Testul efectuat pe 3 septembrie de Coreea de Nord a starnit valuri de ingrijorare pe tot globul. Unul din cele mai negre cosmaruri a devenit realitate: un dictator paranoic la conducerea unui stat fanatic, poseda o arma termonucleara puternica cu care incepe sa ameninte si sa santajeze. Exista chiar si riscul teoretic sa o vanda altora poate mai nebuni ca el.
Nu este prima data cand in acest domeniu, marile si celebrele agentii de informatii s-au insealat. Daca la Saddam au presupus ca are arme de distrugere in masa, in cazul lui Kim au estimat ca nu are capabilitatea sa dezvolte nici ICBM-uri si nici arme nucleare miniaturizate, cel putin pe termen scurt.
Cu o zi inainte de test, presa nord coreana a publicat cateva fotografii cu Kim langa o presupusa bomba termonucleara, miniaturizata, posibil purtata de o racheta.
Specialistii estimeaza ca este o bomba termonucleara reala, conul si desenul din spate sugerand ca poate fi instalata intr-o racheta Hwasong-14 ICBM testata cu succes in iulie.
In fotografie se vad cele doua componente : partea cu fisiune si cea cu fuziune, precum si conul rachetei purtatoare.
Principii functionare
Bomba termonucleara
Nord coreeni au efectuat testul bombei in subteran.
Etapele unui test subteran
1. Pregatirea
Se sapa un put cu diametru de cativa metri la adancimi de 200- 800 m, in zone departate de cele populate , se introduce dispozitivul nuclear, se astupa cu pietris, nisip fin si ipsos si se monteaza aparatura de monitorizare
2. Detonare
Se declanseaza explozia din bunkerul de comanda. Datorita temperaturii inalte, roca se vaporizeaza formand o cavitate pina cu gaz radioactiv, iar la baza se depune roca topita pe masura racirii.
3. Formare crater
Dupa cateva ore, pe masura scaderii temperaturii si presiunii, cavitatea formata colapseaza, formand un crater la suprafata.
Un astfel de test este detectat de sistemul de international monitorizare a testelor nucleare CTBTO (Comprehensive Nuclear Test Ban Treaty Organization).
Desi testele nucleare ar fi trebuit interzise prin Tratatul CTBT adoptat de ONU in 1996, acesta nu a intrat in functiune: nu a fost ratificat de China, Egipt, Iran, Israel, SUA si nu a fost semnat de India, Coreea de Nord si Pakistan.
Sistemul de monitorizare CTBTO
Pe seismografe exista o diferenta intre undele provocate de un cutremur natural si o explozie nucleara.
Inregistrarile pentru testul bombei lui Kim, au indicat un cutremur de 6.3 pe scala Richter. Toate cele 34 statii ale CTBTO au inregistrat intensitatea seismica.
Exista un sistem de evaluare a puterii bombei, in functie de magnitudinea cutremurului si adancimea la care s-a efectuat testul.
Conform diferitelor metode de calcul, puterea bombei a fost estimata intre 50 si 150 kt TNT. La o putere medie de 100 kt, ar fi de 5 ori mai puternica decat bomba Fat Man folosita la Nagasaki.
Pana in prezent s-au desfasurat 2121 teste cu bombe nucleare.
Cea mai puternica bomba testata a fost Tsar (URSS), in 1961, dezvoltand 50 Mt.
Puterea bombelor nucleare testate de nord coreeni a crescut treptat , pana la circa 100 kt in 3 septembrie.
Aspectele tehnice prezentate pe scurt mai sus, au generat implicatii militare si politice majore atat pentru echilibrul din Peninsula coreeana si Asia, cat de fapt pentru intreg globul.
Coreea de Nord este o tara ce poseda arme nucleare, posibil miniaturizate, si detine diverse rachete purtatoare.
Chiar daca unii specialisti inca sustin ca ICBM urile nu au fost testate la reintrarea in atmosfera, traiectoriile fiind mult loftate, probabil coreenii vor face in curand si acest pas.
Cum solutiile militare gen lovituri chirurgicale, invazie, ar presupune nu numar incalculabil de victime, solutiile politice raman unica solutie.
Probabil SUA impreuna cu China, vor avea rolul esential in rezolvarea acestei situatii complicate.
Sa speram ca Kim nu isi va folosi niciodata a sa indragita bomba.