MIG-21 a reprezentat la data aparitiei sale, la inceputul anilor „60, un avion de inalta performanta, care a doborat numeroase recorduri mondiale, de altitudine si viteza. Prima varianta de MIG-21 fabricata in serie a fost MIG-21 F13 –avion ce avea aparatura si sisteme moderne, mult superioareFARMER-ului. Din anul 1963, FISHBED-ul a beneficiat de varianta MONGOL; varianta destinata antrenamentului, avionul fiind biloc.
MIG-ul 21 a reprezentat pentruRomania–si reprezinta inca si-n present- principalul avion al FAR, de peste 50 de ani. Primele exemplare de MIG-21 F13 au fost primate la inceputul anilor *60. Ulterior au sosit variantele MONGOL A, MIG-21 RFM/MF/UM;Romaniaajungand sa depaseasca in perioada sa de glorie peste 200 de aparate, avute in inzestrare. Ca urmare a numarului mare de aparate, avionul fiind dominant in inzestrarea FAR, inca de la inceputul anilor *70, mentenanta si reparatiile s-au executat la I.Av.Bacau, actuala AEROSTAR.
MIG-ul 21 a fost un avion cu numeroase variante constructive, fiind produs sub licenta in state precumIndiasiChina, ce se afla inca in inzestrarea multor armate din intreaga lume.
De departe, cea mai performanta si ampla varianta a MIG-ului 21 ramaneLANCER-ul romanesc, construit si modernizat de catre AEROSTAR/Bacau in colaborare cu ELBIT/ISRAEL. Cu toate ca modernizarea MIG-ului 21 a atras dupa sine –si atrage inca- comentarii pozitive sau negative, solutia modernizarii avioanelor existente inca in numar mare atunci, ce aveau resursa inepuizata, putand zbura inca multi ani, a reprezentat totusi o solutie buna la inceputul anilor *90, cand situatia economica a tarii era subreda. Astfel, Aviatia Romana prin modernizarea complexa a FISHBED-ului si aducerea sa la standard LANCER, a dobandit un avion versatil si modern, ce a reprezentat multi ani “varful” in randul fostelor state ex-Varsovia.
Societatea aleasa pentru modernizare, ELBIT-ISRAEL, reprezinta o recunoastere a experientei acesteia in modernizarea avioanelor vechi, dar mai ales a pachetului de upgradare oferit, deosebit de performant, ce includea o noutate in domeniu (pe atunci), casca DASH. Asa cum era si normal, integrarea sistemelor a implicat industria autohtona, aici remarcandu-se AEROSTAR SA-BACAU, societate ce avea experienta necesara, cu o vechime de peste 40 de ani in reparatia avioanelor reactive, precum: IAK-17/23, MIG-15/17/19/21, IL-28/H-5, L-29/39, precum si experienta in fabricarea avioanelor usoare (peste 1700 de IAK-52 livrate), trenuri de aterizare, instalatii hidraulice si pneumatice pentru IAR-93/99, IAR-330/316 B, motoare si reductoare de aviatie si aparatura radioelectronica.
Modernizarea FISHBED-ului a fost ampla si a cuprins avionica si armamentul de bord (sisteme de pilotaj si navigatie, de achizitie a tintelor, precizie de lovire “chirurgicala”, mijloace de supravietuire in mediu ostil –CHAFF/FLARE), dar si in ceea ce priveste constructia celulei si modernizarea motoarelor.
Modernizarea s-a aplicat in general avioanelor intrate in inzestrare dupa anul 1971 si anume variantele MF/UM. Acestea la inceputul anilor *90 dispuneau inca de resurse suficiente, astfel ca modernizarea lor era o solutie viabila si o alternative inteligenta, tinand cont de situatia economica precara a Romaniei, imediat dupa momentul Decembrie 1989.
