O enigmă elucidată
de Dan Antoniu, Cercetător istoric
Descopăr în continuare, cu cu mare îngrijorare, multe articole ce fac referire la activitatea Fabricii I.A.R. din Brașov, inclusiv după dislocarea la Caransebeş în urma bombardamtelor din aprilie-mai 1944. Marea majoritatea a acestora nu au obiceiul de a cerceta arhivele oficiale (mă refer la: Arhivele Militare Naţionale, Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Arhivele muzeelor şi recunosc aproape imosibil la aceasta dată, Arhivele Private). Se scriu articole inspirate din diverse lucrări apărute anterior, ale unor autori care fără excepţie au ocolit arhivele menţionate, mai grav este că sunt inserate informaţii bazate pe presupuneri personale, se dă frâu liber unor imaginaţii bogate, în sens negativ şi fără logică. În acest mod, sunt permanent perpetuate informaţii eronate despre anumite produse ale principalei industrii aeronautice din România, trist este că nici celelalte industrii aeronautice româneşti nu au fost ferite de asemenea dezinformări. Mai jos, pe scurt, redau o mică parte din activitatea I.A.R., mai precis: ce spun arhivele oficiale referitor la legătura dintre avioanele germane de vânătoare Messerschmitt Bf 109G şi Industria Aeronautică Româna, I.A.R.
În anul 1940 a România a aderat la Axa Berlin-Roma-Tokyo, iar conform protoclului încheiat s-a primit armament în special aeronave ce au echipat flotilele de vânătoare, bombardament, asalt şi transport. Din nefericire întreg acest material de război primit ave o uzură avansată ce afectau grav performanţele. Ca o ultimă soluţie pentru a beneficia de armament competitiv, s-au lansat în Germania cereri de licenţă pentru mai multe categorii de avioane, baza, o industrie constructoare exista. Partea germană a tregiversat cât a putut, iar când a acordat licenţa era mult prea târziu. În schimb s-a reuşit în paralel lansaraea unei comenzi pentru aparate de vânătoare Messerschmitt sub formă de seturi neasamblate, modele uşor depăşite dar noi, astfel performante. Asamblarea acestori seturi primite în lăzi (denumite şi jocuri sau chituri) a fost încredinţată fabricii I.A.R. Braşov.
Messerschmitt Bf 109 Ga-2
Motor 1 x Daimler Benz 605 de 1475 CP
În octombrie 1943, Ministerul Aerului şi Marinei român a lansat în Germania o comandă pentru 235 celule Bf-109 G neasamblate, au fost livrate doar 209 avioane în lăzi pentru a fi asamblate de I.A.R. Braşov, urma să fie scos din fabricaţie avionul autohton I.A.R.80/81. În lăzi s-au aflat 49 avioane de tipul Bf 109 Ga-2. I.A.R. a a asamblat şi livrat cele 49 avioane între noiembrie 1943 şi octombrie 1944. Au fost repartizate Grupurilor 7, 5 şi 9 din Flotila 1 Vânătoare. Au fost numerotate de la Nr.201 la 249. Au fost scoase din serviciu în primii ani ai deceniului 50 al secolului trecut.
Messerschmitt Bf 109 G-4
Motor 1 x DB 605 de 1475 CP Asamblate de I.A.R.
Din cele 209 avioane în lăzi pentru a fi asamblate de I.A.R. Braşov au fost şi 160 Bf 109 G-4. Direcţia Tehnica din Subsecretariatul de Stat al aerului a cerut ca avioanele Bf 109 G-4 sosite în lăzi să fie transformate în varianta Bf 109 G-6 mai bine armate, s-a obţinut de la firma Messerschmitt şi de la R.L.M. aprobarea pentru această transformare inclusif documentaţia necesară. Piesele şi accesoriile necesare transformării au sosit cu mare întârziere datorită unui litigiu între firmele germane. I.A.R. a asamblat 13 avioane în varianta G-4, între lunile iunie şi octombrie 1944. Au fost repartizate Grupurilor 7, 5 şi 9 Vânătoare. Au fost numerotate de la Nr.301 la 313 . Au fost scoase din serviciu în primii ani ai deceniului al cincilea al secolului trecut.
Messerschmitt Bf 109 G-6
Motor 1 x DB 605 de 1475 CP
Ministerul Aerului şi Marinei a obţinut de la firma Messerschmitt şi de la R.L.M. aprobarea şi elementele pentru modificările necesare transformmării avioanelor Bf 109 G-4 în Bf 109 G6. Această modificare consta în montaea unor mitraliere de capotă Rheinmetall MG 131 calibru 13 mm cu accesoriile necesare, colimatorul Reflexvisier Revi 16 B Fl.52955, singurele elemente fabricate de I.A.R. au fost carenajele de pe capota motorului pentru acoperirea canalizaţiei de evacuare a tuburilor cartuşelor. Aceste carenaje au diferenţiat avioanele Bf 109 G-6 asamblate la IAR de cele originale. Mitralierele, accesoriile şi colimatoarele au sosit cu mare întârziere datorita unui litigiu între firmele germane. I.A.R. a livrat 62 avioane în varianta G-6 între ianuarie 1945 şi octombrie 1948. Au fost repartizate Grupurilor 7 şi 9 Vânătoare. Au primit numere între Nr.314 şi 375. Din totalul de 209 avioane primite, au fost asamblate 124 avioane, restul de 85 de lăzi cu avioane au rămas neasamblate: 37 lazi au fost distruse în bombardamentul U.S.A.A.F. din 6 mai 1944 asupra fabricii I.A.R., iar 48 au rămas neasamblate deoarece nu mai erau necesare, dar au servit ca piese de schimb, restul s-au valorificat ca deşeuri metalice. Au fost scoase din serviciu în primii ani ai deceniului al cincilea al secolului trecut.