În primul rând ar trebui să îmi clarific poziția. Nu am foarte mare încredere în companiile europene care activeaza in zona industriei de apărare deoarece nici un stat din UE nu a înțeles că pentru a înfăptui o uniune aproape utopică trebuie să lase deoparte interesele naționale (vezi teoria jocurilor). Companiile din acest domeniu sînt supuse politicii statului în care au domiciliul, deci s-au manifestat corespunzător. În plus, chiar si in relațiile la acelasi nivel, puține țări sunt dispuse să negocieze – vezi opoziția US (și nu numai) față de offset, neimplicarea până la finalizarea proiectelor multinaționale (ex MBT-70, ASRAAM vs AIM-9X, Eurofighter, etc).
Din punct de vedere AA excelăm, având oricând gata:
- 8 baterii MIM-23 Hawk PIP-III cumpărate de la olandezi în 2005, atunci când se pregăteau sa le dea la fier vechi (există zvonuri că Hawk ar fi responsabile pentru 212 cazuri de cancer ale personalului olandez care le deserveau). Dezvoltarea PIP-III a început în 1983, rachetele fiind livrate începând cu 1989. MApN are planuri de upgrade la Hawk-XXI, dar să nu visez. Cert este că majoritatea țărilor care au avut în inventar MIM-23 le-au retras, înlocuindu-le cu alte rachete;
- 6-12 baterii S-75 M3 (NATO SA-2) Volhov (cel mai probabil 6). URSS a retras în mare parte din serviciu sistemele S-75;
- 8 baterii (40 de bucăți) 2K12 (NATO SA-6) Kub;
- Fantomele S-125 Neva (retrase și dispărute nu se știe cum și unde) gata să sperie piloții avioanelor forțelor inamice;
- 4 baterii (16 bucăți) 9K33 (NATO SA-8) Osa-AKM;
- 48 de bucăți CA-95 (sistem AA cu rachete 9K-31 Strela-1 construite sub licență, pe șasiu ABC);
- un număr necunoscut de CA-94 și CA-94M (rachete 9K-32 Strela-2 construite sub licență).
Navele flotei se pot apăra și singure, folosind cu succes:
- instalații MANPADS (cu CA-94) adaptate navelor;
- CIWS prevăzut din construcție;
- metoda rugăciunii.
Caracteristicile rachetelor aflate în inventarul MApN se află în tabelul următor
Din punct de vedere al cantității este minimul acceptabil. Din punct de vedere al calității, MApN are probleme majore deoarece:
- lipsește un sistem integrat pentru coordonarea AA
- tehnologia este din anii ‘70
- eficiența lor – demonstrată în diverse situații – este inexistentă
Cu toate acestea, demnă de studiat la cursul de psihiatrie este halucinația colectivă a MApN proiectată către exterior, care vorbește despre Hawk ca fiind un ‘sistem modern’, 9K33 ca fiind eficient și prezentând filme de propagandă cu Volhov la emisiunea Pro Patria în 2016, AD. Hai să silabisim împreună: falsul simț al siguranței este mai periculos decât acceptarea realității.
Variantele de upgrade au fost tratate într-un articol mai vechi (http://www.rumaniamilitary.ro/variantele-sam-ale-romaniei-pseudo-analiza-comparativa), însă o coincidență fericită a făcut să mă intereseze mai în detaliu subiectul rachetelor. Avem așadar pentru aducerea capacității AA la nivelul secolului XXI posibilitatea unui parteneriat (termen folosit intenționat) cu MBDA, care să acopere mai multe direcții:
- achiziția de produse AA
- upgrade al secțiunii de ghidare pentru rachetele existente deja
- integrarea în economia națională a producției și a upgrade-ului.
Din portofoliul MBDA am ales produsele care cred că se potrivesc subiectului și am realizat un tabel care să sumarizeze caracteristicile. Discuția detaliată urmează.
