Despre achiziţia sistemelor de instalaţii mobile de lansare rachete anti-navă (SIML) am scris şi noi foarte pe scurt în momentul în care a apărut pe site-ul MApN în dezbatere publică. Proiectul de hotărâre de guvern nu a fost încă adoptat şi, după ce l-am recitit cu mai multă atenţie, nici nu cred ca va fi publicat, cel puţin nu în forma actuală. De ce spun asta? Pentru că actualele condiţii sunt foarte restrictive şi elimină potenţiali competitori cu un cuvânt greu de spus pe piaţa rachetelor anti-navă. Şi ar fi păcat, nu-i aşa?
Baterie de coastă RBS 15 Sursa: SAAB
Descrierea situaţiei actuale din Nota de fundamentare anexată proiectului de hotărâre de guvern este mult mai închegată, semn că ai noştri şi-au mai ascuţit peniţele şi au prins mai mult drag de argumentele care trebuie aduse în favoarea unei astfel de achiziţii.
În primul rând, ai noştri arată cât se poate de clar cu degetul spre Rusia, menţionând în introducerea Notei că, „în prezent, regiunea extinsă a Mării Negre este caracterizată de acţiunile de încălcare a normelor de drept internaţional, prin punerea în discuţie a ordinii internaţionale, conservarea conflictelor îngheţate şi intensificarea prezenţei militare.”
Foarte important, se are în vedere crearea unui sistem centralizat de luptă, prin integrarea bateriilor de coastă cu toate celelalte active ale marinei, avându-se de exemplu în vedere ca bateriile de coastă să poată efectua detecţia şi identificarea ţintelor atât prin mijloace proprii cât şi cu ajutorul altor mijloace de detecţie şi identificare aflate la dispoziţia marinei şi a NATO.
Se insistă foarte mult ca „operatorul economic căruia îi va fi atribuit contractul multianual să realizeze pe teritoriul naţional, o capabilitate industrială, în domeniul militar, la nivelul unui operator economic cu capital majoritar de stat (n.n. Romaero, Electromecanica Ploieşti?), în care să se execute:
- integrarea de elemente componente ale Sistemului de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă;
- operaţiuni de mentenanţă pe ciclul de viaţă al sistemului si rachetelor antinavă, astfel încât, în situaţii de criza si război, să nu fie necesară trimiterea acestora în afara teritoriului naţional;
- implementarea unor soluţii viitoare de modernizare pentru SIML.
Se doreşte prin urmare un minim transfer tehnologic care să ne asigure integrarea şi siguranţa întreţinerii echipamentelor dar şi posibilitatea de a le moderniza. Ultima mi se pare destul de greu de realizat întrucât înţeleg că nivelul tehnologic al Electromecanica Ploieşti este destul de scăzut iar Romaero nu ştiu în ce măsură ar putea contribui la acest program. Mult mai fezabilă mi s-ar părea privatizarea Electromecanica Ploieşti însă am observat că se insistă ca operatorul economic să fie cu capital majoritar de stat. Asta însă nu exclude o privatizare parţială dar mi se pare puţin probabil.
NSM Sursa: Kongsberg
MApN estimează un cost aferent acestui program în sumă de 137 de milioane de euro, fără TVA, sumă ce ar urma să fie plătită eşalonat în perioada 2018 – 2023. De aici ajungem direct la cheia întregului proiect de hotărâre, probabil una dintre prevederile ce vor fi modificate/clarificate:
„A.3. Capacitatea tehnică sau profesională a operatorului economic – Documente justificative care să demonstreze că la iniţierea prezentei proceduri de achiziţie operatorul economic a livrat, în ultimii 5 ani, calculaţi până la data depunerii candidaturilor, sisteme SIML (inclusiv rachetele antinavă aferente) în valoare de cel puţin 137 milioane de euro (fără TVA).”
Această prevedere vine în contextul în care, spre deosebire de licitaţia corvetelor, marja de participare este mărită, putând depune oferte operatorii „economici din state membre NATO sau UE, producători de SIML şi rachete antinavă, sau asocieri formate din operatori economici din state membre NATO sau UE, din care cel puţin un membru al asocierii este producător de SIML şi rachete antinavă.”
În încheierea prezentării prevederilor relevante din proiectul de hotărâre adaug că procedura nu poate depăşi, în principiu, 150 de zile de la data anunţului de publicare şi, din păcate, n-am scăpat nici acum de criteriul „preţului cel mai scăzut”. Se lasă totuşi portiţa identificării surselor de finanţare suplimentare…
Baterie de coastă Exocet Sursa: MBDA
În opinia mea, condiţiile impuse de MApN sunt deosebit de restrictive întrucât elimină potenţiali competitori cu tradiţie în construcţia rachetelor anti-navă, inclusiv a bateriilor de coastă, cum ar fi Boeing cu a sa Harpoon sau MBDA cu a sa Exocet. Toate acestea pentru că niciuna din cele două companii nu a livrat un astfel de sistem în ultimii 5 ani, deşi au primit recent comenzi, Boeing (posibil) de la Finlanda iar MBDA de la Qatar. Cel mai probabil, ambele comenzi, nelivrate însă, îndeplinesc criteriul valorii contractului.
Nu mi-e clar dacă SAAB a livrat baterii de coastă în ultimii cinci ani, suspectul de serviciu fiind Polonia care operează aceste rachete pe navele clasei Orkan.
Ceea ce ne conduce la un alt potenţial candidat, Naval Strike Missile a celor de la Kongsberg. Direct de la wikipedia citire: „In December 2008 the NSM was selected by the Polish Navy, which ordered total 50 land-based missiles (including 2 for testing) under deals from 2008 and 2011, with delivery planned for 2013–2016.”
Am observat că această rachetă are în mod cert fanii ei, la fel cum are şi detractorii ei. Dincolo de caracteristicile tehnice seci, pe care le puteţi citi pe wikipedia, această rachetă se remarcă prin câteva caracteristici deosebite: dimensiunile compacte, cu consecinţa unui cap de luptă mai uşor, şi caracteristicile stealth în combinaţie cu sistemul de detecţie pasiv (în speranţa că m-am exprimat corect). Poate mulţi dintre voi nu realizează ce înseamnă sistem de detecţie pasiv aşa că o să accentuez eu: nu emite, adică nu poate fi foarte uşor detectată.
Rămâne de văzut dacă americanii vor utiliza NSM-ul doar pe LCS sau vor extinde utilizarea ei şi pe noua FFG(X). Pentru că LCS-urile vor activa în Pacific şi în Golful Persic, zone cu un grad ridicat de căldură şi umezeală.
Revenind la ale noastre, personal, mă aştept la unele modificări ale proiectului de hotărâre de guvern deşi nu exclud ca hotărârea să fie cu „dedicaţie”; n-ar fi nici prima, nici ultima dată. Ceea ce îmi reaminteşte de prezenţa unei NSM în standul Raytheon de la BSDA 2018 şi de această prevedere: „sau asocieri formate din operatori economici din state membre NATO sau UE, din care cel puţin un membru al asocierii este producător de SIML şi rachete antinavă.”
Dacă, şi este un mare „dacă”, NSM-ul reuşeşte să se „infiltreze” în licitaţie, în mod clar câştigă datorită preţului foarte mic în raport cu rachetele anti-navă ghidate radar. Să nu uităm de păţania celor de la Boeing & Lockheed cu NSM în cazul LCS-urilor, ambele companii retrăgându-se din program înaintea finalizării sale…
Prin urmare, rămâne de văzut…
Nicolae Hariuc