Anul trecut, în această perioadă, urmăream cu sufletul la gură efortul internaţional de salvare a echipajului de pe ARA „San Juan”, submarin cu care Marina Militară Argentiniană pierduse contactul. Era un subiect „senzaţional” şi, pentru o vreme, a captat atenţia presei internaţionale. Aproape un an mai târziu, doar presa militară sau cu profil militar, a amintit de acest subiect, constatând doar că epava submarinului nu a fost găsită nici astăzi. O zi mai târziu, presa anunţa că submarinul a fost găsit pe 15 noiembrie 2018, la exact un an de la data dispariţiei sale.
Mărturisesc că, la data la care am început să scriu acest articol, submarinul încă nu fusese găsit. Prin urmare, structura articolului de astăzi diferă de ceea ce doream să scriu iniţial, astfel încât am decis că acest articol va avea şi o continuare.
ARA „San Juan”
Prezentarea submarinului
ARA „San Juan” a fost un submarin de tip TR-1700, construit de compania germană Thyssen Nordseewerke. A intrat în flota argentiniană în data de 19 noiembrie 1985. În perioada 2008 – 2014 submarinul a făcut obiectul unor reparaţii capitale estimate la 12 000 000 USD.
Date tehnice[1]
- Deplasament: la suprafaţă – 2 116 tone / în imersiune – 2 264 tone
- Lungime: 67,30 m
- Lăţime: 8,36 m
- Pescaj: 6,5 m
- Propulsie: 4 x motoare diesel MTU / 1 x motor electric Siemens
- Viteza: la suprafaţă – 15 Nd / în imersiune – 25 Nd
- Autonomie: 12 000 Mm@8 Nd (la suprafaţă) sau 30 de zile
- Imersiune maximă: 300 m
- Echipaj: 44
- Senzori şi armament:
- radar Thompson CSF Calypso
- Sonar Atlas Elektronik CSU 3/4
- Thompson Sintra DUUX-5
- 6 × tuburi lans-torpilă de 533 mm / 22 de torpile
Desfăşurarea evenimentelor
13 noiembrie 2017 – apare în spaţiul media ultima poză a submarinului ARA „San Juan”, făcută de un pasager de la bordul unei curse aeriene. Submarinul participase la un exerciţiu militar în zona Ţării de Foc iar după terminarea acestuia a primit ordin să se deplaseze către baza sa din Mar del Plata.
Ultima poză a submarinului făcută de un pasager al unei curse aeriene
15 noiembrie 2017[2]
Imediat după miezul nopţii, submarinul apelează telefonic prin satelit comandamentul. Comandantul comunică eşalonului superior faptul că nava a luat apă sărată prin snorkel. Mesajul, direct în engleză:
“Seawater leaked in through the ventilation system into battery system No. 3, causing a short circuit and the early stages of a fire where the batteries were. The batteries on the external bow are out of service. We are currently submerging with a divided circuit. Nothing new to report regarding personnel. Will keep you informed,” conform traducerii mesajului preluat de CNN de la canalul argentinian A24.
06:00 a.m. Comandantul trimite un mesaj scris, repetând cele comunicate prin telefon, conform procedurilor marinei argentiniene.
07:30 a.m. Submarinul comunică din nou confirmând cursul. A fost ultimul mesaj transmis de ARA „San Juan”.
10:31 a.m. O explozie submarină este detectată de Staţia CTBTO din Insula Crozet la circa 30 Mm nord de ultima poziţie raportată de submarin. Anomalia acustică este confirmată câteva zile mai târziu de marina argentiniană. Conform unor surse, explozia înregistrată la o adâncime de aproximativ 1 275 picioare / 388 m ar fi echivalat cu explozia a 5 670 kg TNT. Evident, zona exploziei nu a putut fi localizată cu exactitate.
Ultima poziţie cunoscută
Aproximativ 240 mile marine este de Golful San Jorge, curs de la sud spre nord
Starea vremii la data accidentului
Furtună cu valuri de peste 6 m, vânt de sud vest. Vremea rea a durat şi în primele zile ale efortului de salvare, după cum se poate vedea din clipul de mai jos, filmat de pe distrugătorul ARA „Sarandi”, o navă cu un deplasament de 3360 de tone, conform wikipedia.
Ca o scurtă paranteză, mi s-a părut interesant că, la câteva zile de la accident, marina germană a publicat pe site-ul său oficial un articol în care au evidenţiat faptul că, submarinele (ei se refereau la U-212) sunt proiectate astfel încât să revină întotdeauna la suprafaţă, cu excepţia situaţiilor foarte grave cum ar fi o inundaţie majoră generată de penetrarea corpului rezistent. Caz în care, dacă submarinul a eşuat la o adâncime nu mai mare de 200 m, echipajul poate ieşi la suprafaţă echipat în nişte costume speciale. Germania a fost una din ţările care au trimis mijloace tehnice pentru căutarea submarinului argentinian, alături de numeroase alte ţări.[3]
Întrebări
Întrebarea nr. 1
De ce nu a rămas submarinul la suprafaţă? Înţeleg că nu erau cele mai prietenoase condiţii meteo, dar totuşi vorbim de o navă de 2000 de tone, asta dacă nu plutesc la fel de prost precum U-214 astfel încât nava şi echipajul să fie în pericol la suprafaţă… Cert este că, potrivit informaţiilor pe care le cunoaştem, problema fusese izolată iar submarinul a revenit în imersiune folosind celelalte baterii de la bord.
