Cum arată o Visby pe radar? Cam ca în poza de mai jos:
Sursa foto: https://www.reddit.com/r/WarshipPorn
Bun, acum să explicăm nițel ce avem în poză. Ei bine, avem o navă comercială care folosește, conform celui care a postat poza, un radar de navigație Furuno ce funcționează în banda X. La momentul contactului, radarul funcționa în mod automat în ceea ce privește reglajele de finețe necesare eliminării ecourilor nedorite (eng. clutter).
Conform celui care a postat, Visby se află la 1,5 mile marine dar ecoul ei radar (încercuit cu roșu) este extrem de redus, similar mai degrabă celui al unei balize de navigație, nicidecum celui al unei nave. La circa 0,75 mile marine (pata galbenă, mai sus, în dreapta Visby, mai aproape de nava al cărei radar ne furnizează imaginea) se mai află o navă, care nu se vede în poză. Ecoul acestei nave este semnificativ mai mare și mai „intens”. Din poză vedem că Visby arată navei cu radarul întreg bordul babord. Probabil că ecoul ar fi fost chiar mai mic dacă Visby ar fi arătat prova sau pupa.
Mai mult decât atât, cel mai probabil, Visby are reflectoare radar (dispozitive menite să amplifice ecoul radar al unei nave), atât pentru a fi „văzută” cât și pentru a-și disimula „adevărata” semnătură radar.
Radarele de navigație, așa cum este și cel din poza de mai sus, au o putere instalată de până la 600 W, raze de detecție minime de circa 20 m și raze de detecție maxime de până la 100 mile marine. Reglate corespunzător, sunt suficient de precise astfel încât să poți deosebi un stol de păsări de o formație de bărci din clasa Optimist ieșite la o regată. Bineînțeles, contează condițiile meteo, starea mării, cum sunt setate precum și o multitudine de alți factori, dar putem agrea că, în mod cert, sunt destul de performante.
Corvetele de clasă Visby au coca și suprastructura construită din materiale compozite (fibră de carbon), un deplasament de circa 600 tone și… nu sunt tocmai ieftine (în jur de 185 milioane USD/unitate). Construcția integrală din fibră de carbon a unei nave de 73 m lungime nu este tocmai ieftină și poate prezenta unele dezavantaje (arde violent, lipsa unui istoric al modului în care se comportă în apă pe termen lung) dar și certe avantaje, cele mai importante în zona „stealth”. Totuși, se pare că urmașele Visby vor avea coca din oțel și suprastructura din fibră de carbon (compozite). Pe de altă parte, vor avea o lungime de circa 100 m și un deplasament de aproape 2500 tone.
Propulsia CODOG (Combined Diesel or Gas) le permite să atingă o viteză de peste 35 Nd (aprox. 65 km/h). Gazele de eșapament sunt evacuate în apă în scopul reducerii semnăturii termice a navelor. La o viteză de 15 Nd (aprox. 28 km/h) navele au o autonomie de 2500 mile marine (4600 km), mai mult decât suficient pentru distanțele din Marea Neagră.
Deși sunt prevăzute cu helipad, navele nu au hangar, ceea ce face imposibilă operarea unui elicopter pe termen lung. În serviciul Suediei, navele sunt echipate cu rachete navă-navă RBS-15, un tun Bofors de 57 mm amplasat într-o turelă cu profil radar redus, lansatoare de torpile și mine. Deși inițial fuseseră proiectate să fie echipate cu rachete antiaeriene cu rază scurtă Umkhonto, acestea nu au fost montate până astăzi.
Lucrurile se vor schimba cu ocazia modernizărilor prin care aceste corvete vor trece în curând, planul suedezilor fiind să le folosească până în anii 2040.
Dar hai să ne uităm la cele două poze de mai jos, ambele de la Saab:
Vedem că, pe lângă Visby, Saab mai are în gamă o vedetă rapidă purtătoare de rachete (fast attack craft pentru cei care preferă engleza) de 55 m lungime, cu un profil „stealth” pronunțat, de la care ne putem aștepta la semnături radio și termice poate chiar mai reduse decât la Visby.
Nava pare să fie echipată cu același tun Bofors de 57 mm, rachete navă-navă și, pare să aibă suficient spațiu pentru a acomoda un sistem de luptă antiaerian, ceva esențial în Marea Neagră. Este adevărat, lipsește helipadul, dar probabil că poate opera vehicule aeriene fără pilot.
Nu sunt disponibile prea multe informații despre caracteristicile lor tehnico-tactice (sau n-am fost eu în stare să „sap” suficient de mult), cu atât mai puțin despre prețul lor întrucât nu le-a cumpărat nimeni până acum. În mod cert, nu au cum să coste la fel de mult ca o Visby, într-un scenariu optimist încadrându-se într-un buget de 100 milioane USD/navă. Cu toate acestea, ca design, par să fie cam peste tot ce am mai văzut eu până acum… Dotate cu NSM, un radar pasiv și capacitatea de a primi coordonatele țintei prin Link 16 sau similar, avem expresia unei complete „tăceri radio”.
Șase bucăți vă rog! 🙂 Să înlocuim și noi NPR-urile… 🙂 Caz în care chiar că o să-i necăjim pe ruși, preocupați mereu de perturbarea echilibrului în Marea Neagră, mai ales de către pârliți ca noi și bulgarii…
Nicolae