Romania Military

Apararea contra rachetelor balistice (VI)

RUSIA

Sistemele rusesti de aparare anti rachete balistice sunt formate in principal din familia  S 300V, derivate din modelul initial S 300 P. Producatorul Almaz Antey, are 95 000 angajati, 50 de centre pentru productie si cercetare si o cifra de afaceri anuala de peste 8 mld $, fiind al 12-lea producator mondial de armament.
S 300V (V vine de la Voyska -terestru) este codificat NATO ca SA-12 Gladiator/Giant, dupa numele celor doua rachete folosite : 9M82 (Gladiator) avand o raza de 75 km si  si 9M83 (GIANT) cu raza de 100 km si altitudine maxima de 32 km. Ambele rachete folosesc o incarcatura exploziva de 150 kg. Sistemul este mobil, folosind transportoare  pe senile  MT-T, cu masa de pana la 46 t.
A devenit operational in 1984, fiind urmat de S 300 VM (SA-23) in 1996, care are alte radare si un alt punct de comanda. Varianta downgradata pentru export este Antey 2500, vanduta in Venezuela si Egipt. Dupa un mare scandal, Iranul a cumparat una din variantele S 300PMU2, nu si Almaz Antey 2500.
Sistemul S 300V a evoluat in timp in V1,V2,V3,V4 si VM, prin imbunatatirea performantelor radarelor si rachetelor.

S 300 VM (Antey 2500)

Este format din urmatoarele componente :

– punct de comanda 9S457 ME

– radar 360 9S15M2 (Bill board)
Este un radar 3D ce realizeaza detectia la distanta a tintelor. Functioneaza cu o perioada de rotatie de 12 secunde, in modul de detectie a tintelor aeriene, avand o raza de 200 km, sau 6 secunde pentru detectie rachete balistice tip Scoud, la distante de 100 km. Pentru rachete balistice cu raza mai mare, performantele de detectie sunt mai limitate datorita vitezei mici de rotatie.

– statie radar multicanal 9S32ME PESA X band, pentru ghidare rachete  (max.24)
Este un radar similar cu radarul MPQ-53 (PATRIOT PAC 2), folosit pentru achizitie si urmarire tinte cu datele primite de la postul de comanda. Controleaza iluminatoarele de tinta de pe TELAR si ghideaza rachetele in cursul mijlociu de zbor. Sistemul ilumineaza continuu tintele iar rachetele folosesc semi-active homing. Acopera un unghi de 340 grade.

– radar sectorial 9S19ME  (High screen ABM-ALCM)
Este un radar PESA X band, destinat detectiei rapide si urmaririi initiale a rachetelor pe un sector de 90 grade. Este asemanator cu MPQ 53. Are trei moduri de functionare :
– scanare 90 grade in azimut si elevatie intre 26 si 75 grade pentru detectie rachete balistice IRBM, avand o raza de 70- 150 km. Transmite pozitia si datele cinematice ale tintei catre punctul de comanda pentru 16 tinte
– scanare 60 grade azimut si elevatie intre 9 si 50 grade pentru rachete balistice cu raza scurta, avand o raza de 15-130 km
– aceeasi scanare ca in modul precedent, pentru detectie tinte aeriene in conditii de bruiaj electronic sever
Precizia radarului este declarata ca fiind de  un unghi  de 12 – 15 minute si 70 m raza.
Este considerat un radar similar cu cele vestice, avand totusi antena si sistemul de transmisie din anii ’70, dar are marele avantaj de a fi mobil.

  Ghidare interceptor

 Raze detectie radare

  Raza de detectie S 300V  functie de RCS tinta

Raza de acoperire a fiecarui tip de radar, este dependenta de caracteristicile de „invizibilitate” ale tintei, cuantificate respectiv prin RCS.
Practic razele de detectie pentru fiecare tip de radar si fiecare tip de tinta (caracterizata prin viteza), se corecteaza functie de caracteristica RCS a tintei.
Valoarea RCS  pentru ogiva unei rachete balistice este estimata in jur de 0.02 m2.

Sisteme de lansare (max.4), care cuprind :

– vehicule TELAR (transporter erector launcher and radar) care au lansator si radar de iluminare propriu.