Întrebarea nr. 2
Snorkelul[4]. Ştim că era furtună, valurile erau mari dar, totodată, ştim că snorkelul are mai multe dispozitive de siguranţă tocmai pentru a evita pătrunderea apei în submarin.
Am tratat subiectul snorkelului într-un articol pe rnhs.info, prezentând modul în care acesta funcţionează în cazul unui submarin de clasă „Oberon”. Nu cunosc cu exactitate sistemul de pe TR-1700 dar putem presupune în mod rezonabil că principiile generale de funcţionare sunt aceleaşi, iar sistemele care trebuie să prevină pătrunderea apei în submarin asemănătoare. Prin urmare, snorkelul nu a funcţionat corespunzător astfel încât apa de mare s-a infiltrat până la grupurile de baterii cauzând un scurt circuit care a scos din funcţiune grupul de baterii nr. 3 din prova.
Urmările accidentului
Imediat după dispariţia ARA „San Juan” au apărut mai multe acuzaţii de corupţie legate de procesul de reparaţie capitală al submarinului. Fără intenţia de a generaliza, este totuşi de notorietate atât faptul că, Argentina este o ţară cu serioase probleme economice cât şi una ale cărei instituţii sunt corupte.
Conform unui articol din 21 decembrie 2017, la scurt timp după tragedie, poliţia argentiniană a descins la sediul subsidiarei argentiniene a firmei germane Ferrostaal dar şi la sediul Forţelor Navale Argentiniene efectuând o percheziţie. Conform postului de radio german BR, Ferrostaal şi producătorul de baterii EnerSys-Hawker ar fi mituit oficiali argentinieni în legătură cu atribuirea contractului în valoare de 6 milioane USD pentru noi baterii în procesul de reparare al ARA „San Juan”. Conform aceluiaşi post de radio şi autorităţile germane ar fi declanşat o investigaţie în acest scop.
Conform unui oficial argentinian, „there is a suspicion that the batteries that have been replaced were partly or not of the quality that they should have [been]. We also do not know where they came from, Germany or any other country, so we want to know what technicians were there and who signed,” a declarat Cornelia Schmidt-Liermaann, membru al parlamentului într-un interviu acordat BR.[5]
Pe lângă acuzaţiile de corupţie în procesul de reparare al submarinului, se adaugă şi problema lipsei de pregătire a echipajului datorită subfinanţării cronice a marinei.[6]
Se pare că ultima criză economică prin care a trecut Argentina în perioada 1998 – 2002 a lăsat urme adânci în bugetul marinei militare. S-ar părea că în 2012, submarinele argentiniene petrecuseră doar 19 ore în imersiune! Nu cred că are sens să spun că este foarte puţin…
Ceremonia de comemorare a unui an de la pierderea submarinului ARA „San Juan”
Căutarea epavei
Pentru găsirea epavei, guvernul argentinian a contractat firma Ocean Infinity care a utilizat nava specializată „Seabed Constructor” în vederea localizării submarinului, fiind chiar pregătit să plătească firmei americane şi un bonus de 7,5 milioane USD. Compania americana foloseşte cele mai noi tehnologii, printre care şi cinci vehicule subacvatice autonome extrem de sofisticate. În toată această perioadă, compania americană a realizat o excelentă mapare a fundului oceanului în zona de căutare, fapt care ar fi atras inclusiv invidia US Navy care a urmărit cu atenţie evoluţia căutărilor.
Prin urmare, în data de 15 noiembrie 2018, compania mai sus menţionată a descoperit epava submarinului la o adâncime de 870 de metri, într-o locaţie aflată la nord de locul căutărilor iniţiale, la est de Peninsula Valdez.[7]
Articol actualizat cu clipul care prezintă momentul descoperirii submarinului argentinian:
O nouă actualizare cu schiţa submarinului argentinian:
Schiţa ARA „San Juan” Sursa: La Nacion, Argentine Navy
Nicolae Hariuc
Surse foto:
www.dailymail.co.uk/news/article-5165173
Surse bibliografice:
[1] https://en.wikipedia.org/wiki/TR-1700-class_submarine
[2] //news.usni.org/2018/11/15/
[3] https://navaltoday.com/2017/11/21/what-happens-to-a-german-submarine-in-distress/
[4] Am avut o dilemă vis-a-vis de modul în care să scriu acest cuvânt: snorkel sau snorchel? Snorchel am văzut scris într-unele din cărţile mai vechi din propria bibliotecă. Am preferat până la urmă să-l scriu aşa cum se scrie în limba engleză. Din câte ştiu, cuvântul nu a fost preluat oficial în limba română
[5] https://maritime-executive.com/article/bribery-suspicions-in-ara-san-juan-investigation?src=ilaw
[6] https://www.hudson.org/research/14064-lessons-from-the-loss-of-ara-san-juan
[7] https://www.defence24.pl/jak-odnaleziono-okret-podwodny-ara-san-juan