Naștere grea
Marina germană operează în prezent 6 submarine U-212A. Navele au intrat în dotare într-un interval de aproximativ 10 ani, între 2005 și 2016. Norvegia achiziționează submarine germane de peste 60 de ani așa că nici actualul program care vizează înlocuirea submarinelor de clasă Ula nu a fost neapărat o surpriză. Norvegia și Germania au demarat un program comun pentru achiziția a 6 submarine (4 pentru Norvegia și 2 pentru Germania) în 2017, când cele două guverne au ales șantierul naval thyssenkrupp Marine Systems (TKMS) pentru implementarea programului.
După ani de negocieri, Norvegia și Germania au ajuns la un acord cu thyssenkrupp Marine Systems (TKMS) pentru achiziționarea de noi submarine Type 212 CD (common design) în martie 2021. Conform anunțurilor oficiale, costul total al proiectului este estimat la 45 de miliarde de coroane norvegiene (5,2 miliarde de dolari americani, 5,5 miliarde de euro după o ultimă estimare). După ce Bundestagul german a aprobat fondurile pentru proiectul germano-norvegian U-212CD, organizațiile de achiziții ale ministerelor apărării din Norvegia și Germania au semnat contractele corespunzătoare în 8 iulie 2021. A fost prevăzută opțiunea de achiziție a unor nave suplimentare pentru ambele state contractante dar, în opinia mea, opțiunea îi are în vedere mai degrabă pe norvegieni decât pe germani, CD fiind mai potrivit pentru condițiile din Marea Norvegiei decât pentru cele din Marea Baltică.
„Această comandă reprezintă cel mai important proiect pentru thyssenkrupp Marine Systems pentru următorul deceniu și va asigura locuri de muncă, nu numai în Kiel, pentru anii următori”, a declarat Rolf Wirtz, CEO al thyssenkrupp Marine Systems. „Contractul, care încă nu a fost semnat, conține condiții dificile pentru noi. Cu toate acestea, deocamdată suntem fericiți să facem acest pas important spre semnarea contractului și le mulțumim clienților noștri pentru încrederea pe care ne-o acordă.”
Conform ES&T, definirea proiectului (Preliminary Design Review) a debutat în ianuarie 2023. Finalizarea lucrărilor de dezvoltare (revizuirea critică a proiectării) ar trebui să aibă loc în septembrie 2024. Tăierea oțelului pentru prima navă va fi în mai 2025, presupunând că aceste date pot fi respectate. Primul submarin este programat să fie livrat marinei regale norvegiene în 2029, în timp ce primele două nave pentru marina germană sunt planificate să fie livrate în 2031 (2032 după alte surse) și 2034.
Parteneriatul care implică industriile celor două țări se bazează pe o achiziție comună germano-norvegiană și pe gestionarea pe toată durata de viață a unor submarine noi și identice. Acesta va include o achiziție de submarine identice și o cooperare în ceea ce privește instruirea, exercițiile, piesele de schimb, întreținerea și gestionarea pe durata de viață a noilor submarine.
Ce putem noi reține de aici? Păi constructorul este ales în 2017, contractul este semnat în 2021 după negocieri intense și îndelungate, proiectarea începe în ianuarie 2023 și se va finaliza în septembrie 2024. Construcția efectivă începe în mai 2025 iar prima navă va fi livrată în 2029. Toate acestea dacă totul merge șnur și nu apar întârzieri…
Cele două marine operează neîntrerupt submarine de zeci de ani. Citeam recent în contextul programului AUKUS (în care australienii pornesc de la zero) că formarea unui comandant de submarin de atac cu propulsie nucleară durează aproximativ 15 ani. Da, cincisprezece (15) ani! În contextul în care arma submarin nu este o noutate absolută pentru marina australiană…
Dar să revenim la programul norvegiano-german.
Caracteristici tehnice
TKMS a publicat specificațiile tehnice generale:
- Lungime 73 m (față de 57,2 m la U-212A)
- Lățime 10 m (față de 6,8 m la U-212A)
- Deplasament la suprafață 2500 tone (față de 1524 tone la U-212A)
Spre deosebire de U-212A, la U-212CD deplasamentul la suprafață a crescut cu 65%, lungimea este mărită cu aproape 30%, lățimea este mărită cu aproape 50%, și chiar și înălțimea este, de asemenea, mărită cu 2 m.
U-212CD se bazează pe designul submarinului din clasa U-212A, care este deja operat de marina germană și de cea italiană. Bineînțeles, CD-ul va fi adaptat la stadiul actual al tehnologiei și la noile cerințe ale celor două marine.
Creșterea semnificativă a dimensiunilor este rezultatul mai multor cerințe tehnico-tactice agreate de cele două marine: reducerea semnăturii acustice a navei, un posibil sistem de lansare verticală pentru navele norvegiene, mai multe arme, o durată de viață mai mare și, probabil o cerință norvegiană, o autonomie mai mare.
