Misiunea echipei de hidrografi militari va dura două luni.
Militarii americani ne ajută să actualizăm hărţile maritime. Timp de două luni, şapte membri ai Serviciului Hidrografic din cadrul Flotei americane vor strânge date referitoare la puterea curenţilor marini, adâncimi şi vor verifica fundul mării ca să vadă ce obstacole pun în pericol navigaţia. Militarii vor lucra cu echipamente speciale, 12 ore pe zi, şase zile din şapte. Urmăriţi un reportaj realizat, în exclusivitate, de Oana Manoilă şi Alexandru Brînzaru.
Munca hidrografilor americani începe dis-de-dimineaţă, pe ambarcaţiunea pe care au adus-o aici, cu avionul. Nava este construită special pentru a purta sonarele şi toate echipamentele care scanează fundul mării. A măsurat aproape toate mările şi oceanele lumii.
Lt. Jason Ehlenberger, Serviciul Hidrografic al Flotei SUA: Pe aceste ecran se află date multiple. Aici, jos, este receiverul. De aici primim toate datele transmise de sonar. Este controlat de operatorul sonarului. Aceasta este staţia lui. Ceea ce vedeţi aici, linia aceasta verde, reprezintă adâncimea.
Nava este echipată cu mai multe tipuri de sonare şi sisteme GPS. Imaginile trimise în timp real monitorizează tot ce există în adâncuri, pe fundul mării: bancuri de peşti, vegetaţie, pietre ori stânci, se văd chiar şi urmele lăsate de navele care şi-au aruncat ancorele.
Oana Manoilă, reporter Digi24 Constanţa: Aceasta este sonda principală a navei care măsoară adâncimea apei. Pentru ca informaţiile pe care le oferă să fie cât mai aproape de adevăr, nava trebuie să fie într-un echilibru permanent. Acest echilibru este controlat de un aparat care se află aici, în interior, în centrul ambarcaţiunii.
Sea Bird este un alt sonar mult mai performant. Măsoară temperatura şi adâncimea. Este lansat la apă atunci când datele sunt neclare, ca în această situaţie:
Lt. Jason Ehlenberger, Serviciul Hidrografic al Flotei SUA: În urmă cu câteva minute, când ne aflam în partea de sud, adunând date, am fost atent la viteza sunetului transmisă de sonar şi era de 1 – 1,5 metri pe secundă, mult mai mică în sud, faţă de această zonă.
Adunarea tuturor informaţiilor şi prelucrarea lor durează în jur de două-trei luni, în funcţie de arealul analizat. Prelucrarea lor se face în acest birou. Forrest Noll este hidrograf de peste 20 de ani şi ajuns aici dintr-o întâmplare.
Mr. Forrest Noll, hidrograf, Serviciul Hidrografic al Flotei SUA: Sunt oceanograf de meserie. În urmă cu 22 de ani, am fost transferat de pe postul meu de oceanograf, pe unul de hidrograf. Mi-a plăcut foarte mult şi am rămas aici. S-au făcut 25 de ani de când lucrez pentru Marina Militară.
Hărţile vor fi întocmite de hidrografii români bazându-se exclusiv pe informaţiile prelucrate de colegii lor. Este vorba, de fapt, despre un schimb experienţă pe care americanii îl fac cu toate statele membre NATO dar şi de o perioadă de pregătire pentru membrii noi ai echipei din Flota americană.
Cpt. cmdr. Lucian Dumitrache, Direcţia Hidrografică Maritimă Constanţa: Este foarte important pentru orice navigator să ştie ce are sub apă, ce obiecte poate evita, sau pe care nu le poate evita, unde poate ancora, unde nu poate ancora.
Ultimele hărţi au fost efectuate, în anul 2013, de Administraţia Porturilor Maritime Constanţa. Acestea urmează să fie comparate cu noile date culese de hidrografii americani.
reporter: Oana Manoilă
operator: Alexandru Brînzaru