Aplicaţii militare de amploare în Ungaria, Polonia şi Republica Democrată Germană (1962)
Prin semnarea de către Gheorghe Gheorghiu-Dej, din partea României, a documentului prin care se consfinţea alcătuirea unor organe de conducere politice şi militare ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia, autorităţile politice de la Bucureşti au acceptat includerea aproape în totalitate a unităţilor armatei române în structura militară a Organizaţiei Tratatului de la Varşovia.
Tehnologii (episodul 16): Ping-pong – ecuația și studiu de caz
În spațiu – reluarea curselor Florida-ISS
Satelitul – săptămânile 2019/09-10-11-12
From Russia with Love : narativa Sputnikului în România
Aurul ţării, agricultura românească şi efectele provocate de facturile neplătite (1986-1989)
Înainte să intrăm în ordinea de zi, aș ruga să fac o scurtă informare: astăzi dimineață am dat banii pentru ultima rată a datoriilor [externe ale României]. (Aplauze puternice)
Poziţia României faţă de conflictul politico-militar dintre Pakistan şi India (1967-1971)
După încheierea Consfătuirii de la Moscova a conducătorilor partidelor din ţările de democraţie populară (9-12 ianuarie 1951), o parte din resursele materiale şi financiare româneşti au fost consumate pentru importurile de armament, tehnică de luptă şi muniţii din U.R.S.S., Polonia şi Cehoslovacia, pentru construirea de fortificaţii la graniţa cu Iugoslavia şi pe litoralul Mării Negre, precum şi pentru importurile de maşini-unelte şi instalaţii necesare industriei de apărare.
Rachetele armatei române și criza vectorilor nucleari sovietici trimiși în Cuba (1960-1963)
După declarația ministrului apărării referitoare la existența unor vectori nucleari la Deveselu au rămas suspiciuni pe care autoritățile de la Moscova nu au întârziat să le amplifice. Acesta este unul dintre motivele pentru care revenim la rachetele pe care armata română le-a avut în dotare și care puteau fi echipate cu focoase nucleare oferite de conducerea politică și militară de la Moscova.