Dupa ce, in prima parte, am prezentat industria aeronautica suedeza din perioada interbelica si avioanele aflate in dotarea Aviatiei Militare Suedeze in cel de-al doilea razboi mondial, intentionam ca in partea a doua sa fac o prezentare similara pentru aeronautica romaneasca si avioanele din dotarea Fortelor Aeriene Regale Romane din timpul celei de-a doua conflagratii mondiale.
Din pacate (sau din fericire 🙂 ), materialul devine prea lung pentru a-l prezenta intr-un singur articol asa ca voi prezenta industria aeronautica romana, de la infiintare si pana la sfarsitul razboiului, si actiunile Aviatiei Militare Romane in Razboiul Balcanic si in Primul Razboi Mondial, urmand ca in partea a III-a sa prezint dotarea F.A.R.R. din timpul celui de-al doilea Razboi Mondial.
AVIATIA MILITARA ROMANA
Sa vorbesti despre perioada de inceput a aviatiei in Romania ar insemna 25-30 de articole lungi despre oamenii aceia minunati si inventiile lor, fara nicio garantie ca nu ti-a scapat ceva.
Pentru ca exista nenumarate surse de informare, voi reaminti foarte pe scurt:
Alexandru Ciurcu, Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coanda, George-Valentin Bibescu, Radu Stoika, Dumitru Brumarescu, Rodrig Goliescu, Gustav Rotlender & Zaharia, Ion Paulat, Grigore Zamfirescu, Gheorghe Caranda, Gheorghe Negrescu, Stefan Protopopescu, Mircea Zorileanu, Geroge Arion, Vasile Dimitrescu, Anastase Dragomir, Gogu Constantinescu, Gheorghe Banciulescu, Grigore Briscu & Nicolae Petrovici, Mihail Cerchez si cine stie cati altii.
– 1886 – primul motor cu reactie, testat pe o barca apoi pe o drezina de cale ferata;
– 1906 – primul zbor, cu mijloace proprii, al unui avion;
– 1909 – primul avioplan (stramosul motoplanorului si primul aparat de zbor cu fuselaj tubular);
– 1909 – primul avion cu aripa Delta;
– 1909 – primul brevet pentru avion cu geometrie variabila;
– 1909 – primul avion construit in Romania (Aurel Vlaicu);
– 1910 – primul avion cu reactie;
– 1910 – prima scoala de pilotaj si primul aerodrom, la Chitila;
– 1910 – primul avion militar proiectat si construit in Romania, de Aurel Vlaicu, la Arsenalul Armatei;
– 1910 – prima utilizare a unui avion pentru operatiuni militare (Aurel Vlaicu, la manevrele armatei). Multi considera 1910 drept anul nasterii aviatiei militare in Romania;
– 1911 – a doua scoala de pilotaj, la Cotroceni;
– 1911 – primul zbor cu un avion cu decolare verticala;
– 1911 – primul proiect de elicopter;
– 1911 – primii piloti militari brevetati in Romania;
– 1911 – prima productie de serie de avioane, pentru armata, la Chitila. Au construit, sub licenta, 4 avioane Farman III;
– 1912 – prima scoala militara de pilotaj, la Cotroceni: Scoala Militara de Zbor;
– 1912 – primul hidroavion cu fuselaj;
– 1912 – prima transmisiune telegrafica fara fir de la bordul unui avion;
– 1912 – armata comanda 10 avioane Vlaicu 1, construite la Bucuresti;
– 1912 – scoala de zbor si aerodromul Ligii Nationale Aeriene;
Despre scoala de la Chitila, gasiti un articol interesant aici: http://www.aviatori.ro/articole_details.php?id=13
1 aprilie 1913 a fost data oficiala a infiintarii Aviatiei Militare Romane.
Avionul Farman III
Cel de-al doilea Razboi Balcanic
In campania din Bulgaria, 1913, aviatia militara romana a participat cu 9 piloti si 19 avioane (11 Bleriot-diverse configuratii, 7 Farman-idem si un aparat Aurel Vlaicu-2), majoritatea puse la dispozitie de Liga Nationala Aeriana. Acestea au executat cca 30 de zboruri de recunoastere, inclusiv deasupra Sofiei.
