Continuam…Acest capitol il putem numi IDF cu stele rosii. “Stele” de captura, bineinteles! Cu alte cuvinte vom vorbi despre blindatele arabe de nationalitate sovietica capturate de Israel incepand cu Razboiul de Sase Zile, blindate pe care nu s-au sfiit a le folosi si chiar a le moderniza, stiut si recunoscut fiind faptul ca IDF e singura armata din lume care a introdus in lupta un numar mare de blindate ex-inamice, blindate pe care le-a folosit timp de multi ani. Performanta IDF a ramas unica pana in zilele noastre! Mentionam faptul ca IDF a facut asta de voie de nevoie deoarece tancurile sovietice acopereau intr-o oarecare masura nevoile Corpului Blindat –tanchistii israelieni le numeau “bastarzii”. Interesant e faptul ca IDF nu le-a folosit in lupta tanc versus tanc ci le-au utilizat in esalonul doi -deminare, tun autopropulsat utilizat la distrugerea bateriilor de rachete sol-aer siriene SA-3, instructie/cunoasterea de catre tanchisti a plusurilor si minusurilor tancurilor sovietice, in misiuni speciale (cea mai temerara fiind Operatiunea Raviv/Burnita, 8-9 septembrie 1969, raid amfibiu peste canalul Suez. Vom vedea ce si cum a fost in cursul articolului!).
Asa cum mentionam in capitolele anterioare, inceputul blindatelor sovietice in IDF l-a reprezentat Razboiul de Sase Zile, israelienii capturand aproximativ 860 de tancuri inamice, aproximativ 280 dintre acestea fiind modele sovietice T-54/55 din dotare egipteana si siriana (ca fapt divers, T-55 a luptat pentru prima oara in cariera sa de zeci de ani cu armata egipteana in Razboiul de Sase Zile/1967. Blindatele fusesera livrate de sovietici incepand din 1965, echipajele egiptene nefiind pe deplin familiarizate cu masina de lupta. Oricum, in iunie 1967, in Sinai, egiptenii aveau 5 divizii de blindate –peste 930 de tancuri, transportoare blindate si tunuri autopropulsate, majoritar sovietice. In cateva zile israelienii au facut praf armata egipteana lovind-o din aer si de la sol. Desi IDF a pierdut 122 de blindate a reusit sa puna mana pe 820-825 de blindate egiptene, majoritatea apartinand Diviziei 2 Blindate egipteana, unitate anihilata complet de Centurioanele israeliene. Au luat de la egipteni 82 T-55, aproximativ 200 T-54, cateva zeci de PT-76, blindatele fiind abandonate relativ in stare buna de catre egiptenii disperati sa scape peste Canalul Suez.
Eeee, israelienii aveau sa captureze alte blindate de origine sovietica in Razboiul de Yom Kippur…Intre 1968-1973, egiptenii au facut eforturi mari sa-si acopere pierderile cumparand din URSS un numar imens de blindate –surse israeliene mentioneaza 1200-1260 T-54/55. Cert e faptul ca in octombrie 1973, armata egipteana a scos la cotonogeala cu evreii cam 2200 de blindate, dintre acestea cel putin 840 erau T-54/55. Li s-au alaturat sirienii cu 1350-1400 de tancuri, majoritar T-54/55, si peste 1000 de piese de artilerie tractata si autopropulsata, 5 divizii -2 de blindate+3 de infanterie mecanizata. Atunci au introdus sirienii in lupta noile tancuri sovietice T-62 care la acea vreme erau cele mai moderne in blocul comunist, precum si transportoarele blindate amfibii senilate BTR-50. Israel a fost nevoit sa lupte pe doua fronturi, impotriva egiptenilor la Canalul Suez si impotriva sirienilor la Inaltimile Golan, arabii atacand simultan.
