De cand s-a anuntat rezultatul referendumului britanic, stau si citesc luari de pozitie si nu incetez sa ma crucesc de cate trasnai se pot debita.
Si nu ma refer la noi, muritorii de rand, cei care ne dam cu parerea pe bloguri si pe FB, ci la lideri politici, romani si straini, si la adunaturile de incompetenti numite “presa mainstream” si “analisti politici”.
Ca Marea Britanie si-o va lua rau de tot, ca se vor rupe Scotia si Irlanda de Nord, ca vai mama lor.
Ca englezii erau principala piedica in calea intensificarii integrarii europene si a proiectului Statelor Unite Europene si ca acum, dupa plecarea britanicilor, trebuie sa trecem la Mai Multa Europa.
Sa le luam pe rand:
Ca Marea Britanie si-o va lua in bot.
Da, jumatate din comertul UK se desfasoara cu tarile UE, fara taxe vamale, da, beneficiaza de libertate totala de miscare pentru persoane, intreprinzatori, firme si bani iar aceste lucruri vor deveni problematice dupa iesire.
Dar sa nu uitam ca Marea Britanie face parte dintr-o comunitate economica mult mai mare, Commonwealth, cu 53 tari, 2.32 miliarde locuitori si un GDP nominal de cca 10.500 miliarde $.
O comunitate in care gasesti resurse naturale uriase, forta de munca tanara dar si zone puternic dezvoltate in care inalta tehnologie este la ea acasa. Va dura ceva dar britanicii se vor descurca sa-si reorienteze relatiile economice.
In plus, mediul de afaceri european nu este atat de grabit, precum politicienii, sa-i vada pe britanici plecati pentru ca asta ar insemna ca multe firme europene sa-si distruga afacerile. In mod sigur, vor exista presiuni din partea mediului de afaceri pentru a gasi cai de continuare a schimburilor economice cu britanicii.
Ca se vor rupe Scotia si Irlanda de Nord.
In cazul Scotiei este o problema pentru ca plecarea Scotiei nu inseamna doar teritoriu, cca 5.3 milioane de locuitori si un PIB mai mare decat al Romaniei dar si pierderea unei zone economice exclusive foarte mari la Atlantic si Marea Nordului, inclusiv zone bogate in hidrocarburi si resurse piscicole. Oricum, separarea si delimitarea apelor teritoriale si a ZEE va dura mult, timp suficient (poate) ca scotienii sa se lamureasca daca mai vor sa plece sau daca nu e mai bine sa ramana in Regat unde si asa au un GDP per capita mai mare cu 10% decat media britanica.
In cazul Irlandei de Nord, dincolo de ranirea orgoliului britanic nu stiu daca pierderea ar fi mai mare pentru britanici sau pentru Irlanda cu care vor sa se reuneasca dupa secesiunea de britanici.
Irlanda de Nord are 1.86 milioane de locuitori si un GDP per capita de cca 26.300$ fata de 40.900$ media britanica si cca 54.340$ Irlanda.
Irlanda, la o populatie de cca 4.64 milioane locuitori, se va trezi cu un spor de populatie de 40% dar o populatie cu un nivel de trai de doua ori mai scazut si pe care va trebui s-o integreze si sa reduca diferentele de nivel de trai. Experienta germana ne arata ca nu e nici usor si nici ieftin iar Irlanda nu e Germania.
Ca britanicii erau principala piedica in calea intensificarii integrarii europene si a proiectului Statelor Unite Europene.
Poate ca erau dar hai sa ne uitam putin ce insemna intensificarea integrarii europene.
Prea multe lucruri nu prea stim dar vedem ca, sub pretextul unei UE mai flexibile cu grade diferite de integrare, in functie de dorinta si capacitatile fiecarui membru, se lucreaza intens la o Europa cu doua “invelisuri”.
Primul invelis ar consta din nucleul dur al celor bogati, Germania, Franta, Olanda, Belgia, Italia, Luxemburg, poate si Austria, nucleu care sa se integreze mai profund dar care sa preia conducerea efectiva a UE, prin schimbarea mecanismelor decizionale.