– lansator 9A83ME (max.6) pentru 4 rachete 9M83ME Gladiator
– lansator 9A84ME (max.6) pentru 2 rachete 9M84ME Giant

Rachetele interceptoare folosite sunt cu doua trepte, combustibil solid, ajutaj varaiabil la prima treapta, navigatie inertiala si semi activ homing radar :

9M82 Gladiator ;
– incarcatura exploziva 150 kg
– masa totala – 1700 kg
– dimensiuni : inaltime 7.5 m, diametru 0.5 m, anvergura 0,5 m
– inaltime max. 25 km
– raza maxima 40 km
– viteza 1.8 km/s

9M83 Giant
– incarcatura exploziva 150 kg
– masa totala – 3300 kg
– dimensiuni : inaltime 10 m, diametru 0.85 m, anvergura 0,5 m
– inaltime max. 25 km
– raza maxima 200 km
– viteza 2.5 km/s

In variantele S 300V4, S 300VMD, raza rachetelor a fost crescut la 300, respectiv 400 km, cu viteza de 2.7 km/s. S 300 V4 este oferit la export din 2016 sub numele Antey 4000.

Sistemul mai contine echipamente de deservire, transport,manipulare si un punct de antrenament operatori.
Comparatie performante S 300V/Antey  2500

Comparatie performante S 300V/Antey 2500/PAC 2/PAC-3

(comparatie facuta de rusi)

S 300V si toate variantele folosesc rachete interceptoare foarte mari comparativ cu PATRIOT : Gladiator 1700 kg, Giant 3300 kg fata de PAC-2 900 kg.
Incarcatura exploziva este  mult mai mare (150 kg vs 91 kg PAC -2 ).
Sistemul de ghidare track via missile este asemanator cu cel de la PAC 2.
Nu au variante cu hit to kill vehicle.
Ca si pret, rusii au vandut Egiptului cu 1 mld $ un  regiment cu 3 batalioane a cate 4 baterii

S -400  Triumf

Sistemul desi nu este dedicat  ABM are si capabilitati anti rachete balistice, folosind rachete din familia 9M96 interceptoare cu sistemul hit to kill si radar activ, asemanatoare cu PAC-3.

9M96 si 9M96E2:

– raza 120 km (PAC-3  20 km)
– inaltime maxima 30 km (PAC-3  15 km)
– viteza 1 km/s  (PAC-3  1.5 km/s)
– masa 420 kg (PAC-3  312 kg)
– incarcatura exploziva 24 kg  (PAC-3  24 kg)

9M96E

– raza 40 km
– inaltime maxima 20 km
– viteza 0.9 km/s
– masa 333 kg
– incarcatura exploziva 24 kg
– poate intercepta tinte cu viteza max 5 km/s
– dimensiuni ; lungime 4.75 m, diametru 240 mm

S 500 Prometeus

Este noua generatie de sisteme anti racheta balistice. Carcateristicile tehnice sunt doar estimate, rusii vorbind de raze si inaltimi de interceptare mult mai mari, intrand cumva in clasa THAAD.

Sistemul va cuprinde ;

– lansator 77P6  folosind un vehicul BAZ-69096  10X10

– post de comanda 55K6MA ai 85Zh6 montate pe BAZ-69092-12  6X6

– radar 91N6A(M),  o varianta imbunatatita a lui 91N6 (Big bird) pe BAZ-6403.01  8X8

– radar 96L6-TsP, varianta imbunatatita a lui 96LE (Cheese board) pe BAZ-69096  10X10

– radar 76T6 pe BAZ 6909-022 8X8

– radar 77T6 BAZ-69096  10X10

– rachete 77N6-N si 77N6-N1

 

Printr-o comparatie „simplificata”, S 300 V foloseste tehnologie asemanatoara PAC-2, dar cu rachete si incarcatura mult mai mari, S 400  se apropie de PAC-3, iar probabil S 500 de THAAD.

Deocamdata rusii nu au nici un interceptor in afara atmosferei, viitorul S 500 probabil fiind primul, iar un sistem echivalent AEGIS nu exista.

In comparatie, americanii sunt mult mai avansati in tehnologia kill vehicle, dezvoltand in prezent multiple kill vehicle, pentru distrugerea simultana a mai multor ogive ale aceleiasi rachete balistice.

