Uzina Mecanică Sadu, din oraşul gorjean Bumbeşti-Jiu, va începe în luna martie producţia de cartuşe pentru a onora cinci contracte cu piaţa din Statele Unite ale Americii. În acest sens există semnate înţelegeri cu parteneri civili americani care au solicitat cartuşe în valoare de peste nouă milioane de dolari. Primele cartuşe pentru magazinele de arme din Statele Unite ale Americii vor fi exportate în această primăvară, dacă producţia va începe în luna martie. Deocamdată, fosta Uzină de Armament de la Bumbeşti-Jiu are nevoie de materie primă pentru a putea onora contractele cu piaţa americană. Compania Naţională Romarm lucrează la o situaţie cu necesarul de pulberi şi restul elementelor care intră în componenţa unui cartuş, astfel încât să poată să fie făcută din timp aprovizionarea cu materie primă şi să înceapă producţia primelor cartuşe.
Vrea contracte şi cu armata americană
Conducerea Companiei Naţionale Romarm a precizat că, dacă vor fi duse la bun sfârşit contractele cu firmele din Statele Unite ale Americii, se va încerca o colaborare şi cu armata americană. „Avem cinci contracte ferme semnate şi tot ceea ce avem de făcut este să începem producţia pentru a putea livra aceste cartuşe. Partenerii noştri de pe piaţa civilă americană au fost mulţumiţi de ofertă şi de preţuri, astfel încât au dorit să cumpere de la noi cartuşele. Trebuie să fie realizată aprovizionarea cu materie primă şi se va produce şi un model nou de cartuş, cu miez de plumb. Uzina Mecanică Sadu va lucra la capacitate maximă, în două schimburi. Acum sunt peste 950 de salariaţi. Nu vor exista în acest an nici disponibilizări, dar nici angajări. Compania poate onora acele contracte pentru piaţa americană cu angajaţii pe care îi are în prezent. Vom încerca să avem apoi contacte cu armata americană, să vedem ce putem face în acest sens“, a declarat Lori Boian, directorul adjunct al Companiei Naţionale Romarm şi fost director general al Uzinei Mecanice de la Bumbeşti-Jiu.
SURSA: gds.ro
RomaniaTricolor
Asa dupa cum se poate remarca Sadu are contractul, dar nu are inca materia prima, o situatia cvasi-generalizata in industria romaneasca de aparare. Problema munitiilor pe care Romania le poate exporta este, cum altfel, trista si absurda. Practic posibilitatile de export, si ma refer aici strict la munitii, civile si militare, sunt estimate , de catre cei de la ROMARM, la aproximativ 200 de milioane de euro pe an.
Numai ca aici avem doua mari probleme: pulberile folosite pana in urma cu cativa ani, erau de origine sovietica, adevarat nu toate, si se fabricau la noi cu licenta sau nu, problema majora apare insa la export, atunci cand Rusia, pe buna dreptate de aceasta data, blocheaza exporturile pe motiv de furt intelectual.
Asa ca romanii s-au orientat catre propriile pulberi dezvoltate intre timp, sau catre licente de la partenerii occidentali, numai ca desi aceasta solutie parea simpla, s-a dovedit pana la urma foarte complexa. Astfel industria noastra de aparare nu poate exporta mai nimic din cauza faptului ca birocratia romaneasca tot lalaie in omologarea respectivelor pulberi, romanesti sau produse sub licenta, si o lalaie cu asa talent, ca au trecut destui ani de blocaj. Si ne referim aici mai ales la munitii complexe.
Ca sa fim foarte clari, omologarea rezida pana la urma in cateva stampile si hartii semnate, dar se pare ca cei care se ocupa de astfel de lucruri sunt extrem de ocupati cu altele, desi respectivi sunt bugetari, adica oameni platiti de noi toti.
Se pare ca ii platim ca sa ne saraceasca si sa ne inchida fabricile, sa lase pe drumuri sute de angajati, desi contractele bat la portile fabricilor noastre.
Iar mai apoi vine un domn ministru si zice: „Ba voi sunteti pe pierdere, ne-am saturat sa va tot platim salariile degeaba! Hai sa mai reducem personalul!” Bineinteles in tot acest timp Irakul pompeaza sute de milioane de dolari in economia Ucrainei, desi contractul pentru transportoare era al nostru! Ba irakienii deschiseserea si un acreditiv in favoarea Moreniului de 120 de milioane de dolari, iar Moreniul fabricase deja prima carcasa pentru Irak…Carcasa care zace si acum in hala de asamablare.
Oare ce invarte in tot acest timp Ministerul Economiei, in curtea caruia se afla Industria de Aparare?! Ce probleme atat de importante are acest minister?! Ca daca noi pe un blog modest, cunoastem aceste lucruri, sunt sigur ca si la nivel de minister se cunosc, asa ca?!
GeorgeGMT