Avionul Bleriot XI
Primul Razboi Mondial
Romania intra in Primul Razboi Mondial cu 97 piloti, 87 observatori aerieni si 44 avioane (24 dupa alte surse), majoritatea modele vechi. Acestea vor efectua misiuni de recunoastere si aerofotografie precum si cateva misiuni de bombardament, ultimele fara mare succes.
Prima victorie aeriana romaneasca se inregistreaza la 16 septembrie 1916 cand un avion Farman 40 doboara un avion al Puterilor Centrale, deasupra Sloboziei.
In octombrie 1916 soseste Misiunea Militara Franceza care aduce si 100 de avioane (41 Nieuport, 38 Farman-40, 18 Breguet-Michelin si 3 H. Farman), alte avioane fiind transferate de pe frontul de la Salonic.
In total, pe parcursul razboiului, Romania a achizitionat 322 avioane, de la Nieuport si Farman la Sopwith Strutter, Caudron G.4, de recunoastere indepartata si bombardament usor, si pana la “bombardierele grele” Breguet-Michelin.
Anul 1916 se incheie cu 5 avioane inamice doborate de pilotii nostri si alte 23 doborate de antiaeriana romana.
Avioane Farman 40, Nieuport 11 si Nieuport 28
La inceputul lui 1917 aviatia noastra numara 150 avioane organizate in 3 grupuri aeriene cu 14 escadrile. Campania anului 1917 a inceput cu peste 100 misiuni de cercetare si de corectare a tirului artileriei. In paralel, s-au desfasurat misiuni de bombardament asupra garii si portului Braila, altor gari, trenuri, tabere si coloane militare. Numai in timpul bataliei de la Marasesti s-au zburat 467 misiuni, de la observatie si recunoastere pana la vanatoare, bombardament si mitralierea trupelor adverse. In toamna, cand luptele au scazut in intensitate, doar la recunoastere si observatie de artilerie se executasera 185 respectiv 703 misiuni. Pilotii romani au doborat 14 avioane inamice si au aruncat aproape 24 tone de bombe. Lor li s-au adaugat 13 victorii aeriene ale pilotilor francezi.
Avioane Sopwith Strutter si Caudron G4
In total, in perioada 1917-1919 aviatorii romani au doborat 83 avioane adverse, alte 50 fiind doborate de antiaeriana romana.
Pana la sfarsitul razboiului, pilotii romani au zburat cca 11.000 ore, au participat la 750 lupte aeriene si au aruncat 150 tone de bombe.
Bombardierul Breguet-Michelin
Pe durata Primului Razboi Mondial, 48 de aviatori, mecanici, aerostieri şi observatori aerieni romani au căzut la datorie, cei mai mulţi din cauza unor defecţiuni tehnice ale avioanelor.
Din rândul lor, 13 au căzut efectiv în luptele aeriene sau au fost doborâţi de artileria inamică.
11 piloti si observatori au fost decorati cu Ordinul Mihai Viteazul, clasa a III-a.
Dupa primul razboi mondial industria aeronautica se dezvolta rapid.
In 1919, la Bucuresti ia nastere prima fabrica de avioane din Romania, Arsenalul Aeronautic.
Intre 1921-1922 a produs 120 de avioane Hansa-Brandenburg CI, de recunoastere si observatie, livrate armatei.
In 1922 proiecteaza, construieste si testeaza in zbor prototipul Proto-1, biplan de scoala si antrenament, destinat armatei. Principal realizator: Stefan Protopopescu.
In 1924 fabrica a modificat un numar de bombardiere De Havilland (Airco DH9) pentru transport de pasageri.
In 1935 proiecteaza biplanul cu aripi inegale Aeron 1, in doua variante.
