Nu pot să dau acestui articol un titlu serios, pur și simplu nu pot. Așa că am ales această referire la o serie de filme foarte dragi mie, seria „Ardelenii” (cei mai bătrâni știu despre ce vorbesc) pentru că fix în zona aceasta suntem: când nu avem soluții reale și realizabile pentru Forțele Navale Române (FNR) cumpărăm… submarine!
Conform celor de la Defense România care la rândul lor citează Digi 24, domnul ministru Dâncu a declarat următoarele:
Deocamdată, am semnat un acord, o scrisoare de intenţie împreună cu ministrul francez Lecornu, pentru că Franţa şi-a asumat pentru teritoriul nostru o misiune de naţiune-cadru foarte importantă, pentru că submarinele Scorpène sunt la vârful cel mai înalt a tehnicii, în acest moment, asociate cu elicoptere, de asemenea, care sunt specializate în supraveghere navală. În principiu ne-am gândit la două… Două submarine şi două elicoptere în acest moment. S-ar putea să fie mai multe elicoptere, de exemplu, dar este vorba şi de caracteristici tehnice. La fiecare tip de capabilitate pe care o cumperi se face un studiu care durează două-trei luni în armată, cu toate posibilităţile, toate nevoile pe care le avem, cum să atingă anumiţi parametri foarte moderni, cum se şi schimbă tehnica. Bineînţeles că cineva care vrea să cumpere nu ia produsul standard, mai ales dacă este un produs pe care îl ai, îl comanzi, un produs nou. Evident că vrei să pui pe el tot ce este mai nou, ai cerinţe. Şi atunci cred că până într-o lună, maxim două, în septembrie, vom avea, probabil, o hotărâre prin care vom cere aprobarea parlamentului pentru asemenea tipuri de capabilităţi. O să ştim foarte exact atunci despre ce este vorba.
Deci, 2 (două) submarine și 2 (două) elicoptere (specializate în supraveghere navală), dar s-ar putea să fie mai multe. Elicoptere. Oricum, mai multe detalii undeva prin septembrie după finalizarea studiilor și cerințelor.
Am scris foarte mult pe subiectul dotării FNR. În principiu, mijloacele tehnice ale FNR sunt depășite fizic și moral, nu dispunem încă de o rachetă anti-navă modernă iar apărarea antiaeriană a navelor se face cu sisteme CIWS sovietice și rachete portabile Strela… Bugetul FNR a fost insuficient dintotdeauna, reparațiile capitale și modernizările navelor aflate în serviciu au fost amânate succesiv de-a lungul timpului din cele mai diverse motive, practic cele mai moderne mijloace tehnice din dotarea FNR sunt elicopterele Puma Naval iar războiul din Ucraina a prins FNR, cum altfel, cu chiloții în vine (pardon my french).
Achiziția unor nave de luptă moderne (corvetele sufletului) s-a transformat într-o telenovelă în fața căreia Sclava Isaura este mic copil. Singurele raze de lumină pâlpâie dinspre marina de Dunăre și de la semnarea contractului pentru achiziția bateriilor de coastă dotate cu rachete anti-navă NSM.
S-a făcut prea puțin pentru această categorie de forțe unde tehnica din dotare poate realmente să facă diferența dintre viață și moarte. Iar dotarea tehnică precară nu cred că poate ajuta prea mult nici la retenția oamenilor experimentați (cine își dorește să stea la 60 de grade în antica sală a mașinilor de pe o corvetă Tetal?), nici la atragerea unora noi în condițiile în care marinarul nu-i ca infanteristul de-i pui un AK în brațe și-l trimiți pe front.
În aceste condiții, planurile FNR vorbesc de dotarea cu 2 (două) submarine și 2 (două) sau mai multe elicoptere, nu știm nici asta sigur… încă! (sigur apare vreo lucrare de doctorat și pe subiectul ăsta…)
În acest moment FNR nu a mai operat un submarin din anul de grație 1995. Cel mai probabil, toți cei care au efectuat ultima imersiune a Delfinului sunt astăzi la pensie sau la 2 metri sub stratul de flori. Ceea ce presupune școlirea unei noi generații de submariniști – o armă de elită unde nu oricine este capabil să performeze.
