Dincolo de laudele adresate celor care au un procent important dedicat catre aparare, dincolo de faptul ca Romania nu figureaza in nici un comandament NATO mai de anvergura (noroc cu comandamentul de Divizie Sud-Est) – in timp ce Polonia are 3 prezente, dincolo de contributia redusa a Romaniei in programele de cercetare dezvoltare dar semnificativa in cele de achizitii…
… sa ne uitam la niste date care ne intereseaza putin si din alte perspective.
Deosebit de interesanta sectiunea NATO’s Open Door:
” At the meeting of NATO Foreign Ministers in December 2018, Allies agreed that NATO is ready to receive an Annual National Programme from Bosnia and Herzegovina, should the country decide to submit one. The Annual National Programme is a key tool for supporting reforms in a partner country and is an important element for countries aspiring to join NATO. At the Brussels Summit, NATO leaders reconfirmed the 2008 Bucharest Summit decision that Georgia will become a member of the Alliance. In light of Ukraine’s restated aspirations for NATO membership, Allies also stand by their decisions taken at the Bucharest Summit and subsequent Summits”
Cea mai interesanta ramane sectiunea finala… anexele: Defence Expenditure of NATO Countries (2011 – 2018)
Acolo se vede spre exemplu PIB-ul real in dolari (ajustati la valoarea din 2010), pentru tarile componente, in perioada 2010-2018: Real GDP 2011 – 2018 estimat in $ Billion US dollars (2010 prices and exchange rates)
PIB Real 2011 – 2018 estimat in $ Billion US dollars (2010 prices and exchange rates)
Romania GDP ($ Billion/2010): 170 173 179 185 192 202 216 224
Sa adaugam la datele de mai sus si valoarea PIB-ului Romaniei, in dolari americani, in 2008: 213 mld. (sau doar 204 mld. dupa altii) $ in 2008 cat ar face actualizat astazi, comparat cu estimarea de 239 mld.$ neajustati pentru 2018?
Mai multe surse (ca si cea de aici) zic ca raportul e 1,17… de unde rezulta ca valoarea ajustata cu pretul dolarului a PIB-ului din 2008 ar fi 249 mld $ (sau doar 239mld). Cam asta ar fi evolutia PIB-ului romanesc pe 10 ani, daca ar fi sa luam ca referinta 2008 si sa folosim modelul militar de cheltuieli al NATO, folosind dolarul ajustat: STAGNARE.
Pe aceeasi logica, referindu-se la evolutia economiei romanesti pana in 2017, cei de la Tradingeconomics sustin ca:
„The Gross Domestic Product (GDP) in Romania was worth 211.80 billion US dollars in 2017. The GDP value of Romania represents 0.34 percent of the world economy. GDP in Romania averaged 96.67 USD Billion from 1987 until 2017, reaching an all time high of 213.61 USD Billion in 2008 and a record low of 25.12 USD Billion in 1992.”
Noroc ca exista si referinta euro, care a evoluat mai ingaduitor fata de noi. Corectia in euro 2008/2019 (sursa) e ceva mai mica, dar nu departe: 13,08%. Ceea ce inseamna ca 100 euro din 2008 ar fi echivalenti la echivalenti la 113 euro acum, deci un PIB 2008 in valoare de 140mld. euro ar insemna 160 mld. euro… fata de realul 188 mld. euro in 2017 (conform Thebanks.eu):
Pe scurt, ne-au trebuit aproape zece ani sa aducem PIB-ul la o valoare superioara celui de dinainte de criza, iar acum suntem la un pas de o noua criza, datorita politicii fiscale iresponsabile a ultimelor guverne (aproape identice cu cele ale guvernului Tariceanu de dinaintea crizei) la care se adauga lipsa investitiilor. Lipseste doar elementul declansator! Chiar si de vom continua cresterea economica, aceasta va fi franata in continuare nu doar de fiscalitate si lipsa de investitii, dar si de lipsa resursei umane, inferioara numeric si ca specializari celei pe care o aveam in 2008. Si am mai reusit contraperformanta de a avea 10 ani fara nici o investitie majora in infrastructura sau de alt tip, iar banii europeni au fost atrasi la sub jumatate (mai degraba spre 20%) din cantitatea care ne-a stat la dispozitie.
Ce s-a imbunatatit in acesti zece ani este valoarea PIB-ului pe cap de locuitor, deoarece populatia a scazut la un PIB echivalent. Dar despre acest aspect in interiorul NATO avem tabelul de mai jos:
Cu 11,5 mii.$/ capita, suntem la jumatate din cat au slovacii, si cu 30% mai jos decat ungurii, croatii, turcii, letonii, lituanienii sau polonezii si sub 50% din cat au slovenii, grecii, estonii sau portughezii! De fapt inca nu castigam per capita cat castigau ungurii acum 10 ani.