-
Mistral
Produsul MBDA cu rază scurtă de acțiune este Mistral. Ajuns în acest moment la a treia generație (Mistral 3), MBDA realizează (la cerere și contra cost) și upgrade-ul versiunilor anterioare la a treia generație – este în acest moment cazul Spaniei (upgrade al Mistral 1 și 2) și al Ungariei (upgrade al Mistral 2). În varianta navală poate fi folosită și împotriva țintelor navale.
Istoria Mistral a început în 1974 odată cu lucrul la o rachetă AA cu rază scurtă, contractul a fost primit de Matra în 1980, produsul fiind livrat începând cu 1989.
Ungaria și Estonia au achiziționat Mistral 2 în 2001 (45 lansatoare ATLAS și 9 MCP), respectiv 2007. Radarele livrate împreună cu lansatoarele au fost Giraffe AMB3D al Saab Microwave Systems.
Racheta Mistral
În cazul Mistral 2, sistemul de lansare conține un rezervor cu aer comprimat care pornește giroscopul rachetei și răcește senzorul IR. Sistemul de lansare conține echipamentele optice pentru a urmări ținta și transceiverul IFF. La lansare boosterul accelerează racheta până la 40 m/s, arzând doar în tubul de lansare. La o distanță de 15 metri motorul principal este pornit și accelerează racheta spre țintă.
Variantele în care poate fi folosit Mistral sunt:
1.1 Mistral MANPADS este varianta cea mai simplă în care poate fi folosit Mistral 3. La dezvoltarea sa, pe lângă creșterea capabilităților, integrarea și ușurința de utilizare a Mistral 3 au fost aspectele cărora le-a fost acordată atenție (operatorul primește indicații audio despre ce trebuie să facă).
Mistral MANPADS
1.2 Mistral ALBI și Mistral ATLAS sunt două sisteme care conțin câte două rachete Mistral. ATLAS este o platformă cu un lansator dublu care poate fi instalat pe vehicule sau static, pentru apărare antiaeriană. Mistral ALBI este o turela cu un lansator dublu instalată pe vehicule, dedicată protecției convoaielor și unităților mecanizate. Ambele produse au la bază racheta Mistral 3.
Mistral ATLAS
Mistral ALBI
1.3 MPCV (Multi Purpose Combat Vehicle) este un sistem dezvoltat în colaborare cu Rheinmetal, care își propune să ofere putere mare de foc unităților mobile. Constă într-un vehicul și o turelă multifuncțională stabilizată, cu camere TV și IR, un rangefinder, operabilă de la distanță sau din vehicul. Interesant este RWS, putând fi realizată certificarea și instalarea și pe alte vehicule.
MPCV
1.4 SIMBAD-RC este prima dintre cele două variante navale bazate pe Mistral. Este un lansator dual, telecomandat cu camere IR cu două distanțe focale, are o greutate de doar 460 de kg, oferind mobilitate de +/- 160 de grade azimut și -30 +55 grade elevație. Controlul este realizat de o singură consolă, conectabilă și la CMS sau alți senzori, aceasta putând controla două turele.
SIMBAD-RC
1.5 Dacă un lansator dual este insuficient, SADRAL este un lansator pentru 6 rachete Mistral, instalabil pe nave. Are și un frate, SANTAL, pentru uscat.
SADRAL
SANTAL
Pe lângă aceste variante, Mistral poate fi integrat și pe elicoptere, utilzabilă ca rachetă aer-aer (Mistral ATAM) cu performanțe îmbunătățite, dând elicopterelor posibilitatea de a ataca ținte aeriene. Dar aceasta e o altă discuție.
O altă tendință generală de pe piață, implementată de MBDA la racheta Mistral 3, este capacitatea de a realiza un autodiagnostic al rachetei în ambalaj, înainte de a pleca în misiune, în spațiul de depozitare, fară nici o operațiune complicată sau riscantă.
Am certitudinea că MApN va găsi soluții de a integra RWS al MPCV pe Dacia Duster sau Sandero, știindu-le antecedentele creative de cercetare, dezvoltare și integrare. Iar pentru Mistral ATLAS cea mai bună platformă mobilă va fi găsită sau bătrâna Dacie papuc sau Logan Pickup.
