Eurofighterului, saracul, nu i-a mers bine inca de la inceput. Proiectat ca vanator pur impotriva bombardierelor si Suhoiului sovietic (ambele intr-un numar rezonabil de mare la vremea conceptiei ET), s-a trezit fara obiectul muncii inca de la adolescenta, atunci cand sovieticii si-au dat obstescul sfarsit spre bucuria intregii lumi civilizate.
Dar bucuria n-a fost chiar a intregii lumi, companiile producatoare de armament nu s-au bucurat chiar asa de tare, iar amaratul de Eurofighter a fost si el victima colaterala a noii era de pace in lume, pana cand…
Pana cand Rusia (si-a adus aminte ca ea este qintesenta fostului URSS) a ocupat Crimeea. Ei bine, cu aceasta nu foarte istorica ocazie (nu foarte istorica pentru ca la rusi sa ocupe teritoriul unui alt stat suvern este totusi o banalitate) europenii si americanii au cascat ochii si s-au reapucat (nu cu foarte mult chef – europenii) sa-si reevalueze capacitatile militare si cu aceasta ocazie Eurofighterul s-a capatuit si el cu un nou radar (de fapt se va capatui la un moment dat) – AESA de acesta data – si va deveni pana la urma chiar si multirol.
Acum, programul de dezvoltare al noului radar ASEA Captor E merge, nu alearga, are intrazieri (13 luni) si depasiri de costuri (numai Germania va plati in plus peste juma” de miliard de euro) si una peste alta partenerii contractanti (Spania, Italia, Germania si Marea Britanie) nu sunt foarte fericiti, dar ce sa faci ca asta-i viata cand te apuci sa dezvolti un nou sistem de armament de la zero.
Ca daca-l cumperi gata construit n-ai emotii, dar daca vrei sa ai propria ta tehnologie tre sa ai rabdare. In linii mari, desi partenerii se dau ultragiati, asa se intampla peste tot in lume. Si cand te apuci de ceva Dumnezu stie cand termini, mai ales cand este vorba de cercetare-dezvoltare si punerea la punct a fabricatiei unui sistem foarte complex, cum este un radar AESA, mai ales cand sunt mai multi stapani.
In sine intarzierea Captor E nu este o stire, ne uitam cate necazuri au rusii cu noul T 14 Armata, cu Suhoi 57 si motoarele sale, ne uitam la americani cu programul F 35A/B/C, britanicii cu Type 45, tot la rusi la belele pe care le-au avut cu noul submarin strategic Borei, cu Bulava etc.
Sigur ca fiecare are necazuri si pe specific local, dar in linii mari daca un radar AESA da batai de cap ce mai putem spune de un sistem de arme si senzori mult mai complex cum este un avion cu totul si cu totul nou (Suhoi 57, F 35)?
Revenind la Captor E acesta, odata terminat si instalat va oferi in sfarsit capabilitati multirol reale Eurofighter-ului, radarul putand urmari simultan atat tinte aeriene cat si la sol, putand ghida arme aer-aer ca si aer-sol si oferind aparatului o cu totul alta consistenta in lupta.
Initial, spre sfarsitul lui 2018 Captorul E ar fi trebuit sa fie livrat deja, acum nimeni nu stie. Problemele ar fi mai ales de natura software si acest lucru intarzie achizitia aparatelor Block 25 care ar fi trebuit sa fie dotate din uzina cu noul radar.
Bineinteles ca la mijloc, pe langa normalele probleme de dezvoltare, stau neintelegerile intre doua tari (Germania si Marea Britanie) care inca nu s-au inteles asupra functiei principale a radarului, dar sunt si optimisti: ” The Captor-E Radar equipment and Weapons System capability will be incrementally enhanced to enable the required capability (P3E Standard) to be available for the first deliveries to the Kuwait Air Force,” spun companiile care se ocupa de radar si fabrica avionul.
Asa cum stim deja Kuweitul (pe filiera italiana) ar fi sa fie primul client care va primi Eurofighterul cu noul radar AESA, iar livrarile ar trebui sa inceapa in ultimul trimestru al 2019, dar datorita radarului primul ET va sosi in Golf abia spre sfarsitul lui 2020, desi greu de presupus ca arabii ar face diferenta intre un AESA si un PESA banal 🙂 .
In privinta dezacordului germano-britanic, primii insista ca radarul sa fie configurat in primul rand pentru lupta aer-aer si aer-sol, in timp ce britancii insista ca razboiul electronic este mama la toate razboaiele si deci radarul ar trebui „convertit” mai ales spre o astfel de specializare.
“However, for both capabilities a multi-channel receiver is needed,” a declarat impaciuitor un reprezentant al ministerului german al apararii, apoi adauga: ” “To safeguard German interests with regard to demand, costs and industrial policy consequences, in the short term a possible compromise solution is currently being prepared by a working group. Because of delays in approving the new front-end computer.”
Acest „new front-computer” se ocupa de „Utility Control System” si s-a hotarat inlocuirea celui vechi pe motive de uzura morala, dar: „If the airworthiness certification of the computer is not granted on time, the new computer cannot be installed, further delaying the program.” Adica nu-i de bine…
Cu toate acestea, in martie au inceput zborurile de teste cu noul radar, spun constructorii sai.
Pana in acest moment Germania detine o flota compusa din aparate ET Tranch 1, 2 si 3A, cu totul cam 129 de bucati, iar modernizarea cu radar AESA priveste doar avioanele Tranch 2 si 3A.
Una peste alta intregul program Eurofighter a avut pana acum intarzieri acumulate de 149 de luni si i-a costat doar pe germani cu 6,6 miliarde de euro peste bugetul initial. Dar Captor E este radar AESA de radar AESA „ceva” mai special si mai puternic decat Vixen-ul de „l-am pus” noi pe IAR99TD.
Eu cred ca lucrurile nu sunt chiar atat de grave si nici sumele atat de mari, daca ne uitam, cum am scris mai sus, si cum se descurca altii mai cu experienta in avioane noi decat germani, spanioli sau italieni…
Daca vrei sa ai supertehnologia ta tre sa marci banul si sa ai rabdare, treaba buna iese la nou luni, spun batranii si ca orice pur-sange, Typhoonul este scump in draci, dar daca iti poti permite sa-l folosesti, mai ales aer-aer, ai cam pus mana pe o super-arma…
GeorgeGMT