Scurt istoric
Initial, in 1978, Franta a demarat un proiect comun cu Germania de Vest pentru dezvoltarea unui nou tanc avand ca obiectiv inlocuirea generatiei reprezentate de AMX-30. Foarte curand, o serie de divergente pe probleme tehnice aveau sa-si faca simtita prezenta, punand capat etapei de cooperare dintre cele doua tari.
La sfarsitul anului 1982, in urma esecului colaborarii cu Germania, Franta decide sa dezvolte de una singura proiectul AMX-48 EPC (Engin Principal de Combat). Noul proiect de tanc, dezvoltat de GIAT, primeste denumirea de “Leclerc” in 1986, in memoria generalului Philippe Leclerc de Hauteclocque (devenit maresal postmortem). In perioada 1986-1989 sunt realizate si testate mai multe prototipuri ale viitorului blindat francez.
In 1991 incep primele livrari catre Armata Franceza, iar in 1992 noul tanc intra oficial in folosinta sub denumirea de AMX-56 Leclerc. Datorita reducerilor bugetare asociate cu sfarsitul Razboiului Rece, comanda initiala de 1400 de tancuri este redusa la 612 bucati, iar apoi la 406.
Armament
Armamentul principal al tancului Leclerc este reprezentat de un tun model ON 120 F1 de 120mm/L52, dezvoltat de Giat/Nexter. Tunul este cu teava lisa, cromata si foloseste un sistem cu aer comprimat pentru evacuarea gazelor arse. Firma Rheinmetall DeTec (in prezent Rheinmetall Defence) a oferit asistenta tehnica la dezvoltarea tunului si a munitiei folosite pe Leclerc.
Tunul este prevazut cu un manson termic din aliaj de magneziu, precum si cu un sistem de referinta pentru gura tevii de tip Hardy 20.
Desi tunul este pe deplin compatibil cu munitia NATO, Armata Franceza prefera sa foloseasca munitie de conceptie proprie, fabricata local. Astfel, pentru lupta anti-tanc, tunul poate folosi proiectile penetratoare (sageata) de tip OFL 120F1 din tungsten (wolfram) sau OFL 120F2, pe baza de uraniu saracit. In afara de penetratoare, exista si un proiectil exploziv OECG 120 F1 de uz general, care include si o incarcatura cumulativa pentru strapungerea blindajelor. Pentru exercitii se foloseste un obuz inert de tip BSCC 120 F1.
Tunul are stabilizare giroscopica si poate lovi tinta chiar si din mers pe un teren accidentat. In plan vertical, tunul poate fi ridicat sau coborat in limitele de + 18°/-8.5°.
Spre deosebire de celelalte tancuri de productie occidentala, Leclerc dispune de un sistem de incarcare automat, eliminand necesitatea unui al patrulea membru al echipajului care sa se ocupe de aceasta functie. In total tancul dispune de 40 de proiectile, dintre care 22 sunt stocate la nivelul turelei in incarcatorul automat, iar restul de 18 sunt pastrate la nivelul carenei, separat fata de echipaj. Cadenta de tragere poate atinge 10 lovituri pe minut. Atat turela cat si tunul de 120mm sunt actionate electric.
Folosind penetratoare de tip OFL 120F1, tancul Leclerc poate lovi tinte aflate la 4000m. In cazul obuzului exploziv OECG 120 F1, distanta maxima de lovire este mai redusa, de numai 2500m. Viteza proiectilelor OFL la gura tevii este de 1780 m/s.
Datorita sistemului de stabilizare combinat cu suspensiile hidropneumatice, tunul poate lovi tinta din mers chiar si la viteze de 50 km/h, fiind, din acest punct de vedere, unul dintre cele mai performante tancuri operationale astazi.
La capitolul armament secundar, Leclerc dispune de o mitraliera coaxiala FM tip TTI Cal. 50 de 12,7 mm cu 800 de cartuse, precum si de o mitraliera AA-52 7,62mm instalata pe turela. Alegerea unei mitraliere coaxiale de mare calibru este neobisnuita, intrucat toate celelate tancuri NATO sunt dotate cu miltraliere coaxiale de 7.62 mm.
Senzori
Comandantul tancului are la dispozitie un periscop panoramic HL 70 construit de Sagem. Periscopul include o camera termica Iris si un telemetru laser. Grosimentul (capacitatea de marire) a sistemului optic este de x10 in timpul zilei si de x2,5 pe timp de noapte. Initial, in primele serii, comandantul dispunea doar de un intensificator de lumina in locul imaginii termice.
