AN/TPS-70 Serbia – Sursa: Militaryphotos.net
Un detaliu mai putin cunoscut despre operatiunile aeriene al NATO deasupra Serbiei este comportarea excelenta a radarelor terestre de fabricatie americana din dotarea fortelor sarbe. Este vorba de AN/TPS-63 si mai ales de AN/TPS-70. Cel din urma este un radar mobil cu raza lunga de actiune (aproximativ 450km) in banda S, este unul dintre cele mai raspandite radare din clasa sa si a fost achizitionat de Serbia in anii ’80.
Un numar de 4 bucati erau operationale si au fost folosite intens in timpul bombardamentelor NATO asupra Serbiei, dovedindu-se extrem de dificil de bruiat chiar daca SUA avea toate informatiile tehnice necesare. Sarbii au folosit cu mult succes tactica de a controla foarte strict timpul de emise si a reloca imediat statia. Toate cele 4 radare au supravietuit operatiunilor SEAD/DEAD ale NATO si s-au dovedit extrem de performante si fiabile in exploatare.
AN/TPS-70 Serbia – Sursa: Photobucket.com
Desi “legendele” ulterioare au pus accentul pe contributia P-18 si presupusa capacitate a sa de a nu putea fi bruiat sau atacat cu rachete HARM, cel mai probabil rolul principal in apararea aeriana a Serbiei a revenit in realitate mult mai modernelor radare americane. Cheia supravieturii lor a stat fara indoiala in mobilitatea foarte ridicata, o caracteristica care nu trebuie sa lipseasca nici unui radar terestru modern, aceasta fiind si una dintre cele mai importante concluzii trase in urma razboiului din Kosovo.
AN/TPS-70 este si la aceasta ora una dintre cele mai folosite statii radar de catre SUA, in versiunile modernizate AN/TPS-75/78, si e de remarcat ca Serbia a avut in dotare AN/TPS-70 inca din anii ’80, gratie deschiderii regimului comunist iugoslav de la acea data in timp ce Romania are in vedere achizitia unor echipamente similare abia acum. De citit si “Cu ce vom inlocui batranul P-18?”