Industria de profil românească a construit ultimele submarine în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și nu cred că șantierele navale existente ar fi capabile de o asemenea ispravă fără investiții semnificative în tehnologie și personal specializat în așa ceva. E suficient să ne uităm la epopeea Piranhia 5 de la UMB ca să înțelegem că astfel de capacități tehnice nu apar peste noapte și fără investiții semnificative.
Așa că, dacă vrem să avem submarine în secolul acesta, cred că cel mai înțelept lucru ar fi să-i lăsăm pe francezi să ni le construiască la ei acasă. Ar fi și mai rapid, și mai ieftin. Chiar și în aceste condiții, dacă mâine s-ar semna contractul, cele două unități nu ar putea deveni operaționale în FNR mai repede de 7 – 8 ani dacă totul merge șnur iar recrutarea și școlirea oamenilor începe mâine.
Voi da exemplul Indiei care a ales Scorpene în 2005. Șase submarine la un preț de 3,43 (4,16 după alte surse) miliarde de dolari americani. Asta ar veni cam 1 miliard de dolari americani pentru două unități (1,362 miliarde USD, dacă actualizăm cu inflația) cu transfer tehnologic inclus. Programul înregistrează întârzieri de 6 (șase) ani iar prima unitate a intrat în serviciu în 14 decembrie 2017 – la 12 ani de la semnarea contractului.
Nu voi face o prezentare extensivă a acestui tip de submarin. Adevăratele capacități tehnico-tactice ale unui submarin (oricare ar fi el) nu sunt în realitate de domeniul public în ciuda scandalului de acum câțiva ani despre care puteți citi mai multe aici. Așa că este imposibil să faci evaluări în materie iar numărul de torpile ambarcate nu spune niciodată toată povestea. Mă voi rezuma doar la a indica țările care l-au cumpărat: Chile, Malaezia, India, Brazilia iar ca potențiali clienți sunt indicate Filipine și Indonezia. Ce au în comun toate aceste țări? Ieșire la ocean.
Personal, consider că Marea Baltică are multe puncte în comun cu Marea Neagră și că submarinele utilizate în Baltica ar fi foarte potrivite și pentru noi. Urmând această logică, specialiștii în submarine proiectate pentru ape puțin adânci ar fi germanii și suedezii. Doar că nici una din cele două țări nu și-a asumat rolul pe care Franța pare să și-l asume azi în România. So… fair enough. Să nu uităm totuși că navaliștii francezi au o experiență îndelungată și, de obicei, fac nave bune. Așijderea și când vine vorba de rachete și altele asemenea.
În opinia mea, Franța ar avea lucruri mult mai utile de oferit FNR, dar despre asta într-un articol viitor. Să nu fiu înțeles greșit: submarinele sunt utile și pot realiza multe. Sunt necesare, perla oricărei marine naționale. Dar să prioritizezi așa ceva când flota ta de suprafață este mai degrabă cu un picior în groapă mi se pare greșit. Dar să nu uităm că și domnul Fifor vântura această opțiune acum câțiva ani… Așa că închei cu un proverb: Ce-i lipseşte chelului? Tichie de mărgăritar!
P.S. În cazul elicopterelor însă, achiziția mi se pare necesară atât timp cât primim niște elicoptere capabile de luptă anti-navă și anti-submarin. Sper doar să nu fie vorba de NH-90… Măcar de ne-am pricopsi cu H160M. Și nu doar 2 (două) Dumnezeule! Ce naiba vrei sa faci cu doar două elicoptere?!?!? Trei Puma Naval, două (inserați voi ce franțuzesc), ce mai rămâne? Două MH-60R? Hai să luăm două Merlin și de la Leonardo ca să nu rămână nimeni nebifat…
P.P.S. După ce am finalizat articolul am văzut și emisiunea celor de la Defense România – Obiectiv EuroAtlantic al cărui invitat a fost fostul comandor Eugen Niculae, marinar și reprezentant al industriei de apărare, în prezent Marketing & Business Development Director la compania românească INTERACTIVE Systems care a analizat intenția MApN de a achiziționa submarine și a făcut câteva referiri interesante și la submarinul Delfinul. În opinia mea, merită urmărită.
