Da, doamnelor şi domnilor, bulgarii chiar se mişcă cu graţie! Ţinta miştourilor multora dintre noi, bulgarii au semnat pentru F-16 V, au ceva competiţie pentru transportoare blindate şi una pentru două nave de patrulare.
Vecinii noştri de la sud de Dunăre îşi denumesc navele „de patrulare”, deşi e posibil ca ale lor să fie aproape la fel de capabile ca şi ale noastre, când / dacă vor mai veni vreodată. Ale noastre, bineînţeles!
Altădată o ţară de graniţă a Pactului de la Varşovia, astăzi Bulgaria, ţară membră UE şi NATO, nu are „ambiţii de furnizor de securitate” ca alţi rupţi prin părţile dorsale pe care îi cunoaştem şi noi dar nici nu mai îndeplineşte vreun rol deosebit în arhitectura de securitate a NATO. Prin urmare se dotează exact atât cât trebuie ca să nu se zică ca nu mai au armată.
Submarine
Dar atenţie, doamnelor şi domnilor! Bulgarii par să fi înţeles importanţa submarinelor şi îşi doresc două unităţi second hand pe care să le folosească în activităţi specifice: antrenamentul forţelor de suprafaţă, culegere de informaţii, mă rog, lucrurile la care foloseşti de obicei submarine… Trebuie spus că ultimul submarin din cele 4 Romeo pe care marina bulgară le-a avut în dotare a ieşit din serviciu în 2011.
Submarin de clasă Ula. Sursa foto: wikipedia
Guvernul de la Sofia poartă în prezent negocieri cu mai multe state pentru a achiziționa două submarine second-hand pentru Forțele Navale Bulgare, ar fi declarat ministrul bulgar al Apărării, Krasimir Karakachanov, aflat într-o vizită în portul Varna conform celor de la Defense România care la rândul lor îi citează pe cei de la BulgarianMilitary.com. În spiritul unui jurnalism profesionist (zise jurnalistul din mine…), cei de la Defense România nu binevoiesc să ne pună şi un link către site-ul bulgăresc, mai mult decât atât, îi pocesc şi numele… Aniuei! N-am timp să caut mai departe, voi presupune că ştirea e reală. Dacă e amatorism, măcar să fie până la capăt!
Orizontul de timp vizat de bulgari ar fi 2024 – 2027. Deci? Cin’ să fie, cin’ să fie?
În opinia mea, principalul vinovat de serviciu ar fi Norvegia, o ţară care a decis achiziţionarea U-212 CD. În secundar ar mai putea fi vorba de Suedia, Italia sau Olanda.
Aşa cum am scris şi noi recent, Olanda urmează să înceapă schimbarea submarinelor de clasă Walrus, un submarin gândit oceanic, nu tocmai potrivit pentru Marea Neagră, deşi bulgarii nu împărtăşesc neapărat aceeaşi problemă a adâncimilor mici cu noi.
Suedezii sunt în discuţii cu polonezii după cum s-a mai scris şi pe la noi, polonezii vizând nişte submarine de clasă A-17 – „Södermanland”, mai potrivite în opinia mea pentru Marea Neagră.
Despre Italia ştiu că urmăresc să mai construiască nişte unităţi de U-212 şi, pe lângă acestea din urmă, mai au în dotare şi 4 submarine de clasă Sauro pe care bănuiesc că le vor scoate treptat din serviciu. Este vorba de nave din loturile III şi IV, primele două fiind lansate la apă la sfârşitul anilor 1980 iar ultimele două la începutul anilor 1990. Navele italiene sunt submarine diesel-electrice cu lungimea de aproximativ 63 m, deplasamentul de 1450 (III) până la 1650 (IV) tone la suprafaţă, fiind modernizate la sfârşitul anilor 1990 – începutul anilor 2000.
Pot naviga cu circa 19 Nd în imersiune, se pot scufunda până la 300 m adâncime şi au o autonomie de 2500 Mm la o viteză medie de 12 Nd. Echipajul este alcătuit din 51 de oameni. Dispun de 6 tuburi lans-torpilă de 533 mm şi au la bord 12 torpile Whitehead A-184 Mod. 3 sau 24 de mine marine.