Imagine cu periscopul panoramic HL-70
Tragatorul, la randul sau, foloseste un vizor de tip HL 60 si o camera termica. O data cu producerea transei T9 (seria 2), camera de tip Athos instalata pentru tragator a fost inlocuita cu o camera termica Iris din generatia a doua.
Tragatorul dispune de un telemetru cu laser Yag-Neodim capabil sa masoare distanta pana la tinte aflate la 10.000 m.
Mobilitate
Fara nici o indoiala, mobilitatea reprezinta punctul forte al Leclerc-ului fata de celelate tancuri. Agilitatea deosebita a tancului este asigurata de un motor SACM Uni-Diesel UD V8X 1500 T9 Hyperbar, fabricat de Wärtsilä, cuplat cu o trasmisie automata SESM ESM 500.
Motorul este dotat cu supraalimentare, incluzand un compresor care poate sa creasca presiunea in cilindri pana la 7,5 atmosfere, spre deosebire de un diesel obisnuit unde presiunea nu trece de 3 atmosfere. Compresorul a fost creat special de Turbomeca pentru Leclerc si este actionat atat prin energia gazelor de esapament, cat si cu ajutorul unei turbine care opereaza in paralel cu motorul. Turbina TM307 poate actiona ca generator auxiliar de energie atunci cand motorul este oprit.
Folosirea sistemului de supraalimentare asigura un raspuns imbunatatit al motorului, intrucat turbina poate genera imediat energie necesara pentru compresie. Un alt avantaj este pornirea usoara a motorului chiar si in conditii de temperatura scazuta.
Imagine cu motorul folosit pe Leclerc
Dezvoltand o putere de 1500 CP (1100 kW) la o turatie de 2500 rot/min, Leclerc detine un raport excelent putere – masa, de 26,7 CP/t, asigurandu-i o agilitate extrema in lupta. Astfel, un Leclerc poate accelera de la 0 la 32 de km/h in 5,5s. Viteza maxima dezvoltata pe un drum pavat este de 72 km/h, iar in teren accidentat se mentine la 50 km/h.
Cutia de viteze cuplata la transmisia ESM 500 asigura 5 viteze pentru inaintare si 2 viteze in marsarier. Sistemul de franare, bazat pe discuri de carbon, este capabil sa stopeze un Leclerc la viteaza maxima pe o distanta de numai 30m.
Sistem electric
Leclerc dispune de un pachet de 8 acumulatori de cate 125 Ah fiecare, capacitatea totala fiind de 500 Ah. Daca motorul tancului este oprit, turbina actioneaza o unitate auxiliara de producere a energiei de 9kWh.
Turela este actionata de un sistem electric construit de Aérospatiale Matra si foloseste motoare de 270 V.
Autonomie
Leclerc poate stoca o cantitate de 1370l de combustibil in rezervor, asigurandu-i o autonomie de 450 km. Optional, pot fi montate inca doua rezervoare suplimentare de 200l in partea din spate, creascand raza de actiune la 580 km.
Echipaj
Echipajul este format din trei oameni: pilot, tragator si comandant de tanc. Pilotul sta in partea stanga a sasiului, in timp ce comandantul sta in partea stanga a turelei, iar tragatorul in partea dreapta.
Imagine cu locul soferului, aflat in partea stanga a tancului
Blindaj
Asemenator conceptului folosit la tancurile Merkava, Leclerc este protejat de un blindaj modular, care poate fi inlocuit cu variante imbunatatite pe masura ce sunt dezvoltate noi tehnologii sau materiale de protectie.
Cu toate ca niciodata nu au fost facute publice date exacte cu privire la compozitia blindajului, revistele de specialitate speculeaza ca are in componenta otel laminat de duritati diferite, materiale compozite, precum si titan.
Se presupune ca versiunile noi de blindaj incorporeaza module din titan si tungsten, precum si spatii umplute cu NERA (Non-Explosive Reactive Armour). Pentru protectia senilelor si a trenului de rulare tancul este prevazut cu „fuste” din otel.
Protectie
Pe langa blindaj, protectia tancului este asigurata si de sistemul de contramasuri GALIX (fabricat de Lacroix/Giat), constand dintr-o unitate electronica centrala si tuburi de lansare de 80 mm in partea din spate a turelei.
