclus o țară UE pe lista sancțiunilor împotriva Rusiei
Cu excepția unor declarații acide, Uniunea Europeană nu a sancționat în niciun fel derapajele din ultimii aproape doi ani ale guvernului maghiar condus de Viktor Orban. Într-un demers contrastant, Statele Unite ale Americii au supus Ungaria la un tratament similar celui aplicat Rusiei, tocmai pentru suspiciunile privind o alianță Budapesta-Moscova.
„Există persoane, mai precis persoane publice, membrii ai guvernului, pe care SUA nu le consideră potrivite pentru a intra pe teritoriul Statelor Unite ale Americii”, a declarat sâmbătă însărcinatul cu afaceri al SUA la Budapesta, Andre Goodfriend. Cu alte cuvinte, oficiali maghiari au fost incluși pe „lista neagră” a americanilor. Potrivit presei maghiare, majoritatea celor zece nume este formată din apropiați ai premierului Viktor Orban și ai partidului acestuia, FIDESZ: șefa fiscului și un lider informal al partidului, între alții.
Washingtonul susține că cei zece oficiali guvernamentali și oameni de afaceri căzuți în dizgrație sunt suspectați de activități infracționale. Potrivit jurnaliștilor maghiari, în varianta Statelor Unite, aceștia ar fi apelat la practici de extorcare a unor firme americane din Ungaria. Momentul în care SUA apelează la aceste măsuri extrem de dure arată însă că, fără a exclude posibilitatea ca cei zece să fie vinovați de corupție, mesajul americanilor este unul politic. Iar efectele sunt de natură să zguduie Budapesta.
O țară cu un nivelul al corupției precum cel din Ungaria este monitorizată la sânge de americani. E greu de crezut că SUA au obținut de-abia acum informații despre manevre ilicite ale unor oficiali ungari. De ce le-a invocat tocmai la acest moment? Răspunsul este oferit de criticile aspre formulate cu puțin timp în urmă de președintele Obama și asistentul secretarului american de stat, Victoria Nuland, față de Viktor Orban. Îngrijorările americanilor au depășit faza în care putea fi împachetate în mesaje diplomatice lejere.
Măsura „listei negre” relevă că, în opinia SUA, discursul și acțiunile „putiniste” ale premierul Ungariei au atins o masă critică care periclitează blocul european și slăbesc Vestul în raport cu Rusia:
• în 2013, guvernul FIDESZ a modificat Constituția în ciuda îngrijorărilor Uniunii Europene că amendamentele încalcă statul de drept;
• Rusia oferă Ungariei în ianuarie 2014 un credit de 10 miliarde de euro pentru construirea a două reactoare nucleare;
• în vara lui 2014, la Tușnad-Băi, Viktor Orban pledează pentru transformarea Ungariei într-un stat ne-liberal, vorbind laudativ despre modelul etatic rus și chinez și promovând astfel valori care merg împotriva celor ale Uniunii Europene, din care face parte;
• în septembrie 2014, Ungaria oprește livrările de gaze pe sistem flux-invers către Ucraina, cu o zi înainte de discuțiile UE-Rusia-Ucraina privind un acord de gaze, subminând astfel forța de negociere a Kievului și Bruxellesului;
• tot în septembrie, Orban declară război organizațiilor non-guvernamentale, pe care le cataloghează „activiști politici plătiți” sau „agenți străini de influență”;
• ministrul de Externe al Ungariei declară pentru Financial Times că politica sancțiunilor împotriva Rusiei este inutilă și dăunătoare economiei Europei Centrale și de Est, sugerând stoparea acestora.
La toate acestea, Uniunea Europeană a eșuat să ofere un răspuns adecvat. Unii lideri europeni au exprimat mesaje de îngrijorare față de politica Budapestei, dar măsurile au lipsit, din complezență politică sau interes.
Când Uniunea Europeană și Statele Unite au convenit să pedepsească Rusia pentru anexarea Crimeei și destabilizarea Estului Ucrainei, au început prin a formula o lista neagră cu oameni din cercul de apropiați ai lui Putin, cărora li s-au înghețat activele și li s-a instituit o restricție de intrare pe teritoriul american, respectiv european. Acum, când suspiciunile privind o apropiere a Budapestei de Moscova s-au intensificat, o țară membră UE este sancționată de SUA nu printr-un semnal diplomatic, ci printr-o măsură destinată statelor aflate în conflict cu Vestul.