De remarcat Belgia, Olanda, Danemarca, cu un PIB/capita in jurul a 50.000 (valoare similara cu Canada si SUA si usor superioara celei a Frantei si Germaniei), dar mai ales Norvegia, cu 92.000$/capita anual.
La nivelul cheltuielilor militare/cap de locuitor, scotand din ecuatie SUA (1846$), campionul detasat este Norvegia (1489$), urmata de Marea Britanie (924$) si la aproape jumatate fata de campion: Franta (788$), Danemarca (758$) si Olanda (745$). Noi, cu tot efortul, suntem la 220$, aflati in fata a doar cateva tari: Ungaria (190$, deci aproape) Bulgaria (124$), Albania, Muntenegru. Deci mai e mult pana departe, mai ales pana la aspiratia de furnizor regional de Securitate.
Sa ne uitam si cat au cheltuit in total cei din NATO in aceeasi perioada pentru inzestrare in dolari ajustati la valoarea din 2010 (in milioane dolari ajustati la valoarea din 2010):
La aproape 4,3 mld.$ estimati pentru 2018, suntem aproape de Danemarca dar mai avem nevoie de cativa ani de crestere economica ca sa ajungem din urma Belgia, la aproape 5 mld. $ respectiv Grecia, la aproape 5,7 mld.$. Am depasit Portugalia, care au 3,3 mld.$ in 2018.
Se mai observa, paradoxal, ca Germania, desi procentual aloca putin, la aproape 49 de miliarde de $ este aproape de Franta, cu 53 mld.$ si care are si cu 30.000 mai multi militari plus o componenta nucleara. Britanicii, cu 40.000 militari mai putini decat germanii, aloca insa mai mult decat Franta: 61 mld.$.
Cat despre procentele din PIB alocate apararii…
Se observa ca in 2018 nu am reusit sa atingem inca 2% ci doar 1,92%(desi standardul NATO era 2,34%), doar britanicii si grecii fiind spre 2,2% in timp ce lituanienii, letonii, estonii si polonezii trec cu putin de 2%. Canada a cheltuit cu 10% mai putin pentru aparare în 2018 iar Germania a ramas la 1,23% din PIB.
Se mai observa ca din 2013 si pana in 2017, deci timp de 4 ani de la inceputul evenimentelor din Ucraina, am evoluat ca si paralizati, cu o alocare anuala din PIB fluctuand intre 1,25 si 1,45%. Daca reactionam la fel acum 100 de ani, fata de inceputul primului razboi mondial in 1914, ne prindea sfarsitul razboiului fara a ne putea mobiliza! Cam penibil, nu?
Urmeaza efectivele de personal militar:
Iese in evidenta tot Norvegia, de aceasta data ca si efectiv redus, de doar 20.000. Excluzand din nou SUA din discutie, se observa ca dupa Turcia, cu 386.000 de militari, cea mai numeroasa forta o are Franta (208.000) urmata de Germania (183.000), Italia (180.000), Marea Britanie (145.000) si Spania (121.000). Pe locul urmator este Polonia cu 118.000 militari, in crestere de la 99.000 in 2015. Noi ne remarcam printr-o descrestere graduala de la 66.000 in 2013 pana la 62.000 in 2017, urmat de o estimare optimista de 69.000 in 2018, stiind ca tinta raportata pe hartie e 75.000.
Cat despre repartitia cheltuielilor pe tip de categorie:
La capitolul cheltuieli cu echipamentul suntem campioni in NATO cu peste 34% (doar sub Luxemburg, care e insa atipic), depasindu-i si pe turci. Insa situatia se va degrada treptat, pe masura ce noi tipuri de echipament vor intra in uz si vor necesita cheltuieli tot mai mari de operare. Cheltuielile cu personalul sunt peste 52% in cazul Romaniei si este interesant de remarcat ca Polonia, cu un personal aproape dublu, cheltuie doar 46%, iar tarile mai serioase din NATO cheltuie sub 50% (exceptie Italia).
Cu tot efortul de a ne apropia de tinta procentuala de alocare pentru bugetul apararii, suntem inca departe de normalitate si suferim de probleme sistemice destul de grave, cum ar fi: incapacitatea de a completa efectivele (nu mai vorbim de crestere sau de rezerva de mobilizare); dificultati serioase de a implementa achizitiile (nu mai vorbim de investitii in cercetare) chiar si cand banii exista; valoarea mica/cap de locuitor datorita economiei slab performante; incapacitate de a reactiona in timp util la situatii de criza in regiune.
