– “Dizidentul”-
MIG 23 Flogger, inrolat in RoAF…
MIG-23, a reprezentat o dezvoltare a Fishbed-ului. Acest avion si-a facut aparitia in anul 1967 si a adus ca principale diferente fata de MIG-21, prizele de admisie a aerului instalate pe lateralele avionului si ca o noutate in acei ani, aripile cu geometrie variabila, ceea ce facea ca aeronava sa decoleze si sa aterizeze la viteze mici, pe distante scurte, precum si atingerea de catre aceasta a unei viteze mari la unghiuri de sageata mare, de 2,3 Mach. Desi, teoretic cel putin, MIG-23 era considerat un avion de vanatoare de mare viteza, in realitate acesta n-a atins niciodata performantele necesare unui astfel de avion (cu toate ca a avut 10 variante constructive), in special la capitolul manevrabilitate.
Geometria variabila a aripilor n-a ajutat prea mult performantele aerodinamice ale avionului, cu toate ca avea posibilitatea de a fixa aripa pe trei pozitii: 16/45/72 de grade. Acest fapt nu ajuta deloc avionul in lupta aeriana, la 16 grade, din cauza suprasarcinii exista pericolul de cedare a aripilor, iar la 72 de grade nu exista suficienta portanta pentru executarea manevrelor (numeroase accidente, unele tragice, cu acest avion s-au datorat acestui handicap).
Acest fapt nu facea deloc popular avionul in randul pilotilor si tehnicilor; diferentele dintre el si MIG-ul 21 erau minore; ba chiar Fishbed-ul era mai agil si mai sigur. Desi era mai scump decat 21, Flogger-ul nu-si justifica banii, ba mai mult decat atat, grinzile de acrosare, radiolocatoarele si rachetele erau identice pentru ambele avioane.
In FAR, MIG-23 isi face aparitia in 1973, mult timp avionul aflandu-se la SECRET, nimeni neavand voie sa vorbeasca despre el. In dotare, FAR au avut variantele MF (monoloc) si UB(biloc), toate dotate cu motoare R-29-300; avioanele iesind din dotare la sfarsitul anilor *90.
Avionul nu s-a bucurat de prea mare sucess in randul pilotilor si tehnicilor FAR, acestia fiind “suparati” de faptul ca nu puteau face cu el ceea ce faceau in zbor cu MIG-ul 21, tehnicilor dandu-le mari batai de cap.
“Batausul”, cum era el cunoscut la noi, a avut ca varianta de inarmare doua rachete aer-aer R-23 (AA-7 APEX) acrosate sub pilonii planului fix si doua rachete R-60 (AA-8 APHID) acrosate pe pilonii de sub fuzelaj. De asemenea putea fi echipat cu dispozitive de lansare a rachetelor AA-2 ATOLL si AA-2-2 ADVANCED ATOLL, iar pentru lupta apropiata dispunea de tunul cu tir rapid GSh -23 cu o cadenta de 50 de lovituri pe secunda, acesta fiind eficace la o distanta de maxim 900 de metri.
Radarul era de tip DOPLLER, fiind intalnit doar pe varianta monoloc, avand si un telemetru cu laser.
MIG-23 FLOGGER este protagonistul unei intamplari haioase petrecuta in anul 1982, cand Presedintele Romaniei de atunci, Nicolae Ceausescu, a vizitat baza aeriana de la Otopeni. Atunci, un avion de acest tip era pregatit sa sustina o demonstratie in fata “comandantului suprem” , avionul avand numarul de inmatriculare 222 rosu. Avionul se afla in asteptarea ordinului de decolare, avandu-l la mansa pe colonelul Tache Dumitru. Cand in sfarsit a sosit ordinal de decolare, avionul a refuzat sa porneasca cu toate eforturile pilotului si a tehnicilor, pornind ulterior dupa ce Presedintele a plecat. Dovedind prezenta de spirit, coordonatorii demonstratiei au inlocuit MIG-23 cu un IAR-93, bazandu-se pe faptul ca Nicolae Ceausescu nu cunostea bine tipurile de avioane din inzestrarea FAR, evenimentul trecand neobservat de catre acesta.
Ca urmare a “incidentului” in randul FAR avionul a fost denumit DIZIDENTUL –un cuvant interzis in Romania comunista de atunci; denumire cu care a si ramas pana la iesirea din inzestrare.
MIG-ul 23 nu a reprezentat pentru FAR o evolutie notabila ci doar un altfel de…MIG-21. El era considerat un avion bine echipat dar mai putin manevrabil decat MIG-21. El a fost un avion lipsit de perfectiune, cu dese defectiuni cauzate de mecanismul destul de complicat al trenului de aterizare, care se rupea chiar si pe piste betonate, fiind exclusa folosirea acestor avioane pe piste de campanie.
Performantele sale scazute nu satisfaceau deloc cerintele FAR, avionul avand resursa limitata la motoare si fiabilitate scazuta.
WW