Submarin de clasă Sauro Sursa foto: wikipedia
Şi mai rămân norvegienii cu clasa Ula, 6 unităţi frumoase! Ula sunt ceva mai mici decât Sauro, deplasament de 1040 tone la suprafaţă, 1150 tone în imersiune. Au 59 m lungime, 5,4 m lăţime şi un pescaj de 4,6 m. Tot diesel-electrice, au o autonomie de 5000 Mm la 8 Nd şi se pot scufunda până la 200 m. Echipajul este şi el mai mic, 22 de oameni, ca şi armamentul aflat la bord, doar 14 torpile însă distribuite în 8 tuburi, pentru un număr mai mare de torpile gata de tras.
Oricum, atât Sauro cât şi Ula vor necesita unele adaptări pentru a funcţiona corespunzător în Marea Neagră, una cu o salinitate mult mai scazută decât Mediterana sau Marea Nordului. Ula sunt un proiect german, Sauro un proiect italian. Cred că putem fi de acord că germanii se pricep mai bine la submarine decât italienii dovadă că şi cei din urmă au ales tot un proiect german.
Deci bulgarii au de unde alege şi, oricum, orice vor alege, va necesita reparaţii capitale înainte de a le fi predat. Submarinele au o viaţă mai redusă decât navele de suprafaţă datorită stresului mai mare al corpului rezistent care trebuie să facă faţă unor presiuni mari. Tot ce înseamnă instalaţii va necesita o revizie atentă, altfel vor împărtăşi soarta submarinului argentinian. Pentru că opţiunile bulgarilor sunt deja vechi, toate se învârt în jurul frumoasei vârste de 30 de ani. Însă poate fi o opţiune bună pentru reiniţierea unei şcoli de submarinişti urmată ulterior de achiziţia unor nave noi. Sună cunoscut?
Nave de patrulare
Însă achiziţia a două nave de patrulare pare a fi mult mai concretă. Conform unor ştiri din mai multe surse (aici şi aici), guvernul de la Sofia a declarat Lürssen Werft GmbH & Co. drept câştigător al unei licitaţii având ca obiect construcţia a două nave de patrulare. La licitaţia cu un buget de aproximativ 503 milioane de euro au mai depus oferte şi Fincantieri cu a sa clasă Abu Dhabi şi o companie locală, MTG Dolphin.
Bulgarii au în vedere două nave modulare, capabile să participe la exerciţiile NATO sau în misiunile UE şi care vor înlocui vechile corvete şi fregate de origine sovietică (2 corvete AS Pauk şi o fregată Koni).
Ministrul apărării Krassimir Karakachanov a fost deja mandatat să semneze contractul cu firma germană. Merită menţionat faptul că bulgarii au luat decizia şi demarat procedura de achiziţie în 2017. Conform estimărilor ministerului bulgar al apărării, prima navă ar putea fi livrată în 2023, cea de-a doua în anul următor.
Aşa ar putea arăta corvetele bulgăreşti. Sursa foto: www.navalnews.com
S-ar părea că germanii de la Lürssen au propus o versiune modificată a OPV-ului lor 80/85/90, cel puţin conform informaţiilor de aici. Având în vedere că italienii au participat cu Abu Dhabi, are sens.
Dacă luăm OPV 90 ca reper, atunci vorbim de o navă cu un deplasament de 1840 tone (2100 tone, probabil la încărcare maximă), cu o lungime de 90 m, o lăţime de 14 m şi un pescaj de 3,5 m.
Propulsia este diesel, nava având o viteză de 20 – 25 Nd. Echipajul este format din 86 de oameni la care se mai pot adăuga încă 4 de oameni. Bulgarii au optat de data asta pentru helipad şi hangar, nerepetând greşeala pe care au făcut-o cu fregatele belgiene.
Navele ar putea avea următorul armament, conform paginii oficiale a constructorului:
- 1 x tun 76 mm/62 Compact sau 1 x tun Bofors 57 mm Mk3
- 4 x rachete anti-navă MM-40 EXOCET sau 4 x RBS-15 Mk3 sau 4 x NSM
- 1 x VLS Mk-56 sau RIM-116 RAM
- 2 x contramăsuri (e.g. MASS sau SWKS)
- 2 x tunuri de 20 mm RWS
- 2 x mitraliere .50 M2HB
Nu-i rău, nu-i aşa? De remarcat că bulgarii le spun nave de patrulare, germanii le spun OPV-uri, noi le spunem corvete… De fapt, în opinia mea, corvete sunt şi ale bulgarilor. Şi, iarăşi, de remarcat că germanii au venit mult mai bine pregătiţi la bulgari ceea ce mă face să bănuiesc unele manevre dolosive în cazul licitaţiei de la noi în ceea ce-i priveşte. Şi nu-i consider pe ei vinovaţi.
Între timp, noi tot prin instanţe…
Nicolae