Al doilea invelis ar urma sa fie format din tari bogate dar care nu doresc o asemenea integrare, gen Danemarca, Suedia, Finlanda, din tari dezvoltate dar cu probleme economice majore, gen Spania, Grecia, Portugalia, Cipru, si din tarile foste comuniste.
Ca asta este directia (de concentrare a deciziei in mainile catorva membri) putem vedea semnele de ceva vreme:
– initiativele franco-germane in problema Ucrainei, initiative si decizii luate fara consultarea restului membrilor UE;
– deciziile luate de Germania, sprijinita ulterior de Olanda si Franta, in privinta imigratiei din Siria si Africa, si amenintarea membrilor UE care se opun cotelor obligatorii;
– reuniunea in format de 6, doar membrii fondatori, imediat ce s-a aflat rezultatul referendumului britanic;
– graba cu care Parlamentul European a dat rezolutia prin care cere UK sa inceapa imediat negocierile pentru iesirea din UE, solicitarea adresata Consiliului UE de a a scoate Marea Britanie din mecanismul presedintiei rotative, realocarea portofoliului lasat liber prin demisia comisarului britanic, solicitarea de a accelera integrarea “miezului” UE inclusiv prin dezvoltarea domeniilor politicii externe si securitatii. Documentul aici: http://adevarul.ro/international/europa/ce-negocia-romania-viitoarea-europa-nivele-diferite-ambitii-1_576f7ddd5ab6550cb84c7846/index.html
– repetatele apeluri, in special dupa atentatele de la Paris, de a se constitui un serviciu european de informatii;
– apelurile pentru integrarea industriilor europene de aparare (gen: nemtii/francezii fac tancurile si rachetele, romanii si bulgarii le vopsesc);
– apelurile pentru crearea unei armate comune europene;
Acum, dincolo de orgoliul national si recunoscand ca mai avem multe de facut pana sa ajungem la nivelul de dezvoltare al bogatilor Europei (sau macar la media UE), nu concentrarea deciziei este cea care ne da frisoane.
Cel putin pentru mine, motivul major de ingrijoare este ca miezul dur al UE (sau grasii Europei, cum le spun eu) duce o politica relaxata si toleranta pana la inconstienta fata de o Rusie tot mai agresiva.
Resursele rusesti si piata de desfacere de cca 150 milioane de consumatori le-au luat mintile in asa hal incat sunt dispusi sa sacrifice interesele de securitate ale membrilor UE din estul Europei pe care oricum ii considera un fel de curte din spate la care pot renunta fara regrete daca interesele economice le-o vor cere.
Politica asta nu a inceput acum.
In timp ce tipa ca vrea preturi uniforme la gaze pentru populatie, Germania s-a facut ca ploua cand Polonia a solicitat negocieri in bloc cu Gazprom, pentru pret unic european de achizitie a gazelor. Nemtii s-au folosit fara jena de avantajul concurential incorect creat prin preturile mici la gazele rusesti si au pus pe butuci industriile maselor plastice si ingrasamintelor chimice din estul Europei.
Nu s-au multumit doar cu gazoductul NorthStream care scoate de pe traseu Ucraina si Polonia ci bat din pinteni, impreuna cu prietenii din Olanda, Franta si Italia, pentru demararea North Stream II.
Nemtii le-au construit rusilor poligoane automatizate pentru tancuri, par sa le fi livrat submunitii inteligente pentru Grad, francezii le-au livrat sisteme ultramoderne de ochire pentru tancuri, produc impreuna cu rusii transportoare ATOM si au fost la 5 minute sa le livreze nave de desant Mistral.
Chiar crede cineva ca serviciile de informatii germane /franceze/olandeze nu au informat factorii politici ca partidele extremiste sunt finantate si dirijate de Moscova? De ce a fost atata liniste in presa si politica lor si nu s-a luat niciodata vreo masura? Nu cumva pentru ca tot establishmentul politic dorea cotirea spre Moscova?
Acum, ca britanicii au votat pentru iesire, liderii europeni deja nu mai au rabdare si vor sa-i vada plecati, nu cumva sa se razgandeasca.
Cum se explica faptul ca doi indivizi vinovati in egala masura cu Cameron pentru rezultatul referendumului, Juncker si Schultz, in loc sa demisioneze pentru uriasa proba de incompetenta data cu ocazia Brexit-ului, dar si in problema imigrantilor si a relatiei cu Rusia, ies cu declaratii agresive si sfidatoare la adresa britanicilor?
