Romania Military

Armata romana – mai avem nevoie de ea?

DIN NEFERICIRE, AM AJUNS SI LA O  ASTFEL DE INTREBARE…

 

Cu asta ramanem – piese de muzeu.O sa radeti, dar o sa ne convina .     

ATENTIE !

ACESTA NU ESTE UN PAMFLET !

DE DATA ACEASTA VORBESC SERIOS…

 

Avem un complex de contexte care practic, nu mai justifica existenta Armatei romane in forma actuala, iar in unele chiar desfiintand-o.nemigasindu-si rostul.

Toti blameaza dezinteresul Guvernului cu privire la inzestrarea tehnica si intretinerea acesteia, la viitorul T.B.T.-ului sau multirolului, sau bombei termobarice, fregate si submarine ori alte instalatii, utilaje si arme costisitoare si mancatoare de bani.

Totusi, ceea ce nu se stie de cei mai multi dintre cetatenii simpli si de catre multi la nivel inalt chiar, asa cum in anii 1862-1870, apoi 1921 – 1940 si ulterior, cand neica Ceausescu a venit la putere, salturi grele, dar mari in conceptia, doctrina si tehnica militara romana s-au mai facut, poate mai mult datorita faptului ca Romania a avut intotdeauna patrioti care nu au facut politica si pur si simplu si-au iubit tzara si au stiut sa se miste chiar pe sub ori peste ordinele politice sau ale unor lasi si idioti strecurati clientelar in structurile militare de conducere.

Vorbesc de adevaratul militar de cariera , care -si respecta juramantul si tzelul pentru care a hotarat sa-si asume rigorile militare si orice ar fi si cu oricat de putin ar primi stie sa-si dozeze mintea, resursele din subordine, colaboratorii si sa gaseasca metode ca sa-si apere tzara in orice situatie.

Vorbesc de noul concept de lupta, de aparare a teritoriului national, concept ce de cativa ani de zile a inceput sa fie dezvoltat .

 

Hai sa o luam putzin cu inceputul.

Inca de la daci venire s-a dovedit ca strategia militara a locuitorilor acestor pamanturi difera uneori total de a celor de peste granitele lor.

De ce?

In primul rand datorita reliefului si resurselor naturale, apoi conceptiei de aparare aplicata pe cunoasterea dusmanului plus o foarte buna informare cu privire la doctrina militara si chiar religioasa a acestora plus a traditiilor lor.

In partea aceasta a lumii conducatorii militari nu s-au bazat niciodata pe numarul soldatilor ci pe motivarea nationalista – nu spuneti ca nu-i asa- si pe ce am scris mai sus, rezultand victorii paradoxale pentru altii, victorii uneori imposibile si ducand la mentinerea acestor teritorii intr- o masura apreciabila independente.

Cand Carol I a venit la putere, in primul rand a dotat nou dezvoltata armata cu tunuri Krupp ultramoderne pentru acea vreme, Principatele avand la acest capitol un deficit extraordinar : piese deosebit de vechi si neperformante si rusinos de putzine.

 

Articolul integral pe Suntem Romania

 

Exit mobile version