Conform celor de la Defense News, programul corvetei europene lansat în cadrul PESCO și la care participă Italia, Franța, Spania și Grecia ia viteză. Anul trecut, Fondul European de Apărare (EDF) a contribuit cu 60 de milioane de euro la dezvoltarea proiectului. Acestor fonduri UE li se adaugă cele 90 de milioane de euro investite de țările participante. Și se pare că anul viitor vor veni fonduri UE în valoare de 200 de milioane de euro care vor fi alocate construcției prototipului. De asemenea, Danemarca și Norvegia s-au alăturat proiectului. Cam toate numele grele din industria de profil europeană (Fincantieri, Navantia, Naval Groupe) sunt deja implicate.
Conform declarației unui oficial al marinei italiene, căpitanul Andrea Quondamatteo din Statul Major al Marinei italiene, „anul viitor, EDF va lansa un „apel” pentru participanți să continue programul, fiind disponibil un grant UE de aproximativ 200 de milioane de euro, care va duce la producerea primului prototip.”
Corveta va avea o lungime de circa 110 de metri și un deplasament de aproximativ 3.300 de tone. Se dorește o platformă modulară ceea ce va permite fiecărei națiuni să-și instaleze proprii senzori și sisteme de armament înlăturând astfel una din problemele atât de des întâlnite în cadrul proiectelor comune europene. De altfel, țările participante au planuri diferite pentru această corvetă: Italia și Spania doresc ca nava lor să aibă capacitatea de a lupta în toate mediile, în timp ce Franța dorește o versiune cu rază lungă de acțiune, probabil mai apropiată de caracteristicile unei nave de patrulare.
„Versiunea italiană este concepută pentru a fi utilizată în Marea Mediterană cu capabilități de luptă antiaeriană, anti-navă și anti-submarin, inclusiv rachete sol-aer și torpile”, a mai spus Quondamatteo.
Prin urmare, versiunea italiană ar putea include un tun de 76mm, un sistem antiaerian bazat pe rachete cu rază scurtă/medie de acțiune secondat de un sistem CIWS artileristic, în timp ce toate versiunile vor putea opera un elicopter de dimensiuni medii și vor avea o cală modulară.
„Până în 2027 sau 2028, aproximativ jumătate din corvetele aflate în serviciu în lume vor fi aproape de sfârșitul vieții lor operaționale, prin urmare cred că acest nou și inovator program naval ar putea găsi o piață în interiorul și în afara UE”, a mai spus Quondamatteo.
Anticipând poate probleme viitoare cu recrutarea, proiectanții încearcă reducerea echipajului cu 30% față de o corvetă similară aflată acum în serviciu și efectuează teste pentru a verifica potențialul unei propulsii complet electrice, probabil ceva de genul Integrated Electric Propulsion.
Italia ar putea comanda până la patru corvete iar Franța și Spania vor comanda câte șase corvete fiecare, cel puțin așa am înțeles eu. Despre Grecia știm că era interesată la un moment dat de achiziția unor corvete Gowind, așa că implicarea lor în proiect pare să aibă sens. Una peste alta, o dată cu intrarea în proiect a Danemarcei și Norvegiei se crează premisele unei comenzi totale de peste 10 unități astfel încât sunt șanse mari ca programul să fie și un succes comercial. Nici exporturile n-ar trebuie să fie excluse.
Acest tip de corvetă pare să fie foarte căutat, mai ales dacă ne uităm la ultimele achiziții făcute de marinele din zona Golfului Persic: corveta Avanti construită de Spania pentru Arabia Saudita, corvetele de clasă Doha construite de Italia pentru Qatar sau Gowind-urile construite de Franța pentru Emiratele Arabe Unite.
Corveta produsă de italieni pentru Qatar are dimensiuni similare cu viitoarea corveta europeană. Sursa foto: https://www.edrmagazine.eu/first-sea-trials-for-the-qatars-new-first-of-class-multi-purpose-corvette
Corveta de clasă Avante 2200 produsă de Navantia pentru Arabia Saudită. Sursa foto: https://www.thedefensepost.com/2022/09/13/saudi-arabia-avante-corvette/
Și pentru că suntem în zona proiectelor europene, la sesiunea PESCO din 16 noiembrie 2021 au fost adăugate două noi programe la care participă și România:
- Medium size Semi-Autonomous Surface Vehicle (M-SASV) la care participă Estonia, Franța, Letonia și, bineînțeles, Romania. În cadrul acestui program se urmărește dezvoltarea unei ambarcațiuni de dimensiuni medii semi-autonome, care poate funcționa atât cu echipaj cât și fără echipaj la bord, și care va putea fi dotată cu module specifice fiecărei misiuni în parte: cercetare, luptă antisubmarin sau anti-navă precum și împotriva minelor marine. Când aud de module interschimbabile mă gândesc că n-ar fi stricat să fie și Danemarca implicată, singurii cărora le-a ieșit ceva viabil în acest domeniu – StanFlex.
- Celălalt program adoptat în aceeași dată, Next Generation Small RPAS (NGSR) are în vedere dezvoltarea unei aeronave fără pilot care va opera la nivel tactic: brigadă/divizie. La acest program participă, pe lângă noi, Spania, Germania, Portugalia și Slovenia. Drona va putea fi folosită în medii diferite, inclusiv maritim, atât de armată cât și de alte structuri din sistemul de apărare al țării. Decolarea și aterizarea nu va necesita o pistă iar raza de acțiune va fi de până la 200 km în timp ce autonomia va fi de 5 până la 10 ore. Se urmărește construcția unui sistem cu arhitectură deschisă, capabil să fie echipat cu diverse module specifice ceea ce va maximiza interoperabilitatea și eficiența sistemului.
P.S. Acest articol nu este despre programul românesc de dotare cu corvete. Vă rog să comentați la subiect altfel comentariile vă vor fi șterse.