Prioritati externe:
RELATII INTERNATIONALE:
(Aceasta este continuarea articolului Ce-i dorim Romaniei – posibile prioritati in urmatorul deceniu)
1. Dezvoltarea polului economic de colaborare si investitii la Marea Neagra si Caucaz : Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia, Bulgaria, Armenia, Azerbaidjan etc. Prioritatile ar fi: dezvoltarea rutelor turistice si a curselor maritime si aeriene regionale, constructia autostrazii Marii Negre, proiectele de transport petrol si gaze, cresterea schimburilor comerciale si parteneriate economice cu tarile din regiunea Marii Negre.
2. Repatrierea, in locul de bastina sau Romania, dupa modelul german a urmasiilor celor peste 300.000 de romani deportati pe intreg spatiul sovietic.Acest program ar trebui abordat in contextul relansarii relatiilor cu Federatia Rusa, cu mijlocirea Uniunii Europene. Fondurile ar trebui asigurate dintr-un fond special, poate si cu o contributie reparatorie din partea UE, Federatiei Ruse dar poate si a SUA, daca doreste sa se implice…
3. Dezvoltarea colaborarii economice si diplomatice cu Israel dar si cu statele arabe din Orientul apropiat, Orientul mijlociu si nordul Africii. Toate aceste zone au relatii traditionale cu Romania iar o parte insemnata din elitele intelectuale fie s-au format in scolile romanesti fie, in cazul Israelului, provin din familii emigrate din Romania, unii avand cetatenie romana. Aceste relatii trebuie cultivate, deoarece potentialul de crestere economica si accesul la resurse energetice este foarte ridicat. Israelul trebuie implicat intr-un parteneriat strategic, mai ales in domeniul tehnologiilor inalte, inclusiv cea militara. Pentru aceste zone dar si cea a Caucazului, a se consulta si materialul “Situatia geopolitica a regiunii noastre in 2012”
4. Redobandirea rolului de negociator al Romaniei intre statele arabe, Israel si Statele Unite pentru a contribui la dezamorsarea crizelor si potentialelor conflicte in Orientul Apropiat si Mijlociu.
a. Romania poate fi un reprezentant al comunitatii europene in aceste probleme datorita statutului privilegiat pe care l-a avut in trecut in relatiile cu lumea araba
5. Intensificarea relatiilor economice cu polul Franco-German, tarile nordice si tarile baltice.
a. Crearea de parteneriate strategice in domeniile economice in care aceste tari exceleaza
b. Favorizarea schimburilor de experienta si a transferului de tehnologie si know-how
6. Fructificarea parteneriatelor si acordurilor economice cu Japonia, Coreea de Sud, China si India. Aceste acorduri pot aduce investitii tehnologice in Romania si facilitati de productie “low-cost”, avand ca tinta pietele de desfacere din Uniunea Europeana si regiunea Balcanilor pana in Ucraina si chiar Rusia. Atragerea acestor parteneri in polii tehnologici ce se vor infiinta in regiunile defavorizate.
7. Gasirea de noi piete de desfacere a produselor romanesti in America Centrala si de Sud, in Africa, Orient precum si in tarile CSI. Aceste piete au un urias potential de crestere in urmatoarele decenii, care nu ar trebui neglijat in favoarea exportului exclusiv catre Uniunea European si SUA.
8. Colaborarea in domeniul echipamentelor militare cu tari referinta, ce detin cele mai inalte tehnologii: Franta, Germania, Israel, Suedia, Statele Unite ale Americii si Africa de Sud. Este importanta colaborarea la produse comune, mai ales cu parteneri din regiune, cum sunt Polonia, Israel sau Turcia, cu anumite customizari in functie de cerintele fiecarei tari, destinate armatelor tuturor tarilor implicate, avand astfel o piata de desfacere suficient de mare pentru a face rentabile si amortiza usor costurile ridicate ale cercetarii in acest domeniu.
9. Revigorarea ligii statelor latine, care sa actioneze pentru apararea intereselor proprii in cadrul ONU si UE precum si a intereselor populatiilor minoritare de origine latina din alte tari.
a. Romania poate fi un factor de dinamizare in interiorul acestei ligi.
b. Crearea de relatii economice preferentiale intre statele din liga
10. Reconsiderarea relatiilor cu Federatia Rusa, Romania putand deveni unul din punctele de intrare a materiilor prime si energiei provenind din Rusia catre Comunitatea Europeana.
a. In acelasi timp Rusia poate deveni piata de desfacere ideala pentru produsele agricole romanesti (pentru a valorifica” potentialul de alimente pentru 80 de milioane de locuitori al Romaniei”) precum si o sursa de potentiali turisti.
b. Crearea unui parteneriat direct cu Federatia Rusa pentru a limita jocul politic dual al Ucrainei si consecintele acestuia. Parteneriatul ar duce si la descongestionarea situatiei in Transnistria si Republica Moldova precum si la facilitarea unui program de regasire si repatriere a romanilor deportati si recuperarea tezaurului romanesc. De asemenea, accesul la resursele energetice si materiile prime ale spatiului CSI ar fi mult inlesnit.
11. Recuperarea tezaurului Romaniei de la Moscova
a. Redeschiderea lucrarilor comisiei mixte romano-ruse pentru cautarea tuturor elementelor tezaurului si repatrierea lor, in contextul relansarii relatiilor economice cu Federatia Rusa.
b. Se poate apela la sprijinul unor terte parti, cum a fost cazul Frantei in trecut, pentru a impulsiona cautarile si a inchide definitiv acest litigiu. In acest caz, s-ar putea ca Germania sa aiba un cuvant important, in perspectiva dezvoltarii relatiilor CSI cu Uniunea Europeana.