In functie de situatie, sistemul GALIX poate folosi grenade fumigene, proiectile antipersonal sau tinte false in infrarosu. Timpul de reactie este mai mic de o secunda. Pentru grenade sunt prevazute in total 18 tuburi de lansare, cate 9 pe fiecare parte a turele, iar tintele false sunt lansate separat din 4 tuburi dispuse in partea de sus a tancului.
Grenadele fumigene GALIX 13, pe baza de fosfor, au rolul de a crea o perdea de fum in fata tancului de-a lungul unui arc de 120 de grade. Fumul, care se poate mentine pana la 30 de secunde, are rolul de a masca tancul in spectrul vizual si IR fata de sistemele de ochire inamice. La randul lor, tintele false de tip GALIX 6 sunt concepute sa devieze rachetele anti-tanc care folosesc senzori in IR.
Imagine cu mai multe tipuri de munitie folosite de sistemul Galix
Pe timp de pace, Leclerc poate folosi o serie de munitii pentru imprastierea demonstratiilor, precum GALIX 15 PR (lacrimogene), GALIX 19 (de avertizare) sau GALIX 46 (grenade de incapacitare cu bile de cauciuc). fiind poate singurul tanc gandit sa lupte si cu demonstrantii…
Sistem de management al campului de lupta
Un alt punct forte al Leclercului este reprezentat de sistemul complex pentru comunicatii si management al luptei. Denumit Icone (Interface de communication ergonomique), sistemul proiectat de Giat in colaborare cu Sagem permite schimbul de informatii tactice intre echipajele tancurilor.
Practic, Icone este alcatuit dintr-un ecran tactil conectat la computerul de bord. Pe ecran sunt afisate o serie de informatii privind pozitia actuala a tancului pe harta, drumul parcurs si traseul pana la destinatie, situatia tactica incluzand locurile unde s-au inregistrat contacte cu fortele inamice precum si alte mesaje text. Folosirea sistemului de management al luptei asigura o mai buna coordonare a fortelor in capul de lupta, precum si cresterea eficientei echipajului.
Comunicarea se face printr-un sistem THOMSON (in prezent Thales) PR4G (TRC 9500) in banda VHF de 30-88 MHz. Tehnologii precum saltul in frecventa si criptarea integrala asigura protectia datelor transmise.
Pret
Laclerc este unul dintre cele mai scumpe tancuri produse, ajungand in 2011 sa coste 9.3 milioane de euro.
Avantaje
- Mobilitate deosebita
- Sistem avansat de management al campului de lupta
- Precizia focului in timpul mersului
Dezavantaje
- Munitia stocata in incarcatorul automat din turela prezinta un risc crescut de explozie in cazul in care blindajul este penetrat de un proiectil inamic.
- Motorul, datorita complexitatii sistemului de supraalimentare, este costisitor si dificil de intretinut.
- Gradul de protectie asigurat de blindaj este mai redus decat la alte tancuri occidentale, precum Abrams A1M2 si Leopard 2A6.
- Pretul total al unui Lecerc este extrem de ridicat.
Varianta de export
Un numar de 388 de tancuri Leclerc a fost vandut Emiratelor Arabe Unite, la care se adauga inca doua vehicule speciale utilizate pentru scoala pilotilor.
Fata de varianta de baza (seria 1), varianta de export a suferit modificari substantiale, dupa cum urmeaza:
- inlocuirea motorului original cu o varianta Europowerpack MTU 833 cu transmisie Renk HSWL 295 TM;
- eliminarea snorkelurillor;
- montarea unui generator de curent diesel extern;
- sistem de management al campului de lupta FINDERS (Fast Information, Navigation, Decision and Reporting System), diferit fata de Icone
- mitraliera teleoperata FN MAG de 7,62 mm
| Serie | Utilizator | An deare in folosinta | Numar |
| 1 (Transele 1-5) | Armata Franceza | 1992-1996 | 132 |
| 2(Transele 6-9) | Armata Franceza | 1997-2003 | 178 |
| 21 sau 2+ (Transele 10-11) | Armata Franceza | 2003-2006 | 96 |
| EAU | Emiratele Arabe Unite | 1994-2002 | 388 (+2) |
In concluzie, Leclerc este un tanc redutabil, cu o mobilitate si o putere de foc excelenta, dar in acelasi timp foarte costisitor. Este remarcabil, insa, ca Franta a ales ca principalul ei tanc de lupta sa fie realizat in totatitate pe baza productiei locale, renuntand inca de la inceputul proiectului sa cumpere orice varianta de tanc fabricat in alta tara.
ASAR