Dacă problema invecinării cu rusii la Dunare pare rezolvată, rămâne intrebarea cu privire la invecinarea cu ucrainenii si care ar fi strategia de abordare dacă vecinii incearcă să ocolească legislatia internatională si acordurile in vigoare, existând deja un precedent. (apropos de acorduri in vigoare, mai multe detalii aici: Conventia pentru protectia fluviului Dunarea).
Concluziile guvernului României, extrase din presa autohtona, dupa recentul incident diplomatic creat de „dragarea de curătare” a canalului de către partea ucraineană:
- partea română NU a fost informată despre aceste lucrări de adâncire;
- comunicarea lor oficială (ex. comunicatul Ambasadei) a negat lucrările de adâncire;
- în paralel, autoritățile navale ucrainene au anunțat deja armatorii că șenalul are o adâncime de 7 metri (probabil se refera la pescajul maxim acceptat de senalul navigabil), ceea ce permite intrarea pe Canalul Bâstroe a unor nave mai mari;
Efectul posibil si probabil al actiunii unilaterale a ucrainenilor de a adanci de la 3,9 la 6,5 metri canalul Bastroe (adancime conforma anuntului Ministerului Infrastructurii de la Kiev):
- Dragajale efectuate și pe brațul Chilia pentru a asigura debitele pe Bâstroe ar putea provoca retragerea apei de pe canalele adiacente din Delta Dunării și ar afecta atât flora și fauna, cât și transportul de pasageri.
- Ucrainenii deversează materialul dragat în Marea Neagră, iar curenții maritimi ar aduce aceste aluviuni pe Bara Sulina, ceea ce ar provoaca scăderea adâncimilor. Aceleași nave care draghează în acest moment aluviuni pe Bâstroe ar putea continua lucrările până când ar obține o adâncime de 8 metri.
Ce au folosit si folosesc ucrainenii pe canalul Bâstroe? Hegemann IV este o dragă, ale carei caracteristici tehnice principale reies din poza de mai jos.
Iar în poza următoare aveti traseul si locul unde a dragat cu preponderentă Hagemann IV. Adica indeosebi la iesirea din canalul Bâstroe pentru că, de fapt, aceea pare sa fie zona cu probleme majore de colmatare. In plus, probabil aceea va fi zona unde vor ancora navele comerciale in asteptarea pilotului care sa le conducă pe canal.
În general, adâncimile pe brațul Chilia și pe canalul Bâstroe se invart undeva pe la 7 – 9 m, adeseori fiind in jur de 10 m sau chiar mai mult. Evident, exista zone unde senalul navigabil tinde să se colmateze natural si acelea sunt, cel mai probabil, zonele unde Hagemann IV a insistat de asemenea.
Ceea ce urmăresc ucrainenii este să crească pescajul minim acceptat de senalul navigabil. Dar deja sunt nave cu un pescaj mai mare decât cel anuntat care circulă pe zona in discutie. Aveti mai jos canalul Bâstroe asa cum apare el pe Navionics, o aplicatie destul de populară de navigatie. Se poate vedea că adâncimile sunt de 8 – 10 m cu zone unde adâncimea scade. Asta nu inseamna ca o navă cu pescaj de 6 m se va simti confortabil pe acolo, e nevoie de o marjă de sigurantă cu atat mai mult cu cat la adâncimi mici apare un efect de suctiune al corpului navei. Suctiunea are o actiune progresivă in functie de viteza de mars si poate duce la lovirea navei de fundul apei.
De pildă, nava din poza de mai jos – AJ Scar (cu pescaj 4,7 m) si traseul ei folosind canalul Bâstroe:
Mai aflăm că…
Ucraina ar intenționa să dragheze nu doar canalul Bâstroe, ci și o porțiune importantă a brațului Chilia – arată un studiu făcut de o companie care vrea să construiască un nou terminal pentru transportul cerealelor lângă Portul Ismail, aflat pe brațul Dunării care desparte România de Ucraina. Din studiu reiese că Ucraina intenționează să dubleze adâncimea brațului, până la peste 8 metri. Mai mult, Kievul consideră brațul Chilia ca fiind „cale navigabilă interioară a Ucrainei”, printr-o hotărâre a guvernului ucrainean, luată în urmă cu un an.
Asteptăm cu mult interes inspectia cerută de partea română…
Nicolae & Marius
Surse:
Canalul Bâstroe: Ucraina una zice și alta face (cotidianul.ro)
Canalul Bâstroe revine în atenţia oficialilor europeni | Global | DW | 23.11.2004