Avioanele Brandenburg CI, Proto-1 si Airco DH-9
In 1923, la Arad se infiinteaza Fabrica de Avioane ASTRA.
In 1923 construieste prototipul Astra-Sesefschi, biplan, biloc, cu motor Marta-Benz de 250CP, proiect propriu.
In 1924 produce 25 de avioane Proto-2, derivat din Proto-1, produs de Arsenalul Aeronautic, pe care le livreaza armatei.
In 1925 construieste prototipul Astra-Proto, derivat din Proto-2.
Tot in 1925 fabrica isi inceteaza activitatea, utilajele si personalul fiind transferate la nou infiintata IAR Brasov.
In 1924, Ministerul Aerului si Marinei da aprobarea de functionare pentru SCT (Societatea de Transport Constanta) dupa ce, in 1923, inginerul Radu A.Stoika construieste primul hidroavion, pe coca centrala (flying boat), GETTA, posibil inspirat din Machi-5.
In 1925 prototipul efectueaza primul zbor, alte trei hidroavioane fiind construite ulterior pe o comanda a armatei. UN articol interesant despre GETTA aici: http://www.ziuaconstanta.ro/constanta-online/constanta-de-odinioara-in-imagini/constanta-hidroavionul-getta-54036-374642.html
In 1929, datorita lipsei altor comenzi, productia de hidroavioane GETTA inceteaza.
Hidroavionul GETTA si echipajul primului zbor, 15 august 1925
In 1924, in cadrul Societatii pentru Exploatari Tehnice (SET), se infiinteaza sectia de constructie avioane care isi incepe activitatea cu lucrari de revizie si reparatii pentru avioanele Proto-2 din dotarea armatei si cu lucrari de transformare a 4 bombardiere DH9 in avioane de pasageri.
In 1927 realizeaza primul proiect propriu, Proto SET-2, iar in 1928 prototipul SET-3.
In 1931 sectia se transforma in Fabrica de Avioane SET.
Pana in 1933 se construiesc 11 tipuri de avioane de conceptie proprie si 4 sub licenta.
Cele mai importante modele produse de SET:
- Proto SET-2 | 1927 | 2 avioane produse
- SET-3 | 1929 | 12 avioane produse
- SET-31 | 1930 | 50 avioane produse
- SET-7 | 1930 | 50 avioane produse
- SET-4 | 1931 | 20 avioane produse
- SET-41 | 1932 | 10 avioane produse
- SET-10 serie | 1933 | 20 avioane produse
- SET-7K | 1934 | 25 avioane produse
- SET-4H/7H | 1937 | 8 avioane
- SET-7Kb | 1939 | 20 avioane
- SET-7Kd | 1939 | 20 avioane
- SET F10G | 1939 | 80 avioane – licenta Fleet
- SET IAR-27 | 1939 | 80 avioane – licenta IAR
- SET FN-305 | 1940 | 96 avioane – licenta Nardi
- SET IAR-39 | 1942 | 148 avioane – licenta IAR
Fabrica a continuat sa produca avioane si planoare pana in 1946 cand a fost desfiintata.
Avioane SET 7Kd, SET FN305, SET 7K
In 1925 se infiinteaza, la Brasov, Industria Aeronautica Romana (IAR), prin asocierea dintre Guvernul Roman, Fabrica ASTRA Arad si firmele franceze Bleriot-Spad si Lorraine-Dietrich. Pana in 1938 statul roman a cumparat actiunile celorlalti parteneri, devenind actionar unic si transformand compania in regie autonoma de stat.
Prima comanda pentru armata a constat din 30 avioane de scoala si antrenament Morane-Saulnier MS35, livrate pana in 1928.
Monoplan, aripa sus, biloc, 80CP, 125km/h, plafon 4600m.
A urmat o comanda de 70 de aparate Potez XXV, primul “multirol” din istoria aviatiei romane (recunoastere, bombardament usor, vanatoare). Aparatul a fost produs pana in 1934, productia totala cifrandu-se intre 208-225 aparate.