Corpul rezistent va fi construit din oțel nemagnetic iar propulsia va fi una anaerobă – Air Indepent Propulsion. Creșterea în dimensiuni va necesita reproiectarea sistemului de propulsie. U-212CD ar trebui să aibă, de asemenea, baterii mai avansate din punct de vedere tehnologic. Un studiu pentru o baterie litiu-ion a fost atribuit TKMS în data de 9 iulie 2021. În prezent, nu este clar în ce măsură va fi integrată această nouă dezvoltare – clientul și contractorul procedează conform principiului „echipat pentru, dar nu cu”. Pe lângă dezvoltările ulterioare în tehnologia bateriilor, sunt planificate progrese în domeniul pilelor de combustie și al motoarelor diesel. Două motoare diesel din seria MTU4000 vor fi utilizate în viitor pe clasa U-212CD.
În plus, există „noi” capacități de combatere a țintelor pe și sub apă, a țintelor terestre și aeriene și de monitorizare a zonelor maritime. Un nou sistem de comandă și control, ORCCA, este menit să ofere noi posibilități de cunoaștere a situației tactice (situational awareness) și de interconectare în rețea, cu o securitate IT maximă. Potrivit producătorului, kta naval systems AS, o societate mixtă între TKMS și Kongsberg, ORCCA ar trebui să le permită operatorilor săi să analizeze datele provenite de la un număr mare de senzori prin intermediul unor console multifuncționale. Împreună cu consolele multifuncționale, ORCCA va permite o dispunere diferită a centrului de operațiuni al navei.
Periscopul este opto-electronic (optronic mast) și nu mai penetrează corpul rezistent al navei fiind amplasat în chioșc.
Ambarcațiunile germane urmează să fie înarmate cu torpile grele DM2A4 și cu IDAS (Interactive defense and attack system for submarines), un sistem de apărare împotriva amenințărilor aeriene bazat pe racheta IrisT.
Un F-117 submersibil
Dacă în armosferă proiectanții își bat capul cu reflexia undelor radio, sub apă, sunetul este elementul principal de lucru. Pentru navigație și detecție este folosit sonarul (sau hidrolocatorul), despre care puteți citi mai multe aici. În principiu, sonarul are două moduri de lucru: cel activ în care sunt emise sunete și se ascultă ecourile atunci când acestea ricoșează din corpul submarinului și cel pasiv care constă în simpla ascultare a oricăror sunete emise de un submarin, cum ar fi pompele, motoarele, chiar și fluxul de apă de la suprafață. De ani de zile, sonarul pasiv a fost considerat regele războiului submarin, deoarece nu dezvăluie poziția prădătorului. Totuși, acest lucru pare să se schimbe pe măsură ce submarinele au devenit tot mai silențioase. Prin urmare, eficacitatea sonarului pasiv a scăzut. Pentru a detecta cele mai silențioase submarine, s-ar putea să fie nevoie de un sonar activ iar a fi invizibil pentru sonarul activ va oferi cu certitudine un avantaj tactic.
Pentru reducerea ecoului generat de coca navei, majoritatea submarinelor sunt acoperite cu dale confecționate dintr-un cauciuc special. Aceste dale au totuși doar o eficiență limitată. Submarinele din clasa U-212CD mai fac un pas în direcția diminuării și disipării ecoului generat de coca navei prin adoptarea unei forme speciale a corpului navei. Astfel, un corp convențional de submarin cu o secțiune transversală cilindrică va reflecta undele sonore primite din aproape toate direcțiile. Prin adoptarea unei secțiuni transversale cu suprafețe plane, angulare, coca submarinului va reflecta sunetul într-un fascicul îngust. Este același principiu de bază ca și cel utilizat la avioanele invizibile de primă generație, adică F-117A Nighthawk. Doar că sub apă.
Acesta ar fi principiul dar, evident, lucrurile nu sunt chiar atât de simple precum par. Cu toate acestea, cu ajutorul unei modelări extinse pe calculator, TKMS a reușit să optimizeze unghiurile pentru a face ca sistemul stealth să funcționeze în cea mai largă gamă de condiții operaționale. Dar să lăsăm imaginile să vorbească.
Sursa foto: Naval News
Prima generație de submarine „stealth”?
De fapt, Type-212CD nu este primul submarin proiectat cu o astfel de carcasă exterioară cu forme angulare. Încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când sonarul activ era încă la început, germanii au proiectat submarinul Type- XXIX-H despre care puteți citi mai multe detalii aici. Acesta nu a fost construit niciodată.
Firma americană Lockheed a experimentat, de asemenea, cu concepte similare. Acestea sunt un produs secundar al dezvoltării celebrului avion de luptă invizibil F-117A Nighthawk. În jurul anului 1980, aceștia au propus chiar un submarin invizibil Marinei americane, care avea laturile înclinate, precum Type-212CD. Dar nu a fost să fie.
Mai recent, arhitecții navali din mai multe țări au explorat aceste principii. De remarcat că mai multe proiecte britanice BMT prezentau secțiuni transversale similare și există unele indicii în alte proiecte viitoare. Chiar și Astute prezintă unele influențe, dar la o scară redusă.
Cu toate acestea, se pare că Type212CD va fi primul submarin care va adopta integral aceste forme angulare ale corpului navei. Mai multe informații interesante despre U-212 în general găsiți în articolul publicat de HI Sutton aici.