Nici macar nu mai tin cont ca referendumul este unul consultativ si ca are nevoie de o decizie a Parlamentului britanic pentru a produce efecte.
Nu. Sunt disperati sa-i vada plecati. Mai au putin si-i si injura numai sa nu se intoarca din drum.
Grasii Europei, in special nemtii, stiu ca o asemenea sansa de a scapa de principalul factor de influenta a SUA in politicile UE nu se va mai ivi, daca o rateaza pe cea de acum.
Pe langa asta, facand un exemplu din “executarea rebelului” Marea Britanie, grasii Europei vor da un semnal catre “sarantocii din est” sa lase gura mai mica si sa nu se mai opuna atat apropierii de Moscova.
Mai multa Europa!?
Cum va arata mai multa Europa?
Va fi nucleul bogatilor, probabil cei 6 fondatori plus Austria, care vor lua deciziile majore (integrarea industriilor de aparare si a armatelor, integrarea serviciilor de informatii, apropierea de Rusia, politicile financiar-bancare), deciziile mai marunte urmand a fi discutate in format de 27 sau cati membri vom fi.
Pe masura ce se va derula integrarea militara si a serviciilor, se va lua decizia formarii armatei europene si golirea de continut a NATO.
In acel moment, saracii din est vor avea ca alternative:
- statutul de membru de rangul 2 (piete de desfacere, inclusiv pentru industria de armament din vest, executanti ai deciziilor luate de nucleul dur UE, niciun cuvant de spus in privinta amenintarii rusesti, nicio garantie privind protectia in cazul unei agresiuni a Rusiei);
- iesirea din UE printr-un divort urat, cu interdictii de miscare a oamenilor si firmelor, cu taxe vamale ucigatoare, nicio protectie in fata Rusiei ba chiar si o atitudine ostila a UE in cazul unui conflict cu Rusia (ca doar le strici afacerile).
- apropierea politica, economica si militara mult mai puternica de SUA, pentru asigurarea protectiei impotriva Moscovei si pentru continuarea dezvoltarii economice, pastrand participarea la UE la un minim necesar pentru pastrarea schimburilor economice si a libertatii de miscare.
Cum ar putea evolua lucrurile si ce ar fi de facut pentru noi?
Varianta 1. Marea Britanie nu iese din UE
Referendumul este consultativ iar parlamentul nu e obligat sa-l puna in aplicare. La cata presiune va pune opinia publica britanica, in special tineretul, dar si SUA, e posibil ca parlamentul britanic sa nu dea curs deciziei de la referendum.
Este posibil sa se organizeze un al doilea referendum in care sa se voteze pentru ramanerea in UE. Deja petitia pentru al doilea referendum a sarit de 1 milion de semnatari. Asa cum s-au mai repetat referendumuri prin Europa pana s-a ajuns la rezultatul dorit, tot asa se poate repeta si cel pentru iesirea / ramanerea din/in UE.
Este posibil ca guvernul sa nu activeze articolul 50 din Tratatul de la Lisabona (nu exista o limita de timp pentru activare). Nici un premier normal la cap nu va dori sa activeze acel buton, stiind foarte bine ca ar putea urma pierderea Scotiei si a Irlandei de Nord.
In consecinta, britanicii ar ramane in UE si le-ar arata degetul mijlociu celor care se bucura acum ca scapa de ei, franand pe cat posibil tendinta Germaniei si Frantei de a se lua in brate cu Putin.
Varianta 2. Marea Britanie iese din UE iar Hillary Clinton castiga alegerile in SUA.
SUA si Marea Britanie isi vor intari prezenta militara si economica in estul Europei si vor incerca o reformare a NATO, dupa modeul UE, cu un nucleu dur format din SUA, Canada, Marea Britanie, Danemarca, Norvegia, Turcia, balticii, Polonia, Romania, poate si cu aderarea Suediei.
Se vor infiinta/ intari baze militare in estul Europei, posibil cu ceva transferuri de trupe si echipamente de la bazele din Olanda, Germania, Italia, se vor sprijini programele nationale de echipare a armatelor est europene si colaborarile pentru dezvoltarea industriilor militare de aici.
