Regulile sunt făcute pentru a fi încălcate spune o zicală adeseori folosită. Și, cumva, acest fapt stă în natura umană. Rușii au mult petrol de vânzare iar prețul său scăzut îl face deosebit de atractiv. Deși marea majoritate a statelor și companiilor evită să ajungă pe lista neagră a SUA există și destui curajosi care-și asumă riscul de a face tranzacții cu petrolul rusesc.
Cei de la New York Times (Instagram link către un scurt video aici) au desfășurat o amplă investigație pe acest subiect aducând la lumină practici interesante cu petroliere care nu sunt acolo unde arată AIS-ul c-ar fi, companii paravan „nevinovate” și companii americane de asigurare sau marinari plictisiți care postează anapoda pe rețelele de socializare devoalând poziția corectă a navei.
S-ar părea că petrol în valoare de mai mult de jumătate de miliard ar fi fost trimis cu ajutorul acestor petroliere fantomâ din Rusia în China. Modus operandi pare să fie preluat de la coreenii cei răi din nord conform unei alte investigații a celor de la New York Times.
Contrabanda este o meserie la fel de veche precum lumea iar oamenii vor căuta întotdeauna „alternative” când efortul merită.
Facem un pas mare din Pacific în Marea Neagră. Se pare că rușii au promovat legislația necesară denunțării tratatului asupra Mării Azov încheiat cu Ucraina în 2003. Spre surprinderea mea, ucrainenii au fost primii care au denunțat acest tratat (februarie 2023) care reglementa regimul de navigație, pescuit etc în Marea Azov, mare la care cele două țări se învecinau până de curând.
Doar că, în lumina rezultatelor „operațiunii speciale” demarate în februarie anul trecut, Federația Rusă și Ucraina nu se mai învecinează de facto la Marea Azov devenită „lac intern rusesc”.
Pierderea porturilor de la Marea Azov a creat mari probleme Ucrainei pentru că pe aici era exportată o mare parte din producția de cereale a țării. De la spectaculoasa scufundare a crucișătorului Moscova lucrurile au cam stagnat în Marea Neagră, singurele momente notabile fiind atacul portului Sevastopol și al navei de spionaj Ivan Khurs (24 mai 2023) cu ambarcațiuni ucrainene fără echipaj. Iar pe 11 iunie ar fi venit rândul altei nave rusești, Prizovie. Interesant este că ambele nave rusești de spionaj se aflau la mare distanță de țărmurile ucrainene în misiune de „pază a conductei Turk Stream”.
Rezultatele sunt neconcludente, se pare că nici ambarcațiunile ucrainene nu funcționează în parametri fiind probleme cu detonarea explozibilului aflat la bord la contactul cu coca navei inamice. Deși rușii pretind că le-au distrus pe toate, între timp a apărut o filmare conform căreia una dintre ambarcațiunile ucrainene ar fi reușit să facă contact cu coca navei rusești, greu de spus în condițiile în care ambele părți dezinformează cu mare „grație”.
De cine mai exact apără Federația Rusă conducta Turk Stream se întreabă și reputatul jurnalist HI Sutton în condițiile în care rușii sunt singurii care au capacități tehnico-tactice apte pentru o asemenea misiune… Turcilor le lipsește mobilul, ca de altfel și rușilor. Se așteaptă aceștia din urmă la vreo acțiune din partea altor actori interesați pe model Nord Stream sau pur și simplu încearcă o palidă justificare a prezenței celor două nave de spionaj atât de departe de baza lor?