T55 Tiran 5 SH
Ei bine, de Yom Kippur armata israeliana a fost cat pe ce sa simta gustul infrangerii in fata atacului in stil sovietic executat de egipteni si sirieni…Divizia 162 Blindate IDF a pierdut 120 de tancuri si vehicule blindate. Divizia 252 Blindate IDF s-a “usurat” si ea de 170 de blindate. Iar Brigada 600 Blindate IDF a reusit “performanta” de a pierde in doar 18 minute, 24 dintre blindatele sale. Mai mult decat atat, Brigada 190 Blindate IDF a fost distrusa complet, comandantul fiind capturat. Confruntata cu anihilarea, IDF a chemat la lupta rezervistii, pe 10 octombrie sosind pe front Brigada 274 Blindate dotata cu tancuri Tiran, T-54/55 modernizate de catre israelieni, unitate condusa de catre General-maior Shmuel “Gorodish” Gonen, de origine polonez, ex-Palmach. Unitatea speciala “Gonen”, cum i se mai spunea, avea foarte probabil, 146 tancuri Tiran 4/5 si Tiran Ti-67, la acestea adaugandu-se 5-6 sau 10 tancuri amfibii PT-76 in cadrul Batalionului 88 Amfibii de Recunoastere. Ca fapt divers, IDF avea in Sinai –Brigada 274 Blindate “Gonen”/Tiran 4/5/67; Brigada Blindata 14 –Magach 3; Brigada Blindata 421 –Magach 3; Brigada Blindata 600 –Magach 6; Brigada Blindata 217 –Centurion Shot Kal; Brigada Blindata 460 –Magach 3/6, Shot Kal; Brigada Blindata 500 –Centurion Shot Kal; Brigada Blindata 164 –Centurion Shot Kal; Brigada Blindata 401 –Magach 3. La Inaltimile Golan IDF a avut: Brigada Blindata 7 –Centurion Shot Kal; Brigada Blindata 188 –Centurion Shot Kal; Brigada Blindata 205 –Centurion Shot Meteor; Brigada Blindata 179 –Centurion Shot Kal. Spre sfarsitul razboiului a fost transferata in Sinai; Brigada Blindata 679 –Centurion Shot Meteor. A venit in sprijin Brigada 19 Blindate de Rezerva echipata cu tancuri M-50/51. Desi au castigat in fata arabilor, israelienii au numarat dupa Yom Kippur, 210 blindate distruse de rachetele antitanc ghidate sovietice utilizate masiv de catre sirieni si egipteni, AT-1 Snapper/3M6 Shmel si AT-3 Sagger/9M14 Malyutka. Egiptenii, conform surselor israeliene, aveau in total 850 de AT-1/3, iar sirienii 350 AT-1/3. Per total, Israelul a pierdut 840 de tancuri iar siriano-egiptenii 2560 de tancuri din cele 3400 venite la “spectacol”. 380 de tancuri israeliene au fost distruse de suratele siriene si egiptene. Deci, IDF a pierdut 25% din tancurile sale datorita rachetelor antitanc, insa a invatat din asta rezultand ERA. In schimb, arabii au pierdut 60% din tancuri in fata suratelor israeliene +15% victime ale aviatiei israeliene+25% artilerie –inclusiv reactiva/BM-24 apartinand Batalionului 270 Artilerie, mine, defectiuni, abandon).
