Categorie: Romanii de langa Romania
RUTENII VIII
Acest program a fost prezentat, cu unele modificări şi completări, la mitingul rutenilor care a avut loc la Cernăuţi, la 26 mai 1896.(111) Analizând cele două programe ale rutenilor, Die Lage şi cel prezentat la mitingul de la Cernăuţi, se observă lesne că ele urmăreau câteva obiective precise, extrem de…
Romanii din Ucraina
Românii din regiunea Odesa cer conducerii Ucrainei: Vrem școli cu predare în limba română Reprezentanții mediului asociativ românesc din sudul Basarabiei solicită într-o scrisoare deschisă Președintelui, Premierului și ministrului ucrainean de Externe să nu permită trecerea școlilor cu predare „în limba moldovenească” din anul 2020 la procesul de învățământ în…
14 decembrie 1989: A început sau nu Revoluţia la Iaşi?
„Revoluţie eşuată” sau „scânteia Revoluţiei române„? „Revoluţie de catifea” sau un pretext pentru obţinerea unor titluri şi merite? Sunt întrebări ale căror răspunsuri au fost aşezate în cărţi în încercarea de a tranşa natura evenimentelor de la Iaşi din 14 decembrie 1989. Sursa: https://revolutions.mediafax.ro/stiri/14-decembrie-1989-a-inceput-sau-nu-revolutia-la-iasi-18666509
RUTENII VII
Programul politic al “rutenilor tineri” : Silvester Daskiewicz – Die Lage der gr.or. Ruthenen in der Bukowinaer Erzdiocese – conceput de fapt de deputatul galiţian Winnicki, de Ştefan Smal-Stocki şi Ierotei Pihuleac, a fost discutat şi votat în şedinţa din 2 februarie 1891, a societăţii “Ruska Rada” şi prevedea: 1.Jumătate…
La Mulți Ani România!
Sondajul Rumania Military #17: Alegerea Președintelui României – 2019
*Actualizare – Sondaj Rumania Military, turul 2: Întrebare: pe cine veți vota Președinte al României? Puteți vota în sondajul din dreapta-jos a paginii blogului, iar aici discutăm opțiunile. Sondajul se va încheia Sămbătă, 23 Noiembrie, ora 07:00. Voturile multiple vor fi anulate (cu excepția primului). Cine votează de cel puțin 3…
RUTENII VI
De altfel, chiar germanii liberali recunoşteau ca unici reprezentanţi ai naţiunii rutene, un mic grup de ruteni imigranţi din Galiţia care formează mai multe societăţi în Cernăuţi, şi fiind străini în ţară, aproape polonizaţi, cred că vor ajunge vreun scop naţional dacă vor combate pe români cu ajutorul acestui partid:…
RUTENII V
Alte mărturii de necontestat ale prezenţei românilor ca băştinaşi ai acestui ţinut, a deplinei romanităţi a acestei regiuni dintre Prut şi Nistru, sunt bisericile, mănăstirile şi schiturile construite de boierii români. Între acestea amintim biserica din Toporăuţi (ctitorie din 1629 a lui Miron Movilă), biserica din Lujeni (ctitorie a lui…
RUTENII IV
Cauze politice După trecerea Bucovinei sub administraţia Galiţiei, habsburgii au urmărit două obiective: slavizarea provinciei şi convertirea populaţiei slavizate la confesiunea unită catolică. Greco-catolicismul era privit de ruteanul galiţian ca notă esenţială a naţionalităţii sale. Sprijinind pe ruteni şi ajutându-i în aspiraţiile lor naţionale, Austria construia o barieră în calea…