Biplan, biloc, 478CP, 214km/h, 600km, plafon 5500m, 3 mitraliere x7.7mm, bombe: 200kg.
MS.35 si Potez XXV
Din cele 21 de tipuri de avioane realizate pana la sfarsitul razboiului, 15 tipuri au fost de conceptie proprie.
In 1930 iese primul avion cu denumirea IAR, proiectat de Elie Carafoli, in colaborare cu Lucien Virnoux. IAR CV-11 a fost un prototip de vanator, monoplan, cu aripa joasa si 2 mitraliere de 7.7mm care a atins 329km/h si un plafon de 10000m.
Dupa prototipurile IAR-12 si IAR-13, in 1933 intra in productie IAR-14, primul vanator romanesc de serie, destinat antrenamentului, 20 de aparate fiind livrate armatei. Motor 450CP, 285km/h, raza 600km, plafon 8000m, 2mitraliere x 7.7mm.
IAR CV-11 si IAR-14
Dupa prototipurile IAR-15/16/21/22/23/24/27, in 1936, IAR realizeaza proiectul unui biplan de recunoastere si bombardament usor, derivat din Potez XXV. In 1937 efectueaza zborul inaugural, sub denumirea IAR-37, urmat de variantele IAR-38, IAR-39 si IAR39A. Cu o viteza maxima de 335km/h, plafon maxim de 8000m, raza de actiune de 680km si motoare intre 700-1025 CP, au intrat in serviciu in 1939 si au zburat pana in ultima zi a razboiului. Poreclit de militari „Moş Neaţă”.
S-au produs 50 IAR37, 75 IAR38, 95 IAR39 si 160 IAR39A.
IAR-37 / 38 / 39 / 39A
In 1937 incepe proiectarea avionului IAR-80. Zborul inaugural are loc in 1939 iar in serviciu intra in 1941, luptand pe toata durata razboiului. Au fost produse 2 tipuri principale: IAR-80 pentru vanatoare si IAR-81 pentru bombardament in picaj, fiecare in 4 versiuni. Varianta cea mai performanta, IAR-81C, atingea 560km/h la 7000m, raza 730km, plafon 10000m, 2 tunuri x20mm si 4 mitraliere x7.92mm. Varianta Bo-Pi putea cara 1 bomba x 250kg si 2 x50kg, atingand 455km/h. Au fost produse 171 IAR-80 si 176 IAR-81.
IAR 80 / 81
Sub licenta, IAR a mai produs:
– PZL P.11f, 70 aparate, vanator monoplan, aripa sus, 640CP, 390-410km/h, raza 700km, plafon 8000m, 4 mitraliere x 7.92mm;
– PZL 24E, 25 aparate, vanator, monoplan, aripa sus, 970CP, 408km/h, raza 700km, plafon 10000m, 2 tunuri x20mm si 2 mitraliere x7.92mm;
PZL P.11 si PZL24
– Messerschmitt Bf109 Ga2/4/6, 124 aparate (asamblare), vanator, aripa joasa, 1475CP, 640km/h, raza 850-1000km, plafon 12000m, 1 tun x20mm, 2 mitraliere x7.92/13mm. Pana la sfarsitul razboiului au fost livrate 75 aparate (49 Ga2, 13 Ga4, 13Ga6). Dupa razboi au fost livrate alte 49 Ga6. 37 kituri au fost distruse intr-un bombardament american, in 1944, iar 48 kituri au ramas neasamblate, servind ca piese de schimb. Detalii suplimentare aici: http://www.rumaniamilitary.ro/aventura-avionului-messerschmitt-bf-109g-la-industria-aeronautica-romana#prettyPhoto
Messerschmitt BF109 G6
– Savoia-Marchetti SM79B, de bombardament si recunoastere, versiunea bimotor a avionului italian. In unele lucrari figureaza si ca IAR-79. Construit in 2 variante: JRS79B, cu motoare Jumo 211Da de 1200 CP, 28-36 aparate, si JRS79B1, cu motoare Jumo 211F de 1320-1400 CP (surse diferite), 36 aparate, ultima varianta avand viteza maxima de 436km/h, raza 1750km, plafon 9000m, 1 tun x20mm, 5 mitraliere x 7.92mm, bombe-1500kg.