Ei bine, tancurile sovietice au fost introduse in dotarea Corpului Blindat IDF sub numele de “Tiran/Incepatorul”, ulterior fiind modernizate. Au fost “inregimentate” astfel in Corpul Blindat IDF: Tiran 1, blindate T-54 de captura, nemodernizate; Tiran 2, blindate T-55 de captura, nemodernizate. Marea majoritate a blindatelor T-54/55 capturate apartinusera Egiptului. Multe dintre acestea fusesera abandonate de catre echipaje ceea ce a permis Israelului introducerea lor rapida in dotare proprie; Tiran 4, prima modificare usoara efectuata de catre Israel la blindatele T-54 in vederea standardizarii cu blindatele din dotarea IDF. Pe lateralele turelei israelienii au montat cutii de depozitare. De asemenea, la partea spate a turelei au montat un cos de depozitare (copia chinezeasca a T-54 cunoscuta drept Type 59/T-59, vanduta si Pakistanului/montaj local, varianta T-59D cu tun calibrul 105 mm, are cutii de depozitare pe lateralele turelei si placa de blindaj suplimentar+cos de depozitare in spatele turelei. Ca fapt divers, placa laterala de blindaj suplimentar aplicata turelei era numita de catre echipajele sovietice “jug” –a aparut odata cu varianta T-55AM2B). Aparatorile frontale mobile ale senilelor au fost modificate –jumatate din suprafata acestora fiind realizata din cauciuc masiv, cealalta jumatate ramanand din otel (T-54 original avea aparatorile din tabla de otel). Blindatul a primit un nou suport pentru antena si sistem radio modern, criptat. A primit o mitraliera M2/12,70 mm deasupra tunului, a pastrat tunul calibrul 100 mm sovietic; Tiran 4Sh, prima modificare majora facuta de catre israelieni blindatelor T-54 de captura, probabil in 1970-1971. Tunul sovietic original calibrul 100 mm a fost inlocuit cu cel de 105 mm de pe Centurion/M60/Merkava 1/2, Sharir/copie cu licenta M68/SUA (copie sub licenta Ordnance L7/Marea Britanie). Tunul calibrul 1`05 mm a venit cu modificari majore ale turelei la partea frontala si la interior –reasezare a rastelurilor de munitie, noi echipamente, mitraliera coaxiala SGMT calibrul 7,62 mm a fost inlocuita cu FN MAG, iar mitraliera antiaeriana de pe turela DShK calibrul 12,70 mm a fost inlocuita cu doua M2. De asemenea, deasupra tunului mai exista inca o mitraliera M2. A primit aer conditionat in turela, un nou calculator balistic, sisteme de vedere nocturna, sisteme de avertizare la iradiere IR&laser, sistem automat de stingere a incendiilor in turela si compartimentul motor, suporturi antene radio montate in spatele turelei+un suport pentru un telefon de campanie (acesta putea fi utilizat atat de catre echipaj cat si de catre infanteristi. O inovatie interesanta ce s-a dovedit foarte utila in Liban. Acest telefon era complet autonom dispunand de baterie proprie, la nevoie putea fi luat si utilizat de catre infanteristi), evacuarea motorului a fost indreptata in sus marind protectia in fata rachetelor antitanc ghidate IR; Tiran 5, modificare T-55 similar Tiran 4. Acest tanc avea suport pentru un telefon de campanie, truse de prim ajutor pe lateralele turelei+o targa pliata pe partea stanga a turelei. Conform surselor israeliene era optimizat pentru lupta in localitate; Tiran 5Sh, modificare majora a T-55 similar Tiran 4, Tiran 4Sh si Tiran 5 –tun calibrul 105 mm si mortier calibrul 60 mm in turela, plus toate celelalte. Blindatul putea fi echipat cu ERA –frontal turela, lateralele turelei, partial plafon turela. Exista surse independente israeliene care sustin ca specialistii israelieni au inlocuit vechile senile sovietice care rezistau, teoretic, la 2000-2500-3000 km parcursi, cu unele echipate cu patine din cauciuc, aceste patine fiind demontabile, usor de inlocuit –posibil ca noile senile sa fie derivate din cele pentru Merkava, insa nimic nu e clar. De asemenea, unele exemplare Tiran 5/5Sh aveau sistemul de montare a unei lame de buldozer, BTU/2,30 tone sau BTU-55/1,40 tone –blindatele fusesera capturate cu acest sistem. IDF a adaptat sistemul BTU-55 de captura si pe cateva Centurion, Merkava 1 si Merkava 2. Tiran 5Sh, foarte probabil si celelalte in numar redus, a fost remotorizat cu Detroit Diesel 8V-71T/350 CP/261 kW la 1400 rpm&385 CP/270 kW la 2100 rpm, 9,3L, V8 supraalimentat, lungime 1,27 m, latime 1,01 m, inaltime 1,34 m, greutate de aproximativ 1,13 tone.