Programul de modernizare a debutat prin proiectarea de catre o echipa mixta romano-israeliana a configuratiei avionului, utilizand programe de proiectare asistata de calculator (CAD), o noutate inRomaniape atunci. Ca o recunoastere a celui ce a fost pilot si scriitor totodata si in amintirea sa, Doru Davidovici ( ce si-a pierdut viata intr-un MIG-21 UM in aprilie 1989), programul de modernizare s-a numit “DD” si a avut trei variante: LANCER A –varianta de sprijin apropiat, aer-sol, simpla comanda; LANCER B-varianta aer-sol dubla comanda;LANCER C- varianta aer-aer simpla comanda, de superioritate aeriana.
Costul intregului program care a suscitat la randul sau controverse, s-a ridicat la suma de 300 milioane de dolari, o suma mica zicem noi, daca tinem cont ca un avion nou costa la acea vreme, cel putin 20 de milioane de dolari –bani pe careRomaniaoricum nu-i avea. Numarul de avioane modernizate variaza, intre 80-100 si chiar peste dupa unele surse.
In general avionica si echipamentele avioanelor LANCER sunt identice, dar exista si diferente.
Astfel, variantele LANCER B (biloc) si LANCER A (monoloc) au capabilitate de atac la sol, avionica instalata la bordul acestora permite cresterea preciziei de lovire a tintelor terestre cu armamentul de la bord, prin calcularea continua a punctului de impact, lansarea bombelor asupra unui obiectiv cu coordonate prestabilite, facilitati de bombardament in picaj.
Elementele cheie ale modernizarii consta in:
-comenzile esentiale de lupta au fost amplasate in sistem HOTAS, toate echipamentele fiind compatibile NATO. Echipamentul HOTAS (man ape mansa si maneta de gaze) afost furnizat de firma Americana MASON ELECTRIC CO;
pe panoul de bord aparatele analogice au fost inlocuite de doua display-uri multifunctionale MFD-ELBIT, cu dimensiunea de 12,7 X 12,7 cm, unul color MFCD, de inalta rezolutie, cu 20 de taste programabile (utilizat pentru navigatie, harta terenului si gestiunea acrosajelor –SMS), si unul monocrom, ce echipeaza in general varianta LANCER C (prezinta situatia radar);
-deasupra panoului de bord este amplasat un head-up display ELOP 921, care afiseaza simbologia in modurile aer-aer (AA), aer-sol (A/G) si navigatie (NAV). La baza imaginii HUD este inclus afisajul de introducere date DED (Data Entry Display), prin intermediul tastaturii panoului frontal de control (UFCP- Up Front Control Panel), datele fiind introduce in sistem si afisate de DED;
-la varianta LANCER B (dubla-comanda), cabina din fata este echipata atat MFCD, cat si cu HUD, iar in cabina din spate cu afisaj monocrom (MFD), ce repeta simbologia de pe HUD si asigura, in acelasi timp, relatia cu avionica de bord (navigatie, harta, SMS, situatie tactica);
-utilizarea noilor sisteme a impus instalarea a doua magistrale de date tip MIL STD 1553 B, una pentru avionica (sistem de navigatie, radar, calculator date aerodinamice, sistem de transfer date), iar cealalta pentru gestionarea sistemelor de arme plasate pe acrosaje (SMS-Stores Management System), ambele magistrale fiind dirijate de calculatorul multirol MMRC-ELBIT. Legatura dintre MMRC si priza barometricaPVD7 (tubul Pitot), este asigurata de calculatorul de date aerodinamice (microcomputer ADC- GEC MARCONI);
-navigatia de mare precizie este asigurata de un sistem de navigatie hybrid (HNS), compus dintr-un sistem inertial (INS) strap-down LITTON 4000 LISA, cuplat cu un receptor GPS TRIMBLE, cu utilizarea unor date de la completul ADC;
-sistemul de radiocomunicatie si radionavigatie, compatibil cu sistemele VOR/ILS/DME, este de tip integrat. Aceste sisteme sunt produse de catre ALLIED SIGNAL BENDIX (SUA); avionul avand si doua noi aparate radio UHF/VHF (AM/FM), de comunicatie cu modulare digitala. Una dintre ele dispune de modul de lucru cu salt in frecventa;
-noile sisteme au generat instalarea unui generator auxiliar de current continuu si a unei unitati de control a climatizarii (ECS), pentru sistemul de aer conditionat cerut de noua avionica. De asemenea au fost reproiectate sistemul electric al avionului si cablajele fiecarei variante;
-luminile de avertizare au fost regrupate in partea dreapta a panoului de bord, totodata fiind introdus un sistem de avertizaresonoracu mesaje in limba romana;
-o parte din vechiul echipament rusesc original a fost mentinut acolo unde el era inca performant, in speta: radiocompasul ARK-10, pilotul automat AP-155, tunul de bord GS-23L).
