Intrevederea dintre Vladimir Putin si Binyamin Netanyahu de la Soci, de pe 14 mai, a durat fix trei ore, fiecare parte incercand sa obtina ceva de la cealalta. Motivul vizitei priemierului israelian a fost incercare de al convinge pe presedintele rus sa nu ofera Siriei tehnica de lupta moderna, printre care s-ar numara rachete balistice Iskander, dar mai ales sisteme antiaeriene S-300PMU2.
Numai ca Putin a tinut-o pe a lui: „In this crucial period it is especially important to avoid any moves that can shake the situation.” Mai clar Rusia avertizeaza Israelul sa nu cumva sa mai loveasca Siria ca altfel…
Netanyahu pe de alta parte a avertizat ca prezenta baterilor S-300 in Siria ar destabiliza intregul Orient Mijlociu, si bla, bla, bla, vechea placa cu stabilitatea. Ce dracu o avea S-300 cu stabilitatea “intregului Orient Mijlociu”, doar Bibi ar putea sa ne lamureasca, dar trecand peste “amabilitati”, premierul israelian a spus asa intr-o doara ca Israelul s-ar putea simti obligat sa atace si sa distruga eventualele baterii S-300 siriene.
Inca inainte ca intalnirea sa aiba loc, Moscova a facut doi pasi decisivi: si-a pus diplomatii sa lanseze pe sursa ca S-300 s-ar afla deja in Siria sau ar fi in drum spre Damasc, iar utilizatorii sirieni ar fi fost deja pregatiti sa le opereze, iar cel de-al doilea pas a constat in declaratile lui Viktor Kremenyuk precum ca Israelul ar fi gata sa atace instalatile siriene imediat ce ele ar deveni active.
In privinta declaratilor politologului rus, comentatorii cred ca aceasta ar trebui sa arate Ierusalimului faptul ca Moscova este prea putin impresionata de amenintarile voalate ale israelienilor.
Insa principala grija a guvernului israelian pare a nu fi S-300 in sine, ci faptul ca, se crede, aceste sisteme ar putea fi operate de catre tehnicieni si ofiteri rusi, iar daca aviatia isreliana ar fi lovita, o eventuala riposte impotriva acestor baterii, operate de personal rusesc, ar putea crea mari si foarte mari probleme Israelului.
Sursa: Debka
GeorgeGMT