T 55 finlandez echipat cu BTU-55
In serviciul Corpului Blindat IDF, blindatele T-54/55, modernizate sau nu, mai sunt cunoscute sub numele de Ti-67, unde Ti-Tank Israel. Spre exemplu, Tiran 5Sh mai e cunoscut drept Ti-67S. Si ajungem, implicit, la prima lupta din cariera a Tiran-ului!
Ei bine, “Tiran/Incepatorul” a iesit la treaba intr-o operatiune speciala executata magistral de catre Corpul Blindat IDF (fortele participante se aflau sub comanda generalului-maior Avraham “Bren” Adan, ex-Palmach. In 1949 a comandat prima unitate de tancuri Sherman din compunerea noii armate israeliene. Pe 10 martie 1969 devine comandantul Corpului Blindat IDF) si Marina israeliana (la acea vreme sub comanda amiralului Avraham Botzer, si el de origine poloneza, ex-Palmach), Operatiunea “Raviv/Burnita” –raid amfibiu peste canalul Suez desfasurat in perioada 8-9 septembrie 1969.
Blindate IDF – Operatiunea Raviv
Acest conflict “mic” din istoria belicoasa a IDF mai e cunoscut drept “Razboiul de zece ore” si s-a defasurat pe coasta egipteana a Marii Rosii in timpul “Razboiului de Uzura”/coasta de vest, IDF scarmanand bine obiectivele militare egiptene dispuse pe 45 km dea lungul coastei timp de 9 ore. A fost o operatiune amfibie desfasurata magistral de militari israelieni imbracati in uniforme egiptene (aveau armament de infanterie sovietic de captura, AK-47, mitraliere SG-43 si RPG-7) si echipati cu blindate ex-egiptene de captura -5 tancuri Tiran 2/T-55 si 3 transportoare amfibii blindate pe senile OT-62 “Topaz” (BTR-50 sovietic produs sub licenta in Cehoslovacia si Polonia de la jumatatea anilor *50/sec.XX. IDF a capturat cateva astfel de transpoprtoare de la sirieni si egipteni in Razboiul de Sase Zile. La inceputul anilor *60/sec.XX, cehoslovacii au exportat OT-62 in Siria, Egipt, Maroc, Irak, Libia, Sudan si India. OT-62 ducea maxim 20 de militari, autonomia pe apa era de maxim 150 km iar pe uscat, intre 450-550 km. Viteza maxima pe apa 10-11 kmh, greutate 15 tone. IDF i-a pus pe plafonul cutiei blindate o mitraliera FN MAG actionata de catre comandant. Masinile de lupta utilizate in Operatiunea Raviv aveau mitraliera sovietica originala calibrul 7,62 mm SGMB/SG-43M produsa sub licenta in Cehoslovacia/Vz 43 si Polonia/Wz 43. Pentru “realism” vehiculele folosite in operatiune au fost vopsite in camuflajul de desert specific armatei egiptene).
