Urmasii vikingilor sustin ca necazul de s-a petrecut ar avea doua cauze majore: prima, evidenta si pentru martieni, tine de echipajului coanei „Helge” care a „reusit” sa-si puna nava in calea uneia mai mari, a doua cauza ar fi, sustin anchetatorii, unele probleme de proiectare si de executie ale spaniolilor de la Navantia, pe santierul lor din Spania.
Ne aducem aminte ca fregata norvegiana este la origine o F 100 spanioloaica.
In sarcinei primei cauze, anchetatorii au remarcat confuzia echipajului aflat pe puntea de comanda in momentele de dinaintea coliziunii, practic aia n-au stiut ce sa faca desi timp ar fi fost pentru a evita ditamai tancul petrolier, care ii si atentiona prin statie sa-si caute alt drum.
DAR, sustin proprietarii navei, nava nu s-a scufundat din cauza avariilor inregistrate in timpul coliziunii ci datorita unor greseli de proiectare ale Navantia, care ar fi desenat si ciocanit incorect fregata norvegiana.
Pana acum comisia de ancheta nu a gasit vreo dovada ca vreun echipament al navei ar fi functionat gresit sau s-ar fi defectat: radarele functionau normal. Coliziunea ar fi fost rezultatul unui sir de incompetente, numite eufemistic probleme.
In primul rand, cele doua nave s-au ciocnit la doar cateva minute de la schimbarea cartului pe fregata, mai apoi viteza navei militare (17Nd) ar fi fost prea mare raportata la intunericul de afara, desi radarul functiona absolut normal. Pe puntea fregatei confuzie generala, ofiterii de cart nu si-au dat seama ca petrolierul este o nava, confundand ditamai dihania cu o stanca (sau ma rog, cu un obiect stationar), ca in bancul cu farul spaniol si portavionul american.
Luminile navei le-au confundat cu unele de tarm. Ba mai mult, cand puntea de comanda a petrolierului (cu sase minute inainte de coliziune) a cerut fregatei sa se dea intr-o parte, norvegienii habarnuaveau ca ei erau cei apelati.
In fata unei astfel de intamplari chiar nu vad ce-am mai putea avea de comentat, in acelasi timp marina norvegiana, presupus una foarte serioasa, ar trebui sa se cam ia cu mainile de cap, astea-s probleme structurale, n-a varsat vreun Dorel ceasca de ceai pe radar si de aici beleaua. Oamenii aia efectiv nu stiau ce au de facut, nu stiau practic nimic. De unde putem deduce ca erau slab pregatiti sau poate sunt doar slabi de minte. Si cu asta s-a dus naibii si argumentul genetic, ce navigatorii erau vikingii si ce-a ramas de ei…
Dar, asa cum scriam mai sus, daca aceasta coliziune este cu totul rezultatul incompetentei celor de cart de pe puntea de comanda a fregatei, motivele scufundarii ar fi imputabile spaniolilor care au construit fregata.
Simplu spus, nava s-a scufundat odata ce apa a inundat succesiv toate compartimentele etanse. Cam ca in cazul Titanicului. Numai ca in cazul norvegienilor, apa n-a avansat pe deasupra compartimentelor etanse ci, mult mai simplu si eficient, de-a dreptul prin imbinarile peretilor si a diferitelor conducte, cabluri etc care tranziteaza compartimentele etanse.
Comisia a notat in raportul oficial ca exista grave probleme de securitate in ceea ce priveste etansarea compartimentelor, de unde deducem ca echipajul a reusit sa inchida usile etanse dintre compartimente destul de repede, doar ca n-a contat.
Norvegienii insista ca problemele sunt atat de proiectare cat si de fabricatie. Din calculele lor si din caietul de sarcini al navei, fregata ar fi trebuit sa pluteasca cu avaria inregistrata si in niciun caz nu ar fi trebuit sa se scufunde, cu atat mai mult, atat de repede.
Raspunsul Navantia a fost promt, compania spaniola si-a aratat intreaga disponibilitate de a participa la ancheta. Ibericii sustin ca nava trebuie ranfluata si abia apoi, o comisie mixta va putea sa ajunga la concluzii definitive, raportul actual fiind doar unul preliminar.
Conform marturiilor membrilor echipajului, imediat dupa ciocnire, fregata s-a stabilizat si ar fi fost de asteptat sa pluteasca fara probleme, dar mai apoi apa a inceput sa se infiltreze pe langa arborele port-elice, pe langa cabluri, de-a lungul navei etc, ori acest lucru n-ar fi trebuit sa se intample, toate acestea fiind etansate.
Practic nava a fost inundata de-a lungul sistemelor care strabat nava pe lungime: arbore, cabluri etc, etansarile nefiind deloc eficiente. Apa, conform membrilor echipajului, s-ar fi infiltrat inclusiv pe langa pereti.
Iar norvegienii au si dovezi, cea mai clara si vizibila este scufundarea provei navei, care desi n-a fost cu nimic afectata de coliziune a fost inundata cu toate ca usile etanse erau inchise.
Apa a reusit practic sa inunde intreaga fregata, lucru ce poate indica intr-adevar o grava eroare nu numai de proiectare ci mai ales de constructie, pentru ca putem presupune ca un perete etans a fost proiectat sa fie etans si sa nu lase apa sa treaca, la fel si etansarea cablurilor, arborelui port-elice etc adica a sistemelor si subsistemelor care trec prin mai multe compartimente etanse.
Necazul norvegienilor este major mai ales daca tinem cont ca mai au patru astfel de fregate in dotare, marina spaniola si cea australiana au si ele nave din clasa F 100, iar Navantia spera sa vanda si US Navy o varianta modernizata – F 105.
Probabil ca dintre toti cei mai interesati de pereti etansi ai ibericilor sunt chiar americanii, F 105 fiind creditata printre favorite. Pana acum cel putin.
PS – Si noi radeam de bulgari ca n-au fost in stare sa alimenteze pe mare, ei bine, altii au patit-o chiar mai rau…
GeorgeGMT