-
VL MICA
Dezvoltată inițial ca rachetă aer-aer, a devenit operațională în 1996 pe Rafale și Mirage 2000.
Varianta lansa(tă/bilă) vertical, atât de pe nave cât și de pe uscat, a devenit operațională în 2008, putând fi folosită – în cazul lansării de la sol sau de pe nave – împotriva tuturor tipurilor de ținte (rachete, avioane, bombe, elicoptere) cu un training minim al echipajelor.
În varianta navală este integrată în CMS, acesta oferind rachetelor date despre ținte pentru a pregăti lansarea, nefiind nevoie de nici un sistem de control al focului (iluminare RF sau IR). În varianta terestră este suficient să primească coordonatele țintelor – de la un radar de exemplu. Racheta are două variante de ghidare – RF activă și IR pasivă, fiind livrată într-un container, gata să fie folosită.
VL MICA-M
În varianta terestră, VL MICA are în componență sistemul de comandă TOC (Tactical Operations Centre), care include toate funcțiile C3 (Command, Control, Coordination): alegerea țintelor, lansarea rachetelor, planificare, monitorizare și conectarea cu alte sisteme de comandă. TOC poate coordona 4 lansatoare (6 după alte surse) prin intermediul unei legături VHF, fiind conectat și la un radar extern prin fibră optică, primind de la acesta continuu coordonatele țintelor și vehiculul de lansare a rachetelor, cu 4 containere cu rachetele (6 sau 8 după alte surse). Containerele pentru lansarea verticală au fost dezvoltate pe baza tehnologiei dezvoltate de BAE pentru racheta Seawolf. Lansatoarele pot avea orice combinație de MICA RF și MICA IR.
VL MICA
Sistemul activ de ghidare al MICA RF conține radarul puls Doppler activ AD4A folosește frecvențele 12-18 GHz (10-20 GHz după alte surse), fiind folosit și la familia Aster (cu unele modificări). Sistemul de ghidare MICA IR folosește lungimile de undă 3-5 um și 8-12 um. După lansare, racheta MICA se îndreaptă spre tinta asignată. Dacă este nevoie, poate primi corecții ale cursului în timpul zborului inerțial. Intervalul între lansarea succesivă a două rachete este de 2 secunde.
În cazul în care este aleasă neintegrarea în alte sisteme, radarele integrate cu TOC sunt Saab Giraffe-100, Thales RAC-3D și EADS TRML-3D.
VL Mica simulation in Villacoublay
VL MICA – TOC, radar și lansator
Atât Mistral cât și MICA sunt considerate imune la contramăsuri (chaff și flare), experiența Matra în contramăsuri spunându-și cuvântul în creșterea capacității de detecție și ignorare a lor.
Mistral ATLAS, ALBI și MPCV pot fi integrate sub o umbrelă comună – MCP sau IMCP (Mistral Coordination Post, respectiv Improved Missile Control Post) – pentru a oferi o protecție mult mai bună. Ambele pot fi conectate la un sistem centralizat pentru a realiza un sistem stratificat sau pot fi conectate împreună pentru a obține o coordonare între unitățile adiacente care folosesc Mistral.
MCP este varianta instalată pe un vehicul 4×4, cu radar în bandă X, este capabil să detecteze amenințările de la o distanță de maximum 30 de km și o altitudine de până la 4000 m, realizezând identificarea lor folosind transceiverul IFF integrat. Poate urmări până la 20 de ținte simultan cu doar un operator. Pot fi interconectate până la 3 MCP, un MCP putând coordona până la 12 MANPADS, ATLAS sau ALBI.
MCP
IMCP oferă aceleași funcții ca MCP, reprezentând însă un upgrade – radar 3D în bandă S, care poate detecta, identifica și urmări 200 de ținte simultan, la o distanță de 80 de km și o altitudine de până la 15000 m. Poate fi operat și de la distanță, dintr-un vehicul PCP.