BTR 50 de captura
Mica forta militara IDF participanta la operatiune era compusa din militari alesi pe spranceana apartinand mai multor Arme –Infanterie (Sayeret 7-353 Armored Reconnaissance Company/Sayeret 7 -Compania 353 Recunoastere din cadrul Brigazii 7 Blindate. Unitate speciala de recunoastere formata din militari Sayeret Matkal alocati Brigazii 7 Blindate, unitate numita si Palsar 7/unitate de elita. Luptatori cu pregatire speciala capabili sa opereze si sa evalueze tehnica blindata inamica, inclusiv rachete antitanc. Sunt ochii si urechile Corpului Blindat IDF, urmeaza o pregatire extrem de dura in Baza Shizafron, in desert si localitati rurale si urbane. Se spune ca recrutii trebuie sa marsaluiasca fara probleme, cu tot echipamentul in spinare, 10-13 km la temperaturi de peste 35◦C –test eliminatoriu pentru cursanti. Corpul Blindat IDF are astazi doua unitati Palsar, una in cadrul Brigazii 7 Blindate iar cealalta in cadrul Brigazii 401 Blindate, fiecare unitate avand, foarte probabil, pana la 100 de oameni -50/60 luptatori comando+40 mecanici, mecanici-conductori, transmisionisti, operatori instalatii rachete ghidate antitanc, genisti. Acesti luptatori sunt vorbitori de limbi straine, inclusiv araba si rusa), Tancuri (instructori din cadrul scolii de blindate IDF -30 de oameni -24 echipaje tancuri+6 echipaje transportoare amfibii) si Forte Speciale (comandouri Sayeret Matkal/militari vorbitori de limba araba alocati tuturor fortelor participante si comandouri Shayetet 13/Flotila 13/elita Marinei israeliene, comandouri specializate in incursiuni terestre de pe mare, sabotaj, contraterorism, operatiuni speciale pe timp de pace sau razboi. Si Shayetet 13 avea militari vorbitori de limba araba, oamenii-broasca israelieni tinand de multa vreme sub observatie obiectivele militare egiptene de pe coasta de vest a Golfului Suez. De altfel, prima faza a operatiunii a fost desfasurata chiar de catre comandourile Shayetet 13! Sayeret Matkal/Unitatea 269/Unitatea de Recunoastere a Statului Major General apartine AMAN&Fortelor Aeriene Israeliene. Sunt specializati in lupta in desert, au instructori care provin si din randul beduinilor, luptatorii desertului. Executa operatiuni in spatele liniei inamice, sunt creati pe model SAS/Marea Britanie si Delta Force/SUA).
Forta Pinko
Mica forta amfibie IDF era condusa de catre Locotenent-colonel Baruch “Pinko” Harel secondat de catre Maior Shlomo Baum –i s-a mai spus Forta “Pinko” dupa numele comandantului sau. Trupele, aproximativ 100 de oameni, s-au antrenat in comun timp de 6 saptamani debarcand pe coasta de vest a Golfului Suez pe 9 septembrie 1969, ora 3,37 minute, de pe 3 LST, nave de desant/asalt amfibiu apartinand Flotilei 11 din cadrul Heyl Ha ‘Yam/Marina Israeliana (la acea vreme aveau 3, ex-US Navy. 13-20 tancuri, depinde de tonaj). Desi au scarmanat bine obiective militare egiptene dispuse pe 70 km dea lungul coastei, IDF avea doua mari obiective –distrugerea statiei radar de la Abu Darage+doua tunuri de camp M-46 calibrul 130 mm si a bazei SAM&statie radar de la Ras Zafarana (egiptenii aveau acolo rachete S-75 Dvina/SA-2 Guideline. La acea vreme, Guideline era foarte performanta si de temut pentru fortele aeriene israeliene, dispunerea lor in vecinatatea Canalului Suez dand cosmare staff-ului Zroa HaAvir VeHahalal. Egiptul isi crease propriul sistem aerian defensiv dupa model sovietic, cu ajutor sovietic si cehoslovac. La acea vreme, la comanda se afla generalul Mohammed Ali Fahmi, viitor maresal, numit de catre egipteni “Tatal sistemului de aparare aeriana”. Mda, in 1967 la Cairo soseste o delegatie militara cehoslovaca compusa din ofiterii de aviatie, radiolocatie si rachetisti antiaerieni…
