Buletin naval. HSwMS Gotland. Mid Life Update

Nicolae

6 ani ago

Puţină istorie

Trei unităţi au intrat în flota Majestăţii Sale suedeze în 1996, fiind primele submarine diesel-electrice din lume cu propulsie anaerobă – Air Independent Propulsion (AIP). Au fost botezate HSwMS „Gotland”, „Uppland” şi „Halland”.

Au fost proiectate pentru lupta în Marea Baltică, o mare cu adâncimi medii reduse, aşa cum este şi zona vestică a Mării Negre, în zona României, Ucrainei şi a peninsulei Crimeea. Cârmele pupa în „X” sunt de obicei utilizate în mări cu adâncimi reduse, contribuind totodată şi la o mai bună manevrabilitate faţă de cârmele clasice, dispuse în „T” sau în cruce. Este o soluţie pe care am observat că au început să o adopte mai mulţi constructori navali.

Date tehnice iniţiale (sursa wikipedia):

Deplasament: la suprafaţă 1494 tone / în imersiune 1599 tone
Lungime: 60,4 m
Lăţime: 6,2 m
Pescaj: 5,6 m
Viteza: la suprafaţă 11 Nd/în imersiune 20 Nd/utilizând AIP 5 Nd
Echipaj: 24 – 30
Armament:
4 × 533 mm tuburi lanstorpile
2 × 400 mm tuburi lanstorpile
48 × mine navale montate extern

Schiţa unui submarin de clasă „Gotland” Sursa: wikipedia

Ca şi istorie operaţională, se remarcă momentul când US Navy a închiriat unul dintre submarinele clasei pentru doi ani de „jocuri de război”, între 2005 şi 2007. În această perioadă, US Navy a evaluat extensiv capabilităţile unui SSK cu propulsie AIP.

Chiar dacă submarinul suedez a reuşit să surprindă în mai multe rânduri navele US Navy, personal m-aş abţine de la orice aprecieri peste măsură de elogioase în condiţiile în care doar US Navy şi echipajul suedez au cunoscut regulile jocului şi condiţiile specifice în care se desfăşura angajamentul.

Însă, în condiţii optime şi, în anumite medii de luptă, cum ar fi cel litoral, un SSK poate crea probleme chiar şi unui SSN sau oricărei alte nave de suprafaţă, inclusiv unui portavion.

Cu USS Ronald Reagan pe fundal la „Sea Air Parade” Sursa: wikipedia

Mid Life Update

Revoluţie prin evoluţie? Aceasta pare să fie calea aleasă de Saab în ceea ce priveşte viitorul armei submarine în Suedia.

“The relaunch of Gotland is an important milestone in the evolutionary development of Swedish submarines. After a comprehensive upgrade, integrating the latest generation of important systems such as the Stirling engine, modern sensors and new management functions, Gotland is almost a new submarine, ready to take on missions around the world.”

Asta ne-o spune Gunnar Wieslander, Senior Vice President la Saab.

Având în vedere cele de mai sus, Saab pare să actualizeze clasa „Gotland” exact cu ce trebuie: mai multă autonomie în imersiune, condiţii mai bune pentru echipaj, sisteme de luptă îmbunătăţite sau aşa numitul „photonic mast”. Să trecem peste izul publicitar al clipului şi să-l urmărim.

Relativ recent, Saab a început probele submarinului pe mare iar clipul de mai jos este elocvent în ceea ce priveşte procesul de modernizare şi legătura cu viitorul A26. De altfel, multe din tehnologiile acestuia din urmă sunt sau vor fi implementate pe unităţile clasei „Gotland”, reducând astfel riscurile inerente dezvoltării şi implementării de tehnologii pe un produs nou. Conform celor de la Saab, echipajele formate pe unităţile clasei „Gotland” vor putea face destul de uşor trecerea la noul submarin, A26. Clipul de mai jos ne arată care sunt principalele asemănări dintre cele două clase de nave.

Date tehnice, post MLU (sursa Saab)

Lungime: 62 m
Lăţime: 6.2 m
Deplasament: 1580 tons (la suprafaţă)
Echipaj 25

Se poate remarca lungimea mărită a submarinului, prin introducerea unei noi secţiuni în sala maşinilor cu repercusiuni directe asupra autonomiei în imersiune dar şi deplasamentul superior, mai mare cu circa 100 de tone.

Concluzii, foarte pe scurt

Submarinele de clasă „Gotland” rămân, graţie acestei modernizări, cât se poate de actuale, urmând a fi operate în continuare de marina Majestăţii Sale suedeze. Pentru cel puţin 10 ani, mai degrabă 15, aş spune eu. Modernizarea are ca obiect două unităţi, marina suedeză păstrând o opţiune de modernizare a celei de-a treia, neexercitată încă.

Având în vedere vizitele tot mai dese pe care ruşii par să le facă prin zona capitalei suedeze tind să cred că şi cel de-al treilea submarin va fi modernizat, după finalizarea celor două A26. De altfel, marina suedeză a căutat – fără să găsească – un submarin (probabil rusesc) şi prin 2014…

Alături de submarinele de tip „U212/214”, submarinele de tip „Gotland/A26” par, în opinia mea, cele mai bune opţiuni pentru dotarea marinei militare române într-un viitor îndepărtat (sper că nu şi într-o galaxie îndepărtată) cu submarine. Unul dintre minusurile „U212”, respectiv ale „Gotland” rămâne, cel puţin pentru moment, imposibilitatea de a utiliza rachete anti-navă cu lansare prin tuburile lans-torpilă. Încă un punct care practic ne arată importanţa competiţiei pentru echiparea flotei cu rachete anti-navă.

În final, un ordin de mărime: