Romania Military

Articolul 13 – moartea ”ambiguă și inconsecventă” a Internetului

 

Azi, 20 iunie, un comitet al Parlamentul European ar trebui să voteze ”Moartea Internetului”, așa numita Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI privind dreptul de autor pe piața unică digitală. (nr – legătura e traducerea în limba română, cică deja există erori și neclarități în alte traduceri, mai ales în cea germană). Ca o curiozitate, această propunere a fost…propusă…chiar în ziua de 25 Mai 2018, când GDPR a intrat în vigoare. Coincidențe

Problema constă în dispozițiile infamului Articol 13, pe care îl prezentăm mai jos, vă rugăm să-l citiți:

CAPITOLUL 2 
Anumite utilizări ale conținutului protejat de către serviciile online

Articolul 13
Utilizarea conținutului protejat de către furnizorii de servicii ale societății informaționale care stochează și cantități mari de opere și alte obiecte protejate încărcate de utilizatorii lor și oferă acces la acestea

1.În cooperare cu titularii de drepturi, furnizorii de servicii ale societății informaționale care stochează cantități mari de opere sau alte obiecte protejate încărcate de utilizatorii lor și oferă publicului acces la acestea iau măsuri pentru a asigura funcționarea acordurilor încheiate cu titularii de drepturi pentru utilizarea operelor lor sau a altor obiecte protejate sau pentru a împiedica punerea la dispoziție, prin intermediul serviciilor lor, a operelor sau a altor obiecte protejate identificate de către titularii de drepturi în cadrul cooperării cu furnizorii de servicii. Măsurile respective, cum ar fi utilizarea de tehnologii eficace de recunoaștere a conținutului, sunt adecvate și proporționale. Furnizorii de servicii prezintă titularilor de drepturi informații adecvate privind funcționarea și aplicarea măsurilor, precum și, dacă este cazul, rapoarte adecvate privind recunoașterea și utilizarea operelor și a altor obiecte protejate.

2.Statele membre se asigură că furnizorii de servicii menționați la alineatul (1) instituie mecanisme de reclamații și despăgubiri de care să dispună utilizatorii în caz de litigiu cu privire la aplicarea măsurilor menționate la alineatul (1).

3.Statele membre facilitează, după caz, cooperarea dintre furnizorii de servicii ale societății informaționale și titularii de drepturi prin dialoguri ale părților interesate cu scopul de a defini bune practici, cum ar fi tehnologii adecvate și proporționale de recunoaștere a conținutului, ținând seama, printre altele, de natura serviciilor, de disponibilitatea tehnologiilor și de eficacitatea acestora în lumina evoluțiilor tehnologice.

___________________________

Adecvat, proporțional și clar ca vacsul! Și acum…

Consecințe:

1 – Libertatea de exprimare limitată: software-ul de monitorizare a încărcării nu poate diferenția între conținut ilegal și utilizările legale precum parodia, în special permise de excepții și limitări ale drepturilor de autor. De asemenea, filtrele funcționează defectuos. În consecință, conținutul legal va fi eliminat.
2 – Creatorii independenți sunt dezavantajați: Platformele vor primi instrucțiuni cu privire la conținutul care trebuie eliminat automat de la marii deținători de drepturi comerciale. Atunci când creatorii independenți au opere eliminate de filtre care sunt acoperite de excepții sau sunt identificate în mod greșit drept încălcări, aceștia vor fi considerați ”vinovați până la dovedirea nevinovăției”, fiind nevoiți să se lupte pentru a-și restabili creațiile juridice.
3 – Risc de supraveghere: Propunerea necesită instalarea a ceea ce reprezintă tehnologia de supraveghere. Datorită costurilor ridicate de dezvoltare, tehnologia de monitorizare a conținutului va fi probabil externalizată către câțiva furnizori mari din SUA, consolidându-le și mai mult poziția pe piață și oferindu-le acces direct la comportamentul tuturor utilizatorilor de platforme de internet din UE.
4 – Ucigaș de startup: această cerință impune o povară uriașă companiilor de pe internet și descurajează investițiile în lansarea de conținut generat de utilizatori, împiedicând concurența UE față de platformele dominante americane vizate, precum poziția dominantă a YouTube. (Vezi Allied for Startups)
5 – Victime colaterale: Proiectele comunitare, cum ar fi Wikipedia, ar trebui probabil să implementeze astfel de filtre, deși acceptă încărcări cu licență liberă. Platformele de găzduire a codurilor ar fi, de asemenea, afectate, ”subminând fundamentele pe care se construiește Software-ul gratuit și cu Sursă Deschisă – Open Source Software”. Ca și depozitele științifice, ”subminând bazele Accesului Deschis – Open Access”.

Dezbatere publică:

În rândul cadrelor universitare independente, ”există un consens științific conform căruia articolul 13 nu poate fi lăsat să treacă”, se arată în European Research Centres cu privire la legislația proprietății intelectuale și a inovațiior. Conform analizei experților, propunerea Comisiei este …

1 – Incompatibilă cu legislația existentă a UE: Directiva privind Comerțul Electronic (E-Commerce Directive) interzice obligațiile de monitorizare generale, pe care chiar și Serviciul de Cercetare al Parlamentului European spune că le va stabili Articolul 13. Alte domenii ale articolului 13 nu sunt, de asemenea, susținute de legea și jurisprudența existentă, inclusiv de afirmația că platformele de ”optimizarea prezentării” conținutului încărcat devin răspunzătoare pentru încălcări legale. [Surse: Studiul 1, Scrisoarea deschisă, Studiul 2, Studiul 3, EPRS] 2 – Incompatibilă cu Carta Drepturilor Fundamentale, astfel cum a fost interpretată de CEJ: Aceasta încalcă principiul unui echilibru just între drepturile fundamentale concurente stabilite de Curtea Europeană de Justiție în jurisprudență. [Scrisoare deschisă, Studiu] 3 – Ambiguu formulată și inconsecventă: Chiar și traducerea oficială germană conține diferențe care modifică semnificativ semnificația unor prevederi.

Campanii:

de Julie Reda

_____________________________

RomaniaMilitary: Ca o ironie, într-un caz fără legătură cu subiectul de mai sus, ieri, marți – 19 iunie, Curtea Constituţională a României a stabilit cu unanimitate de voturi că prevederile articolului 29 alineatul (1) litera c) din Legea 656/2002 – „Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani: (…) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni”…în interpretarea dată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie numărul 16 din 8 iunie 2016, pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului

…sunt neconstituţionale, constatând că încalcă cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate.

http://evz.ro/lovitura-de-teatru-din-partea-ccr.html

Ce mai tura-vura, principii de drept

Exit mobile version