Ofiterii cehoslovaci i-au intrebat pe omologii egipteni cum de-au fost infranti rusinos in iunie 1967 in conditiile in care aveau multe rachete SA-2 in zona, basca radare si MIG-21 –ca fapt divers, in perioada 1967-1970, Aviatia israeliana a distrus 69 de MIG-uri 21 egiptene si 21 siriene pierzand 14 aparate Mirage III si A-4 Skyhawk –Operatiunea Boxer care a avut mai multe etape, operatiune in care Aviatia israeliana executase 500 de zboruri pana pe 28 iulie 1969 reusind sa paralizeze apararea AA egipteana, distrugand amplasamente SAM, statii radar fixe sau mobile, autostatii, amplasamente de artilerie AA. Egiptenii le-au spus, nervosi si dezamagiti, ca radarele sovietice au fost prea usor bruiate de catre israelieni, rachetele SA-2 devenind “oarbe”, fiind rapid distruse de catre aviatia israeliana care zbura sub altitudinea minima de detectie a radarelor, basca faptul ca nu mai puteau sa-si ghideze MIG-urile la interceptare. Egiptenii le-au spus cehoslovacilor ca doua bombardiere israeliene Vautour echipate cu sisteme de bruiaj total necunoscute au anihilat intregul sistem de aparare aeriana de sorginte sovietica, ei, egiptenii, neputand face ceva! Egiptenii banuiau ca israelienii cunosteau frecventele de lucru ale radarelor sovietice, si nu erau departe de adevar! Cehoslovacii au redactat un raport catre sovietici mentionand pentru prima data in istorie faptul ca Israel are “mijloace de bruiaj electronic capabile sa anihileze tehnica sovietica”. Acest raport a starnit mare ingrijorare in cadrul Pactului de la Varsovia…
Radar P 12, Operatiunea Rooster
Exista chiar si o nota informativa STASI/RDG in care se stipuleaza ca ofiteri din cadrul Aviatiei si apararii aeriene est-germane si-au manifestat ingrijorarea cu privire la vulnerabilitatile sistemelor sovietice din dotare. La Moscova, raportul cehoslovacilor a fost rapid combatut si bagat sub pres, sovieticii dand vina pe “slaba pregatire” a egiptenilor. Mda, dar oare nu ei i-au antrenat? Ca fapt divers, pe 27 decembrie 1969 in cadrul Operatiunii Rooster, comandouri israeliene au capturat si dus in Israel un radar mobil P-12 Yenisei/Spoon Rest A/200 km raza de detectie/25 km in altitudine, radarul fiind luat de pe plaja orasului Ras Gharib/Golful Suez impreuna cu 4 operatori, 2 fiind ucisi. L-au dus peste canalul Suez cu doua CH-53. Tot fapt divers, tunuri de camp M-46 a capturat IDF de la egipteni si sirieni utilizandu-le impotriva fostilor stapani in Razboiul de Yom Kippur. Bineinteles, ulterior le-au modernizat! Tunul batea la 35-38 km…).
Debarcare T 55, Operatiunea Raviv
Trupele au debarcat pe plaja de la El Hafair, oras turistic situat la 40 km sud de Suez si 12 km sud de Baza Navala egipteana din portul Sadat. Plaja de debarcare fusese securizata in prealabil de luptatorii Shayetet 13 care o supravegheau din data de 8 septembrie. Mai mult decat atat, pe 8 septembrie 1969 in cadrul Operatiunii Escort, 8 oameni-broasca Shayetet 13 echipati cu 4 minisubmarine de fabricatie italiana/torpile cu echipaj uman datand din WW II, Maiale/Porcul, au patruns in rada portului punand mine magnetice cu detonare de la distanta celor doua vedete rapide torpiloare Clasa P6/Proiect 183 Bolsevic, singurele nave egiptene care puteau interveni rapid zadarnicind retragerea fortei amfibii, basca faptul ca le-au ocupat timpul egiptenilor cu cercetarea cauzelor exploziilor distragandu-le atentia (P6 sunt sovietice, aparute in 1952/1953, 2 torpile calibrul 533 mm, 2 tunuri calibrul 25 mm.