CHINA

Chinezii au si ei probabil sisteme anti rachete balistice, dar sunt foarte putine informatii despre ele :

HQ-19 (gen THAAD), HQ-26 (gen SM-3 AEGIS), HQ 29 (gen PAC-3).

Oricum chinezii au demonstrat ca au tehnologia hit to kill, doborand un satelit propriu dezafectat intr-un test efectuat in 2007. Vehiculul tip hit to kill, lansat de o racheta balistica DF 21, avand o viteza de 8 km/s, a interceptat satelitul la o altitudine de 835 km. Probabil acelasi vehicul este folosit de HQ 19.

COREEA DE SUD

Coreenii au dezvoltat prin colaborare cu rusii sistemul KM-SAM, folosind tehnologia hit to kill si radare de la S 400, in productie fiind varianta Cheolmae II.

La proiect au participat Antey, Samsung Thales, Doosan, LigNex1.

Pentru interceptare rachete balistice, este in dezvoltare Cheolmae 4-H, similar THAAD.

Cateva concluzii

 

Realizarea unor sisteme anti rachete balistice este extrem de dificila si costisitoare. Este mult mai usor sa construiesti rachete balistice decat sisteme anti racheta.

Interceptorii folositi initial erau echipati cu  o incarcatura exploziva mare, necesitand rachete relativ mari pentru lansare.

Dezvoltarea sistemelor hit to kill, a dus la micsorarea dimensiunilor si cresterea vitezei interceptorului, unele modele inca folosind o incarcatura exploziva mica.
In prezent nu exista sisteme performante de interceptare a rachetelor balistice intrecontinentale ICBM. Americanii incearca sa dezvolte GDM cu rachete plasate in Alaska si California, dar rezultatele sunt inca modeste. Oricum, in cazul ICBM care folosesc ogive independente tip MIRV sau MRV, si au si contramasuri, sistemul este ineficient.
In acest mod, echilibrul intre Rusia, China si SUA, se pastreaza prin doctrina de anihilare reciproca, Muttual assured distruction  (MAD).
Ca si raza de acoperire AEGIS este cel mai performant sistem, interceptand rachete balistice cu raza medie si intermediara in spatiul extraatmosferic, in timpul perioadei de zbor mijlocie. Cum Rusia si USA au renuntat reciproc la rachetele balistice cu raze intre 500 si 5500 km prin tratatul INF in 1988, sistemul este destinat doar contra unor tari ca Iranul si Coreea de Nord.
THAAD, ARROW 3 si probabil S 500, sunt destinate interceptarii rachetelor balistice cu raza medie si intermediara, in faza terminala, acoperind suprafete pe o raza de maxim 200km.
Sistemele PATRIOT, MEADS, SAMP/T, S 300V, David’s Sling sunt destinate interceptarii rachetelor cu raza scurta si medie,

Desi s-au perfectionat radarele si retelele de senzori interconectati raza de interceptare este inca mica, majoritatea sistemelor fiind de tipul point defense, fiind eficace contra rachetelor balistice simple, gen Scoud.
In general, raza maxima sugerata de producatori in prezentari, trebuie corectata in functie de viteza, inaltimea si RCS-ul tintei. In plus, unele au unghiul de acoperire a zonei aparate limitat. Nici aceste sisteme nu sunt atat de performante contra rachetelor cu traiectorie cvasi-balistica.
Acestea zboara pe o traiectorie joasa si executa manevre, eventual lansand si contramasuri gen tinte false. O astfel de racheta este Iskander M.
Desi majoritatea sistemelor nu au fost testate in actiuni de lupta reala, performantele fiind doar cele confirmate in teste de simulare, amplasarea lor este in prezent folosita de conducatorii politici in relatiile internationale ca factori de influenta regionala.
Mass media si publicul larg devin partizani pro si contra, potentialii inamici sau unii vecini se supara, cum este recentul caz al sistemului THAAD amplasat in Coreea de Sud.
Oricum, majoritatea parerilor sunt subiective si in general exista multa manipulare politica.
Ramane de vazut ce se va intampla si cu achizitia unor sisteme de acest gen si in Romania.

Grigore Leoveanu

Exit mobile version