PCP (Platoon Command Post) a fost dezvoltat de MBDA împreună cu forțele aeriene franceze pe baza TOC (Tactical Operations Centre) al VL MICA. Este un sistem de control al unei apărări stratificate, putând coordona până la 8 lansatoare Mistral, 6 lansatoare VL MICA sau o combinație a lor (ex: 4 Mistral și 4 VL MICA). Poate fi conectat la un sistem centralizat, la alte PCP, senzorii folosiți pot fi sisteme IMCP sau alte radare care pot supraveghea un suprafață mai mare. Realizează operațiuni în timp real (urmărire și evaluare a amenințărilor, estimarea necesarului pentru a răspunde amenințărilor) dar și operațiuni care nu se desfășoară în timp real – monitorizare și control al senzorilor și lansatoarelor, planificare misiune, simulări. Ca o observație, dacă la PCP sunt conectate VL MICA și Mistral sistemul poate alege cea mai bună combinație de rachete lansate și lansatoarele pentru a avea o probabilitate cât mai mare de succes.
IMCP și PCP
PCP la interior
Dacă insistăm asupra integrărilor realizate de terți, notabile sunt Thales Aspic, Thales Mygale care poate controla 8 Thales Aspic, Boeing Guardian (are unele sisteme comune cu Boeing Avenger), Thales Blazer (o RWS instalata pe APC Piranha care contine un radar Thales, camere IR și normale și un tun gatling GAU-12).
Thales Aspic
-
Aster
Și dacă am început cu lucruri realizabile, e momentul pentru un dezmăț idealist. Aster are două variante – Aster-15 și Aster-30, Aster-15 fiind disponibilă doar ca versiune navală, scopul ei fiind de a fi folosită pe navele unde Aster-30 nu ar avea loc (ex. corvete). Pot fi folosite împotriva tuturor tipurilor de ținte – rachete subsonice și supersonice, rachete antiradiație, avioane, UAV, elicoptere. Aster-30 poate fi folosit chiar și împotriva rachetelor balistice cu rază scurtă (până la 600 de km), exitând în plan doua upgrade-uri (Block 1NT și Block 2) care să ofere capabilități împotriva rachetelor balistice cu raza de 1000 de km, respectiv 3000 de km.
De remarcat că în 2012 într-un test efectuat de fregata Forbin, o rachetă Aster-30 a oprit o rachetă de croazieră antinavă care zbura la înălțime mică și se deplasa cu mach 2.5. Sună cunoscut genul de amenințare?
Aster-30 poate fi folosit atât la bordul navelor (fiind instalat la bordul distrugătorului Type 45 și al fregatelor din clasele Horizon/Orizzonte) cât și pe uscat în varianta SAMP/T (folosit de Franța și Italia), fiind destinate protecției zonelor importante, Aster-30 Block 1 fiind racheta integrată în SAMP/T.
O baterie SAMP/T include un vehicul de comandă și control, radarul Arabel produs de Thales și până la 6 vehicule pentru transport și lansare (TEL – Transporter Erector Launcher). SAMP/T folosește calculatoare MAGICS (Modular Architecture for Graphics and Image Console Systems) și MARA (Modular Architecture for Real-time Applications).
Radarul Arabel este de tip AESA, antena având 4000 de elemente și se rotește o dată pe secundă, fiind folosit pentru detecție, urmărire și control al rachetelor. Folosește frecvențele 8-13 GHz, având un azimut de 360 de grade și o elevație de la -5 până la +90 de grade. Poate urmări simultan 100 de ținte și controla până la 16 rachete, având o rază de 100 de km.
Radarul detectează și urmărește țintele, sistemul de comandă evaluând, prioritizând și alegând țintele. Datele referitoare la țintele primară și secundare sunt trimise lansatorului, fiecărei rachete fiindu-i alocate frecventele pentru căutare și legătura de date. Racheta Aster este lansată, primind o dată pe secundă informațiile actualizate despre pozitia țintei și viteza ei.
Vehiculele pentru transport și lansare au câte 8 rachete aflate în containere proprii, cele 8 rachete putând fi lansate în 10 secunde.