Imbarcare BTR 50, Operatiunea Raviv
Marina egipteana a avut 5 unitati. Nu erau singure, unice, in dotare egipteana! La sfarsitul anilor *50/sec.XX, fortele navale siriene si egiptene primisera din URSS vedete rapide purtatoare de rachete OSA-1/Proiect 205 –egiptenii au avut 13 in total iar sirienii 8, 4 rachete antinava P-15 Termit. Le cunoastem bine fiindca le-am operat si noi, ambele variante, OSA-1/2. De asemenea, aveau si Komar/Proiect 183R –egiptenii au avut 7 iar sirienii 9. Doua rachete antinava P-15 Termit. Rusii considera Komar ca fiind prima nava de atac purtatoare de rachete din lume. Si e “eroina” in istoria Marinei ruse…Pe 21 octombrie 1967, distrugatorul israelian Eilat a fost lovit si scufundat de rachete antinava Termit lansate de vedete rapide purtatoare de rachete Komar apartinand Egiptului. A fost o mare lovitura de imagine pentru sovietici aducandu-le comenzi substantiale din partea statelor arabe si africane prietene, basca Pactul de la Varsovia. Distrugatorul israelian INS Eilat, ex-britanic din WW II/HMS Zealous-R39/Clasa Z construit in 1944 si vandut Israelului pe 15 iulie 1955/4 tunuri calibrul 113 mm, se afla ancorat in Port Said. In doua atacuri, egiptenii au lansat 4 Termite, 3 dintre acestea au lovit distrugatorul israelian trimitandu-l la pesti! Distrugatorul Eilat a fost prima nava din istoria navala scufundata de rachete antinava).
Maiale Shayet ET 13
Shayetet 13 a pierdut 3 scafandri incursori cand mecanismul de autodistrugere al unuia dintre minisubmarinele Maiale s-a activat accidental la revenirea prin canalul Suez. Trupele si-au indeplinit obiectivele distrugand multe obiective militare egiptene dispune pe 45 km dea lungul coastei…Militarii egipteni au fost indusi in eroare de faptul ca israelienii erau “egiptenizati” din toate punctele de vedere, opunand o slaba rezistenta, sporadica si ineficienta. Aeronave A-4 Skyhawk apartinand Escadrilei 109 decolate de la Baza Aeriana Ramat David/sud-est de Haifa au anihilat baterii SA-2+radarele aferente (comandantul escadrilei, Maior Hagai Ronen, a fost doborat de antiaeriana egipteana. S-a catapultat deasupra Golfului Suez insa nu a mai fost vazut niciodata fiind si astazi dat “disparut in misiune”). Dupa 9 ore si 45 km parcursi in teritoriul egiptean, Forta “Pinko” s-a retras in Israel prin punctul de insertie, plaja de la El Hafair, cu concursul Flotilei 11. Egiptenii au pierdut intre 100-200 de oameni, 70 de vehicule, 3 BTR-50, 27 autostatii&statii radio, 2 statii radar fixe si 12 avanposturi complet distruse. Evreii au capturat atunci si un general sovietic, consultant in armata egipteana –acesta a fost eliberat ulterior si a plecat in URSS (la acea vreme, URSS avea in Egipt aproximativ 1500 de “consilieri militari si civili” care ajutau la consolidarea puterii si renasterea tarii).