12. Crearea unei strategii economice si politice pe termen mediu si lung a Romaniei in relatiile cu Ucraina si Rusia pe de-o parte si Polonia, Cehia, Slovacia, Tarile Baltice, Georgia si Turcia pe de alta parte.
13. Crearea unei strategii economice si politice pe termen mediu si lung vis-a-vis de Balcani (Albania, Serbia, Bulgaria, Macedonia, Croatia, Grecia, Bosnia, Turcia, Muntenegru, Kosovo). Statele balcanice pot reprezenta zone interesante pentru investitiile de capital romanesc, ajutand la cresterea economica sanatoasa a Romaniei dar si a intregii regiuni.
14. Crearea unei echipe de experti in negociere, analiza politica internationala si geopolitica precum si drept international, echipa care sa activeze in Ministerul de Externe dar si in cel de relatii cu romanii de pretutindeni. O alta varianta ar fi infiintarea unui centru de studii geopolitice si drept international care sa colaboreze cu institutiile statului roman.
15. Renegocierea tratatului de recunoastere a granitelor cu Ucraina acolo unde este permis, dupa consultari prealabile cu Ucraina, Federatia Rusa, UE, Statele Unite, Turcia si Polonia. Renegocierea se va face tinand cont de interesul national, de caracterul criminal al pactului Ribbentrop-Molotov si de pretul platit de populatia regiunilor respective in urma anexarii la fosta URSS.
a. Partea ucraineana nu a respectat mai multe puncte din vechiul tratat: a restrans pana de curand in mod dramatic drepturile comunitatii romanesti, a creat mai multe incidente, cum a fost cazul canalului Bastroe si al insulelor de pe Dunare;
b. Aceasta abordare trebuie sprijinita de concluziile unei comisii de analiza a consecintelor pactului Ribbentrop-Molotov asupra intregii Romanii
c. Implicarea echipei de experti (pct.104) in pregatirea acestui moment si in negocierile si eventualele procese internationale ce vor decurge din aceasta actiune
16. Lupta prin toate mijloacele pentru reunificarea pasnica a Transnistriei cu R. Moldova alaturi de presiuni UE, UN si NATO:
a. Colaborarea cu Interpol si factorii de politica externa si informatii ai UE si SUA cu privire la zona respectiva.
b. Actiuni politice si mentinerea unei presiuni constante pentru retragerea totala a armatei a14-a ruse. Alaturi de membrii UE si de SUA, parti prezente in negocierile in format 5+2, trebuie gasite de urgenta solutii viabile aplicabile imediat, vizand dezarmarea regiunii, re-integrarea ei in R.Moldova si incetarea persecutiilor asupra populatiei romanesti.
c. Incurajarea demersurilor vizand realipirea Transnistriei la Republica Moldova.
17. Atragerea Rusiei pe o pozitie de colaborare in noua arhitectura a regiunii, prin prisma angajamentelor fata de Uniunea Europeana
18. Presiuni asupra comunitatii europene si NATO si conditionarea pe cat posibil a negocierilor de aderare a Serbiei si a Ucrainei de acordarea de drepturi extinse comunitatilor romanesti din aceste teritorii, respectand normele europene si modelul comunitatii maghiare din Romania. Cateva idei interesante pot fi desprinse si din “Comunicatul Astrei Romane Timisoara din 23 dec. 2010”).
19. Sprijinirea autonomiei culturale si participarea la programele de reconstructie economica pentru statele sau regiunile locuite de importante comunitati romanesti, dupa modelul comunitatii maghiare din Romania .
20. Relansarea colaborarii stranse cu Franta in domeniul diplomatic si eventual stabilirea unei strategii comune in interiorul CE si ONU.
21. Sincronizarea ministerului de externe roman cu reprezentantii comunitatilor romanesti din afara tarii, cu ministerul de externe al Republicii Moldova precum si colaborarea stransa cu societatile culturale (ex.: Astra Romana).
22. Crearea unei strategii externe a Romaniei tinand seama de contextul regionalizarii europene.
23. Contributia foarte activa a Romaniei in programul euroregiunilor, pentru a dinamiza sectiunile romanesti ale acelor euroregiuni si a atrage astfel cat mai multe fonduri de dezvoltare.
24. Dezvoltarea puternica a localitatilor romanesti de granita din fiecare din aceste euroregiuni :
a. Dezvoltarea de proiecte de constructii, infrastructura si comunicatii din fonduri europene pentru a interconecta zonele din aceeasi euroregiune, de o parte si de alta a frontierei
b. Este importanta crearea de nuclee de investitii in localitatile romanesti din imediata vecinatate a frontierei
25. Pregatirea unui turneu diplomatic romanesc pe o perioada de cateva luni in toate tarile enumerate in axele de colaborare internationala la punctele anterioare:
a. Vizitele vor aborda acorduri diplomatice, economice, militare cat si intalniri intre oamenii de afaceri, intalniri cu membrii comunitatilor romanesti
b. Invitarea oficialitatilor din tarile respective, a oamenilor de afaceri si a reprezentantilor comunitatilor romanesti in contra-vizite in Romania pentru a maximiza efectul turneului
c. Scopul este re-alinierea politicii externe romanesti si reafirmarea pozitiei Romaniei in relatiile internationale
Urmatorul pas ar putea fi, daca macar o parte din lista aceasta de prioritati este viabila, transformarea ei intr-un “proiect al renasterii romanesti”, in care fiecare din puncte sa fie privit prin prisma aplicabilitatii economice, legislative sau a exercitiului bugetar.
In speranta ca acest material este acceptabil calitativ si nu va va irosi timp pretios, inchei aici si astept sugestiile domniei voastre.
Cu aleasa consideratie,
Marius Zgureanu