In paralel, se va intari prezenta economica americana si britanica in zona.
Varianta 3. Marea Britanie iese din UE iar Donald Trump castiga alegerile in SUA.
We’re screwed 🙂
Ce-i de facut pentru noi?
Trebuie sa fim constienti ca directia in care merge UE nu mai este proiectul caruia ne-am alaturat in 2007, nu este proiectul nostru si, daca se va pune in aplicare (concentrarea deciziei, apropierea de Rusia) vom avea de suferit.
Trebuie sa fim constienti ca bogatii Europei considera estul Europei un fel de curte din spate, sursa de forta de munca si piata de desfacere, curte pe care o pot ceda Rusiei contra unui pret bun la hidrocarburi sau pentru deschiderea nelimitata a pietei ruse pentru produsele occidentale. Concentrarea masurilor de securitate pe zona Polonia-baltici arata ca o invitatie adresata Rusiei de a se servi din zona Marii Negre.
Trebuie sa fim constienti ca nemtii, francezii sau olandezii nu-si vor trimite trupele sa moara pentru noi. La nivel de perceptie populara ne dispretuiesc in caz ca nu ne urasc iar la nivel politico-economic ar prefera sa ne vada ocupati de rusi decat sa-si strice contractele grase cu Moscova.
Trebuie sa fim constienti ca singurii care ne pot asigura securitatea in fata Rusiei sunt americanii si ca Marea Britanie, in ciuda atitudinii carcotase din UE, este cel mai loial partener militar al SUA din Europa, este o putere militara-nucleara si are in spate o industrie de aparare de top.
Trebuie sa ne intarim colaborarea militara cu SUA si sa le acordam prioritate la colaborarile din industria de aparare si la programele de dotare a armatei. Participam la misiunile internationale impreuna cu ei si, in schimb, negociem pachete financiare de sprijin pentru dotare, asa cum sunt cele acordate Israelului, Pakistanului etc.
Trebuie sa stimulam atragerea de investitii americane si britanice in industria de aparare si in celelalte ramuri economice pentru ca odata stabilite interese economice puternice in Romania, va fi interesul lor sa-si protejeze militar investitiile.
Trebuie sa ne transformam intr-un pivot regional de securitate al SUA asa cum sunt, in zonele lor, Australia, Koreea de Sud, Japonia.
Trebuie sa evitam sa intram in combinatii cu trusturile europene producatoare de armament pentru ca ne pot bloca programele de dotare a armatei in functie de cum stranuta Putin. Firme britanice da, combinatii franco-germano-etc pass!
Trebuie sa mentinem cei 2% din PIB pentru aparare, daca e posibil chiar 2.38% cum ne-am angajat la intrarea in NATO.
Trebuie sa acordam o pondere mare din bugetul armatei pentru dotare si modernizare, mult mai sus decat media NATO pentru ca suntem foarte in urma.
Trebuie sa introducem scutirea de TVA pentru achizitiile de armamente si echipamente militare.
Trebuie sa dezvoltam un program flexibil si ieftin de verificare si antrenare a rezervistilor.
In privinta relatiei cu UE, ramanem membri chiar daca nu vom fi in nucleul dur dar ne vedem de interesele noastre. Cedarea de suveranitate catre institutiile europene nu trebuie sa se intoarca impotriva intereselor noastre nationale.
Pentru situatia in care lucrurile se vor imputi in UE (decizii impotriva intereselor noastre economice si de securitate – Rusia, imigratie, restrangerea/nerespectarea de drepturi-Schengen etc) va trebui sa pregatim planul B.
Anul trecut, in septembrie, am scris un articol tocmai pe aceasta tema: http://www.rumaniamilitary.ro/sa-incepem-sa-ne-gandim-la-planul-b-2 dar la momentul acela nu am facut nicio propunere concreta, asteptand sa vad cu ce idei veniti voi.
Este posibil sa trebuiasca sa discutam serios ce vom face peste cativa ani, daca lucrurile vor continua in directia in care evolueaza acum.
P.S. Ati observat ca n-am spus nimic despre clasa politica britanica. De fapt, ce as putea spune despre asemenea „catastrophe”?!
Eroul Bula