Victoria israeliana, pierderile si degringolada fortelor egiptene i-au adus presedintelui Egiptului un infarct pe 19 septembrie, necesitand 10 zile de spitalizare. Dupa revenirea in functie, Gamal Abdel Nasser, inca socat si suparat pentru incompetenta fortelor sale, forte pentru care cheltuise miliarde de dolari in vederea pregatirii si dotarii, l-a demis pe seful statutului major, General Ahmad Ismail Ali, pe comandantul marinei militare, Viceamiral Fouad Mohamed Abou Zikry, pe generalul Mohammed Ali Fahmi –comandantul apararii aeriene, precum si pe multi alti ofiteri de rang inalt. Ca sa-si vindece orgoliul ranit si sa salveze onoarea armatei egiptene in fata “fratilor” arabi, la fel de socati ca si el, Nasser a cerut razbunare imediata…Drept urmare, pe 11 septembrie 1969, 102 aeronave MIG-17/21 si SU-17 apartinand Fortelor Aeriene egiptene s-au napustit asupra pozitiilor israeliene din Sinai. Aviatia si apararea AA israeliana au raspuns atacului, egiptenii pierzand un MIG-17/lovit de o racheta MIM-23 Hawk, 5 MIG-uri 21/doborate de piloti israelieni de Dassault Mirage III si 2 SU-17/doborate de pilotii israelieni de Dassault Mirage III. Evreii au pierdut un singur Mirage III, pilotul, Maior Giora Romm, viitor General-maior, a fost luat prizonier fiind eliberat dupa cateva luni. Egiptenii sustin ca au distrus 3 Mirage israeliene insa nu e o certitudine.
Oricum, Marele Stat Major egiptean si-a manifestat nemultumirea si ingrijorarea cu privire la tehnica sovietica fata de atasatul militar sovietic la Cairo. La o luna dupa infrangere, Nasser merge la Moscova unde si-a trambitat oful cerand noi ajutoare si sprijin militar amplificat…Moscova l-a linistit promitandu-i noile S-125 Neva/SA-3 Goa si mai multi consilieri militari care sa pregateasca armata locala (eee, in 1971, sovieticii aveau 12.000 de consilieri in Egipt, inclusiv piloti de vanatoare, peste 100. Acestia au ajuns in Egipt in vara lui 1970 odata cu noile MIG-21 SM/MF, 72 de aparate bazate la Assuan, Beni Suef, Inshas, Hurghada, Cairo-Vest, Mersa Matruh si El Mansoura. Dar sa nu credeti ca sovieticii se aflau sub comanda egipteana! Nicidecum. Aeronavele aveau culorile egiptene insa erau zburate de piloti sovietici care nu se subordonau MStM egiptean, erau complet independenti fiind ghidati de la sol de operatori radar/comunicatii sovietici, basca faptul ca aeronavele erau intretinute de tehnici sovietici. Nu e o certitudine, sovieticii/rusii nu confirma, dar israelienii sustin ca 9 piloti sovietici au fost doborati si ucisi de Zroa HaAvir VeHahalal in perioada 1970-1972. Oricum, la momentul Yom Kippur, Aviatia egipteana de vanatoare era teribila, cel putin la nivel de dotare –aveau 210 MIG-uri 21 MF+130 MIG-21F-13/PF/PFM/FL+30 MIG-21 U/US/UM, conform surselor israeliene via AMAN si Mossad. Nu e sigur cati consilieri militari sovietici si-au pierdut viata la sol in urma atacurilor israeliene, dar se speculeaza ca au fost peste 50 de oameni).
Va urma.
WW
SURSE DATE SI POZE: Wikipedia, Enciclopedia Libera, Internet
www.military-today.com › tanks
www.armyrecognition.com › …
www.army-technology.com › …
tanks-encyclopedia.com › Isra…
www.militaryfactory.com › isr…
warfarehistorynetwork.com › …
www.tanks.net › tank-history
www.idf.il › minisites › armor…
israeli-weapons.com
http://www.patton-mania.com › …
https://www.warhistoryonline.com › …
https://www.historynet.com › t…
http://fofanov.armor.kiev.ua › …
https://below-the-turret-ring.blogspot.com › …
israeli-weapons.com
https://amp.en.google-info.org › …
http://www.archives.mod.gov.il › …