La data la care s-a lansat prima licitație de modernizare a navei pentru cercetări maritime şi scafandri Grigore Antipa (2017) nava era într-o stare tehnică necorespunzătoare (a se citi deplorabilă), foarte multe echipamente fiind nefuncționale. Mai multe informații despre starea navei și modernizările vizate găsiți într-un articol publicat în 2018 pe rnhs.info accesând acest link.
După „clasicele” anulări și alte peripeții similare, în 2020, nava a intrat în șantier la Damen Mangalia în cadrul unui program de reparație capitală și revizie majoră cu modernizări în valoare de 32.751.699,83 lei, fără TVA. Adică nici măcar 10.000.000 de euro…
Reparațiile și modernizarea au durat 3 ani și, practic, n-a mai rămas mare lucru din vechea navă (după cum ne spune chiar comandantul ei) cu excepția motoarelor principale care probabil au trecut și ele printr-un laborios proces de reparații capitale și recondiționare.
Grigore Antipa în Ș.N. Damen Mangalia (colecția autorului)
Nava pentru cercetări maritime şi scafandri Grigore Antipa (ca să-i spunem pe numele din buletin) a fost lansată la apă şi a intrat în compunerea Centrului de Scafandri în anul 1979. La data demarării programului de reparație capitală, nava avea frumoasa vârstă de 41 de ani. Astăzi are 44 de ani. Iar după aceste reparații probabil că se așteaptă să mai servească încă 10 – 15 de ani, poate chiar mai mult cunoscând „practica” marinei române…
Nava pentru scafandri Grigore Antipa are următoarele caracteristici tehnice:
- lungimea maximă: 78,8 m
- lăţimea maximă: 10,44 m
- înălţimea de construcţie: 5,40 m
- deplasament standard: 1.385 t
- deplasament maxim: 1.505 t
- viteza maximă: 18 Nd
- echipaj: 75
Mai jos interviul din 2018, când nava era mai degrabă un pericol pentru navigație decât o navă aptă să-și îndeplinească misiunile.
Iar mai jos, interviul din 2023, publicat pe pagina de Facebook a MApN (preluat pe YouTube rnhs.info pentru a facilita publicarea) de unde rezultă că, practic suntem în fața unei nave „noi”:
Deși nu pare, această navă are un rol critic în protejarea infrastructurii submarine a României în Marea Neagră. Este o navă de cercetare maritimă, specializată în scufundări de mare adâncime și, într-o etapă ulterioară va fi echipată cu instalații și mijloace tehnice specializate, inclusiv vehicule submarine fără echipaj, autonome sau pilotate de la distanță (UUV – Unmanned Underwater Vehicle și ROV – Remotely Operated Vehicle). Cum cei de la scafandri au mai lucrat cu DRASS România – a contribuit la retehnologizarea simulatorului de scufundări și a sistemelor hiperbarice, ne putem aștepta ca unele din echipamentele ce vor fi cumpărate ulterior să provină din portofoliul acestora.
În contextul accidentelor din Marea Baltică și Marea Nordului, în care infrastructura submarină de transport a gazelor, comunicații etc a suferit numeroase avarii, o astfel de navă este deosebit de importantă, având în vedere și preconizatele investiții pentru extragerea și transportul gazelor din largul Mării Negre. Am aici în vedere proiectul Neptun Deep sau cablul care va transporta energie electrică din zona Mării Caspice.
Pentru exemplificare, echivalentul navei Grigore Antipa în Royal Navy este RFA – „Royal Fleet Auxiliary” Proteus (fosta MV Topaz Tangaroa), nava achiziționată de guvernul britanic în scopul protejării infrastructurii submarine. Despre ea puteți citi mai multe într-un excelent articol publicat pe NavyLookout aici.
Conform celor de la Navy Lookout, RFA Proteus va fi dedicat protejării infrastructurii submarine și va acționa ca o „navă-mamă”, operând UUV-uri și ROV-uri pentru supravegherea spațiului submarin și a fundului mării. Nava cumpărată de britanici de la Topaz Marine, o filială a P&O Maritime, a fost construită în 2019 și are un deplasament de 6.000 de tone. A costat contribuabilul britanic suma de 70.000.000 de lire sterline dar este de circa patru ori mai mare decât Grigore Antipa.
Având în vedere valoarea reparațiilor capitale și a modernizărilor navei românești de aproximativ 7.841.956 euro, cu tot cu TVA, am dat un scurt search pe Google în căutarea unei nave second-hand, că tot e la modă. În zona de preț de 2 – 4.000.000 euro am găsit o navă de cercetări seismice din zona de „Oil & Gas” produsă de Damen în 2008. Are aproximativ aceleași caracteristici tehnice ca Grigore Antipa – L x l x P – 57,40 x 13,80 x 5,00 m și are un deplasament de 1.428 GRT (Gross Register Tonnage). Mai multe informații aici și aici.
De ce am insistat să reparăm capital (90% din navă a fost înlocuit, reparat etc) o navă veche de 40 de ani, depășită moral (de pildă incapacitatea de menținere automată a poziției pe mare, fără capacități de navigație în mare înghețată etc șamd), când cu aceeași bani puteam cumpăra și chiar moderniza o platformă mult mai capabilă produsă în anii 2000 nu înțeleg…