Viitoarea rachetă anti-navă franco-britanică va fi cel mai probabil supersonică. Pentru că, în ciuda BREXIT-ului, AUKUS-ului și a altor conflicte mai mici sau mai mari, Marea Britanie și Franța continuă dezvoltarea programului denumit Future Cruise And Anti-Ship Weapon FC/ASW. În final, se pare că acest program va produce două rachete: o rachetă anti-navă supersonică – potențial denumită Perseus, care va înlocui Exocet (Franța) și Harpoon (Marea Britanie) și o rachetă de croazieră care va înlocui Storm Shadow/SCALP.
Trei crai de la apus în fața produselor. Racheta din plan apropiat este versiunea de croazieră, cea din plan îndepărtat este versiunea super – hiper – vom vedea – sonică… Sursa foto: https://defbrief.com/
Britanicii sunt de departe cei mai interesați ca acest program să producă ceva util și fezabil întrucât Harpoon este la sfârșit de carieră (final de viață în 2023) iar programul de achiziție a unei rachete anti-navă (program intermediar, până ce noua rachetă intră în dotare) a fost anulat. Deci britanicii speră că programul FC/ASW va produce ceva care să intre în dotarea Royal Navy undeva prin 2028. Prima în rând este HMS Glasgow, prima unitate Type 26.
Noua rachetă va putea fi lansată de pe nave, din lansatoarele verticale Mk-41 VLS și Sylver A70 VLS, din aer și, cunoscându-i pe francezi, va exista cu siguranță și o versiune cu lansare de pe submarine. Nu că britanicilor le-ar strica așa ceva în ogradă…
Europenii încearcă marea cu degetul și nu exclud posibilitatea ca, în final, racheta să fie hipersonică (undeva în zona Mach 5), acum rămâne de văzut cum vor evolua testele. Din discuțiile anterioare dintre cei doi parteneri, a reieșit că promotorul versiunii supersonice/hipersonice este Franța, englezii fiind ceva mai înclinați către adoptarea unei rachete subsonice cu un nivel ridicat de mascare pasivă și activă. De aici poate și faptul că de la dezvoltarea unei singure rachete s-a ajuns la dezvoltarea a două rachete, renunțîndu-se în mod înțelept (cel puțin în opinia mea) la un nou briceag elvețian care să facă și cartofi prăjiți.
Wikipedia ne spune că racheta va dispune de un motor ramjet, va avea 5 m lungime, o greutate totală de aproximativ 800 kg în timp ce încărcătura de luptă va avea circa 300 kg. Partea interesantă este că racheta va fi echipată și cu două submuniții cu o încărcătură de luptă de 50 kg fiecare. Iată ce ne declara în 2018 un reprezentant al constructorului rachetei:
In this case, a linear attack pattern could be selected, munitions striking the forward, centre and aft sections simultaneously. If a unitary blast is required, then the effectors remain on board the parent missile to add their blast effect to the central warhead.
Versiunea anti-navă va veni la „rasul apei” pentru a întârzia detecția sa de către inamic, cea de craozieră va avea un regim de zbor ceva mai înalt, pentru că, nu-i așa, relieful acvatic și cel terestru sunt destul de diferite.
Suita de senzori mi-a atras atenția: un radar sofisticat cu scanare electronică și apertură sintetică și lidar pentru faza terminală. Lidarul va efectua recunoașterea vizuală a țintei, într-un mod similar cu camera termică de pe racheta anti-navă NSM și se poate observa aceeași atenție pentru a diminua emisiile senzorilor instalați. Mai multe despre radarele cu apertură sintetică puteți citi aici iar despre lidar aici.
Racheta va dispune și de un sistem de ghidare laser și de un sistem de comunicații criptate prin satelit – datalink ceea ce va permite o comunicare cu racheta în ambele sensuri. Este un domeniu unde experiența BAE Systems ar fi binevenită, aceștia având un grad ridicat de implicare industrială în producția LRASM despre care puteți citi mai multe aici.
Destinația fiecărei rachete va influența caracteristicile tehnice cu privire la viteză și rază de acțiune. Pentru versiunea anti-navă se vehicula o viteză în zona Mach 5 și o autonomie de circa 300 km. Cel mai probabil, ne putem aștepta ca versiunea de atac la sol să dispună de un turboreactor clasic, având deci o viteză înalt subsonică, accentul fiind pus pe mascarea rachetei în toate spectrele dar și o rază de acțiune mult mai mare (Storm Shadow are în jur de 550 km raza de acțiune).
Personal mă bucur că acest proiect continuă în ciuda momentelor mai tensionate dintre cele două țări. Vorbim aici de cele mai importante armate europene, singurele puteri nucleare europene de altfel.
Câteva informații suplimentare care merită citite puteți găsi aici.
P.S. Redăm mai jos și comunicatul de presă al celor de la MBDA:
Marea Britanie și Franța lansează programul pentru dezvoltarea viitorului sistem de rachetă antinavă
Marea Britanie și Franța au confirmat lansarea etapei de pregătire pentru programul Future Cruise/Anti-Ship Weapon (FC/ASW). Acordul guvernamental și contractele asociate au fost semnate de Direcția Generală pentru Armament din Franța (DGA) și de Defense Equipment&Support din Marea Britanie (DE&S).
Eric Beranger, CEO MBDA: „Programul FC/ASW este un exemplu al performanței modelului integrat „One MBDA”. Combinând tehnologia, capacitatea industrială și finanțarea transfrontalieră, putem oferi capabilități suverane unice și avansate. După încheierea fazei de concept a programului FC/ASW, lansarea etapei de pregătire este dovada încrederii celor două țări în MBDA. Proiectul va beneficia de expertiza Centrelor noastre de Excelență din Franța și Marea Britanie. Consolidarea portofoliului MBDA va permite companiei să ofere forțelor armate o soluție de ultimă generație, adaptată nevoilor operaționale existente sau viitoare.”
Această etapă de pregătire se va concentra pe dezvoltarea coordonată a unui program pentru arme antinavă de ultimă generație. Vor fi evaluate două concepte complementare de rachetă, care trebuie să îndeplinească cerințele Franței și Marii Britanii și care vor oferi o soluție inovatoare pentru a contracara amenințările terestre și maritime și sistemele aeriene, la distanțe foarte mari și în medii de luptă din ce în ce mai aglomerate.
Programul FC/ASW va completa portofoliul MBDA de produse, care sunt dezvoltate continuu pentru a se adapta noilor amenințări.