Avioanele de vanatoare sovietice/rusesti au avut intotdeauna probleme cu motoarele – ne referim aici la epoca moderna – de la Su 27/MiG 29 incoace. Fiabilitate redusa, ore de functionare putine, necesar de mentenanta mare…
Aceste lucruri se cunosteau si au fost, asa mai neoficial, recunoscute si de rusi, care au declarat ca noile lor motoare (cele care echipeaza Suhoi 35 sau in viitor T 50) vor fi mult mai fiabile si se vor apropia, ca ore de functionare, de motoarele occidentale.
Doar ca nu pare deloc adevarat si India, cel mai mare detinator de Suhoi 30MKI, se tot plange de foarte slaba fiabilitate a motoarelor de tip turbofan AL-31FP, ca si de foarte scazuta rata de disponibilitate a flotei de Su 30MKi, disponibilitate care se situeaza in jurul unui procent de 50%, mult sub cele 75% in cazul flotei americane de F 16 C/D, sau a flotei de Rafale care se apropie – daca nu ma insel – de 90%.
Bine, rusii au avut mereu aceasta problema, am mai vorbit desprea ea, acum insa putem sa vedem ce probleme au indienii si sa extrapolam.
Astfel FAI (Fortele Aeriene Indiene) au declarat ca aproximativ jumatate din defectiunile la motor au legatura cu contaminarea rezervei de ulei (ulei pentru lubrifierea componentelor in miscare) cu mici particule de metal rezultate in urma efectului de “obosire a metalului”. Aceste particule uzeaza prematur componentele motorului.
A doua cauza, ca numar de incidente nu a fost dezvaluita de catre FAI, dar a treia ar fi vibratiile motorului in timpul functionarii, vibratii cauzate de scaderea presiunii la uleiul de motor. Pentru ca si in aviatia este la fel ca la automobilism: viata unui motor este data de racire si ungere.
Acum, cunoastem cu totii ca indienii si mentenanta nu sunt chiar buni prieteni, Suhoi 30MKI fiind construit sub licenta la nivel local – de catre HAL la fabrica din Nasik – inclusiv motoarele la fabrica din Koraput, dar de aceasta data nu indienii, sau nu numai ei, sunt de vina, drept dovada rusii de la NPO Saturn, proprietarii licentei motorului, au studiat problemele aparute si au gasit de cuvinta sa faca 9 (noua) modificari motorului AL-31FP, modificari care au fost deja implementate de catre indieni pentru 25 de motoare.
Printre modificari enumeram: reproiectarea partiala a sistemului de ungere al motorului, folosirea unui ulei de calitate superioara sau inlocuirea rulmentilor cu unii de calitate superioara si care sa aiba tolerante de functionare ceva mai mari.
Indienii insista ca problemele la motor nu sunt deloc ceva nou, acestea aparand inca de la primele loturi de Suhoi aduse in India (si construite integral in Rusia) si singura explicatie este ca motorul are probleme de proiectare.
Revenind acum la flota de Suhoi 30MKI – coloana vertebrala a FAI – atat din punct de vedere numeric cat si ca modernitate a flotei – indienii raman cu trista realitate a unui foarte mic procent de disponibilitate, procent cauzat de multi alti factori, pe langa motor. Su 30MKi are nevoie de multe ore de intretinere, la fiecare ora de zbor, rata defectiunilor este mare, recalibrarea diferitelor sisteme trebuie facuta des, etc.
Si toate aceste fac ca aproximativ jumatate din flota sa nu fie disponibila – la nivel operational – pentru actiuni de lupta. Ori o rata de disponibilitate redusa duce la cheltuieli mari, pentru ca singura optiune de “remediere” a problemei este crestere numarului de avioane.
In fata acestei situatii indienii au lansat programul MMRCA, program care ar fi trebuit sa ofere FAI 126 de avioane occidentale ultramoderne si fiabile, dar din pacate MMRCAul a fost anulat, achizitia de Rafale (doar 36 de bucati) este tot in faza de discutii (cu cateva zile in urma Ministrul Apararii Manohar Parrikar a anuntat la New Delhi ca la sfarsitul lui iunie va fi in sfarsit finalizat), iar capacitatea de lupta a aviatiei indiene este la jumatate…
Citind acest articol puteti chiar sa zambiti la “amenintarea” indienilor cu achizitia mai multor Su-30MKi daca nu cad la intelegere cu francezii, cand stie toata lumea ca aceasta suplimentare n-ar fi una logica.
Dar se pare ca hindusilor le-a mai venit mintea la cap, in presa se discuta deja despre posibila relansare a programului MMRCA. Invitati par a fi: Dassault cu Rafale, Lockheed Martin cu F 16V, Boeing cu E/F-18 SuperHornet. Problema este cu americanii, care desi ofera fata nevazuta a Lunii, sunt extrem de sceptic ca vor accepta un transfer de tehnologie similar cu cel acceptat de francezi pe vremea cand negociau cu indienii…
Sursa foto: indiandefensenews.in
GeorgeGMT