Savoia-Marchetti SM 79B
– Fleet F-10G, 95 aparate, licenta SUA/Canada. Avion de scoala, antrenament, legatura. Biplan, biloc, 130CP, 185km/h, autonomie 3 ore, plafon 3000m.
– Nardi FN305, 32 aparate, licenta Italia, avion de scoala. Monoplan, aripa joasa, biloc, 200CP, 300km/h, raza 620km, plafon 6000m.
Fleet F-10G si Nardi FN305
Pe langa avioane, la IAR s-au produs motoare de avion, dupa licente Gnome-Rhone si De Havilland, precum si lansatoare de bombe si turele pentru mitraliere.
In baza conventiei de armistitiu din 1944, in octombrie 1945 inceteaza productia de avioane, echipamentele, utilajele, avioanele, motoarele si piesele de avion fiind confiscate de sovietici, iar uzina s-a reprofilat pe constructia de tractoare.
In 1932, la Bucuresti ia fiinta ICAR (Intreprinderea de Constructii Aeronautice Romanesti)
In 1932 este produs ICAR M.23b, 14 aparate, licenta Messerschmitt, monoplan cu aripa in consola, pentru scoala si antrenament. 80CP, 170km/h, raza 1000km, plafon 3800m. 10 aparate intra in dotarea Asociatiei Romane pentru Propaganda Aviatiei care patrona numeroase scoli de zbor.
Intre 1934-1936 sunt produse avioane din familia ICAR Universal, dezvoltate din ICAR M23b, cu motoare mai puternice: 6 aparate ICAR Universal din care 3 vor fi modificate pentru acrobatie sub denumirea ICAR Universal Acrobatic si 10 aparate ICAR Universal Biloc, livrate armatei si utilizate pentru scoala si pentru raiduri Bucuresti- Cape Town-Bucuresti.
In 1934 produce prototipul ICAR Comercial, 1 aparat, pe proiectul german BFW M.36, primul avion de pasageri contruit in Romania. 340CP, 260km/h, raza 660-700km, plafon 6000m, 2+6 locuri. A fost folosit de LARES pana in 1944.
In 1935 si 1936 uzina realizeaza componentele principale pentru 5 hidroavioane Savoia-Marchetti S.62bis care vor fi montate la STC Constanta.
In 1936 produce prototipul ICAR Acrobatic, 1 aparat, 225CP, 215km/h, 530km, 6000m.
In 1937 produce ICAR Turing, 2 aparate, pentru turism si zboruri de agrement.
Intre 1938-1941 uzina produce, pentru armata, sub licenta Fleet, 210 aparate ICAR F-10G. Biplan, biloc, pentru scoala, antrenament si legatura. 130CP, 185km/h, plafon 3000m, autonomie 2 ore.
In 1942 primeste comanda pentru 50 planoare Grunau-9.
Intre 1943-1947 construieste, sub licenta Fieseler Storch, 70 aparate Fi 156Ca3 (recunoastere si legatura) si 24 Fi 156Da1 Sanitara (casevac). Unul din cele mai reusite avioane STOL: 240CP, 210km/h, 380km, 4600m.
Dupa 1947 uzina este restructurata, doar o sectie mai ocupandu-se de revizii la avioane romanesti si sovietice si producand planoare ICAR-1, licenta Grunau-9.
In 1951 activitatea sectiei inceteaza, trecand la productia de sisteme industriale de ventilatie.
In total, de la infiintarea industriei aeronautice romanesti si pana la sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial, productia de avioane a Romaniei s-a ridicat la 2521-2538 aparate din care doar la IAR s-au construit cca 1388-1405 avioane.
In partea a III-a voi prezenta dotarea Fortelor Aeriene Regale Romane in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial.
Eroul Bula