Racheta are două trepte, prima treaptă fiind folosită ca booster și pentru a fi îndreptată în direcția țintei, apoi separându-se. Cu lungimea de 2.3 m și masa de 340 de kg arde timp de 3.5 secunde. Treapta a doua are 4 aripi rectangulare și 4 suprafețe de control și are un motor cu combustibil solid. După separare, primește de la sol corecții ale traiectoriei prin intermediul canalului uplink al radarului, antena de recepție fiind în partea din spate a rachetei. Sistemul inerțial de ghidare conține un giroscop miniatural cu laser.
Pentru a manevra în faza finală a zborului și a ajunge la o distanță de 2 metri de țintă, racheta folosește PIF (Pilotage En Force) – evacuare laterală controlată (prin 1-2 din cele 4 duze existente) a unui gaz sub presiune produs de un generator cu combustibil solid, duzele aflându-se foarte aproape de centrul de greutate al rachetei.
Radarul de la bordul rachetei – o variantă modificată de AD4A produs de Thales și Selex – folosește frecvențele 12-18 GHz, fiind cu pulsuri Doppler. Dacă inițial corectiile primite aveau doar rolul de a îndrepta racheta spre țintă, în momentul în care radarul propriu a detectat ținta și o poate urmări, racheta este autoghidată.
Fregata Forbin
Sistemul SAMP/T
Lansatorul și radarul SAMP/T
SAMP/T scos în lume
Ca o concluzie, un parteneriat cu MBDA reprezintă o variantă reală de a avea într-un termen de câțiva ani o apărare antiaeriană demnă de luat în seamă. Pe lângă avantajele evidente, cele neluate în calcul de MApN la achizițiil (mă uit constant la cât de pestriț este inventarul și mă întristez) sunt cele logistice. O uniformizare a soluției AA aduce beneficii din punct de vedere al utilizării resurselor (aceleași rachete), simulatoarelor, sistemelor de diagnostic, testare și întreținere și integrării (chiar și punct-la-punct pentru început) disponibilă deja în produse.
Va îndrăzni MApN să părăsească lumea autistă plină de unicorni roz și nori pufoși în care trăiește și să vadă realitatea? ™
PS: Dacă par entuziasmat este pentru ca sunt – există soluții regionale, care pot rezolva problemele pe care MApN le are în domeniul apărării antiaeriene.
Pe final, sa ne dorim rachete noi și să le tragem doar la exercitii în poligonul Cap Midia.
In stanga, rachete noi, dreapta Mistralul la Capul Midia
Iulian
Surse:
http://jurnalul.ro/vechiul-site/old-site/english-version/controversial-hawk-missile-defense-system-arrived-in-romania-36537.html
http://pvo.guns.ru/s75/s75.htm
http://www.roaf.ro
http://airwar.ru/weapon/avv/mistral.html
https://asiapacificdefence.blogspot.ro/2014/01/naval-surface-to-air-missiles-in-modern.html
http://www.army-technology.com/projects/aster-30/
http://www.militaryparitet.com/nomen/russia/rocket/rocketcomplex/data/ic_nomenrussiarocketrocketcomplex/5/
https://philologiavt.org/philologia/article/view/110/76
http://www.military-today.com/missiles/mistral.htm
http://www.deagel.com/Surface-to-Air-Missiles/Mistral_a001129001.aspx
http://www.globalsecurity.org/military/world/europe/mistral-m.htm
http://rbase.new-factoria.ru/missile/wobb/vl-mica/vl-mica.shtml
http://www.deagel.com/Ship-Air-Defense-Systems/Vertical-Launch-Mica_a001595001.aspx
http://www.globalsecurity.org/military/world/europe/mica-vl.htm
http://www.armyrecognition.com/france_french_army_vehicle_missile_systems_uk/vl_mica_land_short_range_missile_system_technical_data_sheet_specifications_description_pictures.html
http://www.army-technology.com/projects/vlmica/
Foto: interwebs