După vizita Președintelui României Klaus Iohannis la Sofia, unde acesta a cerut introducerea materiei «limba română», ca limbă maternă, în școlile din zonele locuite de români. Autoritățile bulgare continuă anchetarea liderilor comunității româneși, transmite corespondentul Romanian Global News din Vidin.
După ce zilele trecute procuratura bulgară a reînceput anchetarea lui Ivo Gheorghiev, președintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria, un alt membru al comunității românești din zona Vidin, Albena Rumenova Borisova, a fost chemată la procuratură.
Și Gheorghiev și Borisova sunt cei care susțin în toate intervențiile publice cultura românească și introducerea limbii române în școlile din zonă și recunoqașterea celor circa 200.000 de români și românofoni ca minoritate națională și acordarea tuturor drepturilor ce derivă din acest statut.
Conform informațiilor corespondentului Romanian Global News din Vidin, campania de intimidare și hărțuire a liderilor comunității românești este coordonată de către autoritățile centrale de la Sofia.
În aprilie, după trecerea Caravanei culturale a Institutului Cultural Român prin satele românești din zona Vidinului, un alt lider al comunității românești, Victor Mișu, a fost chemat la procuratură.
Cei peste 200.000 de români și românofoni din Bulgaria, a două minoritate după cea turcă, nu sunt recunoscuți ca minoritate națională și nu au drepturi elementare, cum ar fi dreptul de a-și învăța limba în școală. Autoritățile Bulgare, inclusiv după intrarea Bulgariei în UE duc o politică agresivă de asimilare a acestora, iar securitatea și poliția bulgară hărțuiesc permanent pe liderii reali ai românilor din Bulgaria sau pe profesorii care susțin necesitatea predării limbii române în zonele locuite de români.
Sursa: rgnpress.ro
Comunitatea românească din regiunea Cernăuți, amenințată de pericolul asimilării și deznaționalizării, prin ucrainizarea școlilor
Trimisul special Agerpres, Gina Ștefan, transmite: Comunitatea românească din regiunea Cernăuți (Ucraina) se confruntă de ani de zile cu pericolul asimilării și deznaționalizării generat, în primul rând, de politica subtilă dusă de autorități de ucrainizare a școlilor cu predare în limba română și care, în ultima perioadă, a devenit tot mai acut.
La aceasta se adaugă și faptul că în unele biserici românești deja se slujește parțial și în limba ucraineană, că asociațiile românești nu sunt sprijinite de autoritățile statului, că românii de aici se simt șicanați și hărțuiți și că pot merge în România doar pe baza unei vize. La fel ca și alte comunități istorice din jurul României, românii din regiunea Cernăuți își doresc și solicită un sprijin mai consistent din partea autorităților de la București în chestiuni de care depinde păstrarea identității lor naționale.
Clădirea Centrului Cultural Român ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ din Cernăuți
De cum ajungi în Cernăuți, după ce parcurgi un drum tipic pentru Ucraina acestor ani, simți vibrând sufletul românesc în clădiri, pe străzi sau în pieptul oamenilor, dar te frapează o serie de aspecte. Nu există inscripții bilingve, iar cele aflate cândva pe bisericile românești și alte clădiri istorice, au fost scoase și nu au mai fost amplasate după restaurări. Pe placheta aflată pe o clădire din centrul orașului, Mihai Eminescu este prezentat ca fiind un poet ‘moldovean’, iar pe statuia sa îi este scris doar numele, și acesta cu litere chirilice. Și tot în Cernăuți, casa lui Aron Pumnul este o ruină, cimitirul, odată românesc, este azi în paragină și deseori vandalizat, iar inscripțiile în limba română sunt tot mai des acoperite de înscrisuri în slavă. Memorialul ostașilor români, inaugurat în 2008, care marchează o groapă comună cu trupurile neidentificate ale ‘400 de martiri ai neamului asasinați de NKVD în 1941 și 695 de soldați români căzuți în al doilea război mondial’, este închis cu lacătul. De arborarea Drapelului românesc nici nu poate fi vorba, iar sentimentul pe care îl ai după câteva zile de ședere în Cernăuți este că a existat și încă există o politică a pașilor mărunți prin care se îndepărtează elementul românesc din zonă.
Cei peste 200.000 de români din regiunea Cernăuți trăiesc în patru raioane cu populație compactă sau majoritară și spun că cel mai mare necaz pe care îl au în acest moment este acela că, încet-încet, școlile cu predare în limba română sunt ucrainizate, comasate sau suspendate. Oamenii trag un semnal de alarmă și avertizează că ‘acum se decide soarta comunității și dacă nu se face ceva urgent, în câțiva ani ne vom pierde’.
Articolul complet pe AGERPRES.ro