Ministrul Apărării Naționale, Mircea Dușa, a semnat, joi, contractul pentru cumpărarea avioanelor F-16, precizând că prima tranșă, de 100 milioane de euro, a fost plătită. Președintele Traian Băsescu a promulgat, pe 11 iulie, legea care prevede achiziția celor 12 avioane multirol, pentru suma de 628 de milioane de euro. Unele voci au întrebat de ce România are nevoie de aparate de zbor, iar dacă achiziția lor era într-adevăr imperioasă, de ce s-au cumpărat avioane la mâna a doua. Cristian Negrea, expert în știință militară și în geopolitică, a explicat pentru DC News că decizia statului român nu umple nici pe departe golul din dotarea aviației române. Investiția în apărare e ca și o asigurare de viață, explică, plastic, dl. Negrea, adăugând că investițiile în apărare își merită efortul în momentele militare delicate.
”În primul rând, România are nevoie de aparate de luptă moderne. Suntem o țară care avem tradiție în aviație, suntem printre pionierii aviației mondiale, cu nume ca Vlaicu, Vuia, Coandă, și ar fi neonorant pentru noi, ca națiune, să apelăm la alții pentru protecția și poliția aeriană a teritoriului, mai ales ca avem piloți deosebiți”, explică expertul.
”Din păcate, cele 12 avioane nu rezolvă problema, nici măcar parțial. România ar avea nevoie de un minim de 48 de avioane de luptă, vorbim de minim, ceea ce este mai puțin decât plafonul maxim pe care suntem obligați să-l respectăm prin tratatul CFE din 1990”, mai spune dl. Negrea.
Negocierile directe cu SUA ar fi produs alt rezultat
Executivul a adoptat hotărârea de urgență pentru plata avioanelor, urmând ca din suma încasată prin eliberarea benzilor de frecvențe radio, ANCOM să vireze 97 milioane de euro în bugetul statului, cu care se va face prima tranșă a plății.
”Guvernul răspunde prin actuala decizie incompletă acestei așteptări (interne și externe – n.r), arătând că face ceva, deși nu duce lucrurile până la capăt. În absența unui plan bine gândit și a unei echipe de negociere, atât s-a putut realiza. Alta ar fi fost situația dacă am fi negociat, de exemplu, direct cu SUA pentru avioane noi, dacă am fi negociat alături de bulgari și croați pentru cumpărarea în bloc a unui număr mai mare de avioane noi, prețul urmând să scadă atunci simțitor, dacă am fi negociat și un transfer de offset, care ar fi generat locuri de muncă înalt calificate în țară și revitalizarea industriei aviatice românești. În cazul în care s-ar fi cumpărat astfel de avioane în bloc alături de bulgari și croați, centrul de mentenanță al lor ar fi fost în România și am fi beneficiat de toate avantajele de mai sus”.
Ne putem apăra cu ce avem?
Într-un top al puterilor militare din întreaga lume, realizat de Global Fire Power, România se situează pe locul 50. La capitolul forță aeriană, sursa menționată arată că țara noastră, care a alocat din bugetul de anul acesta 5.637.856.000 dolari pentru Apărare, este dotată cu 168 de avioane și 64 de elicoptere.
“Stăm mai bine decât nimic, dar tot foarte prost! Am putut face poliția aeriană a Țărilor Baltice cu aparatele Mig21 Lancer, dar în câțiva ani (2-3) acestea vor trebui lăsate la sol, intrând în istoria aviației. Și atunci vom rămane doar cu cele 12 F-16 second hand, un număr redus și pentru supravegherea aeriană a teritoriului, fără a mai putea vorbi de vreo ripostă aeriană eficace în cazul unui atac aerian. Nici nu mai vorbim de un atac combinat, atunci când aviația ar trebui să primească și alte tipuri de misiuni”, ne-a explicat expertul.
Puterea aeriană, vitală într-un război
Cristian Negrea mai spune că aviația joacă un rol puternic în descurajarea unui potențial agresor, mai ales pentru că este un element esențial în strategiile de contraatac. “Un agresor se va gândi de două ori înainte de a decide atacarea unei puteri care are la dispoziție 50 de avioane de luptă moderne, cu piloți capabili și instruiți, față de una care are 12 avioane și atât. Desigur, când discutăm o astfel de ipoteză trebuie să luăm în calcul mai mulți factori: apărarea antiaeriană, terestră etc. Dar aviația continuă și va continua să joace un rol esențial pe câmpurile de luptă ale viitorului”, conchide dl. Negrea.