Avionul poate fi configurat in functie de misiune:
-atac la sol: container de iluminare laserLDP-utilizat pentru iluminarea tintelor care sunt atacate cu bombe ghidate laser (LGB);
-misiuni de recunoastere: container de recunoastere foto (ARP), construit de catre AEROSTAR;
-pilon universal pentru armament acrosat, ce poate acrosa atat armament est cat si vest (LGB, bombe clasice MK 82-500/MK 83-1000, rachete aer-aer –RAFAEL PYTHON 3 (Israel)/MATRA MAGIC 2(Franta)/AA-11 ARCHER (Rusia), PRND-UB 32 (lansator de proiectile nedirijate reactive), ELBIT-OPHER /Israel (bomba cu ghidaj autonom), bombe de 100/250/500 kg;
-un nou pilon destinat bombei NK 83 sau containerelor LDP/ECM/ARP, ce poate fi montat central sub fuzelaj, ce inainte era utilizat doar pentru acrosarea unui rezervor suplimentar, a fost realizat de catre AEROSTAR pentru LANCER.
Radarul este de tip Doppler multimod ELTA EL/M-2032, cu capacitate “look down-shot down” si moduri de lucru avansate precum:
-Track While Scan (TWS) si Air Combat Manoeuvrability (ACM), in regim aer-aer;
-in regim aer-sol, efectueaza telemetrarea radar si cartografierea terenului.
O noutate in domeniu la aparitia LANCER-ului a constituit-o casca cu vizor integrat (HST) ELBIT-DASH, ce asigura afisarea informatiilor vitale in modurile aer-aer, aer-sol si cele de navigatie, in parallel cu orientarea ogivelor rachetelor si a altor senzori dupa linia de vizare a pilotului. Acest echipament ultramodern a atras admiratia si aprecierea specialistilor staini, inclusiv din partea pilotilor altor armate care au avut ocazia sa “cunoasca”, sa “zboare” si sa “lupte” cuLANCEA romaneasca.
[youtube http://www.youtube.com/watch?v=fbaPv3UrGOU?rel=0&w=480&h=390]Desi pachetul de modernizare LANCER a fost promovat la export, succesul a fost extreme de limitat, doar intre 8-12 aparate au fost modernizate pentru Croatia. Interes pentru varianta de modernizare romano-israeliana a existat si din partea altor state, precum:Bulgaria,Ungaria,India,Bangladesh,Vietnam, etc, fara insa a se concretize in vreun fel.
Desi este la sfarsit de cariera, urmand a fi inlocuit cu un nou avion –speram noi NOU nu SH- MIG-ul 21 LANCER, cu cele trei variante, a reprezentat pentru pilotii FAR un avion polivalent, capabil sa duca o lupta eficienta, atat impotriva tintelor terestre, cat si a celor aeriene, intarind astfel capacitatile de lupta ale AVIATIEI ROMANE si deschizand totodata calea catre noul avion, de aceasta data MULTIROL in adevaratul sens al cuvantului.
WW