Incepem cu un monstru de 75 de tone, considerat unul dintre cele mai bine protejate tancuri din lume – Challenger 2:
https://www.youtube.com/watch?v=r46FPeFVilI&t=31s
Si apoi, bineinteles, AMX-56 Leclerc:
https://www.youtube.com/watch?v=869_f4Gn8cg
Leclerc vs Challenger :
https://www.youtube.com/watch?v=-09ksA3MtWI
Challenger I, acum la iordanieni
Designul Challenger 2 a fost finalizat in 1994 si a intrat in serviciu in 1998, cu 150 de imbunatatiri fata de predecesorul sau Challenger 1 (la randul sau o evolutie a Chieftain), avand doar 4% piese commune cu primul, putand fi considerat « var » al Merkava.
Challenger II
Puncte forte Chal:
Blindajul Dorchester este o imbunatatire, a doua generatie, a Chobham folosit initial pe Challenger si M1 Abrams. Deci teoretic ar trebui sa fie si superior, posibil cel mai bun si impenetrabil din lume in acest moment;
Testat in lupta in 2003, la a doua invazie a Irakului – Operation Iraqi Freedom (unde a supravietuit unor atacuri multiple cu rachete si grenade antitanc), dupa ce si Challenger 1 a participat la primul razboi din Golf (in urma caruia s-au adus imbunatatiri incluse in versiunea 2);
Megatronul de 75t cu toate agatate pe el, kit urban inclus (TES)
Tunul cu teava ghintuita L30A1 cu lungime 55 de calibre, era la vremea aparitiei sale printre cele mai puternice si precise, fiind inca detinatorul recordului de lovire-distrugere in lupta la cea mai mare distanta. Otelul tunului a fost obtinut printr-o procedura speciala de retopire in vacuum si sub inductie electrica, creand si un invelis cromat. Specific acestui tun este proiectilul cu efect de rupere HESH (High Explosive Squash Head , alcatuit din exploziv plastic si detonator cu amorsa de fund), care necesita miscarea imprimata de ghinturi pentru stabilizarea giroscopica in zbor, proiectilul putand fi folosit atat impotriva unor tinte neblindate (foarte eficient impotriva betonului), dar care are asupra blindajului un efect de mulare si apoi de propagare a undei de soc (fara clasica penetrare cu jet cumulativ), ce duce la ruperea pe interior a unor bucati de blindaj. Eficacitatea proiectilului este redusa la distante mici si viteze mari (care pot fragmenta pasta exploziva) sau de blindaj stratificat si spatiat dublat de captuseala de kevlar (« spall-liner »), avantajul fiind insa ca efectul (capacitatea) de penetrare nu scade la distante de peste 1,5km cum e cazul penetratorului sageata.
 |
| Ammunition for the L30 tank gun |
Gama de munitii ale tunului de pe Challenger2
Interiorul este generos fata de alte tancuri si ofera confort echipajului, fiind dotat atat cu scaun WC cat si cu cafetiera/ceainic.
Loviturile si incarcaturile complementare decuplate sunt stocate separat in turela in containere rezistente la foc, care este o zona mai expusa, insa in partea din spate turela este protejata de panouri suplimentare de blindaj, inclusiv reactiv pe alocuri;
Suspensia « hidro-gaz » (hidropneumatica), un brevet frantuzesc la origine, face mai placuta calatoria cu Challenger pe teren framantat si asigura o mai buna stabilizare pentru tragere, suspensia fiind prezenta si pe AMX-56 Leclerc (probabil singurul punct comun al celor 2 tancuri);
Amenajare interior Challenger
Puncte slabe:
Pretul protectiei deosebite este masa, care, daca inital tancul era conceput sa atinga in echiparea de baza 62,5tone, cu blindaj aditional, fuste, placa frontala suplimentara, combustibil suplimentar si echipamentul complet de campanie si provizii poate sa atinga 75 de tone.
Estimare blindaj Challenger 2 (Steel Beasts)
Coreland aceasta masa cu faptul ca dispune insa de un motor Perkins CV-12 V12 diesel 26 litri de doar 1200CP, probabil nu trebuie sa ne asteptam sa fie prea agil, cel putin din punctul de vedere al acceleratiei. Challenger accelereaza de la 0 la 32 km/h in 12 secunde, Merkava in 10 secunde, in timp ce Abrams reuseste in 7 secunde iar Leclerc in doar 5. Pentru versiunea E(xport), similar cu Leclerc, s-a avut in vedere integrarea unui motor EuroPowerPack 1500 cp cu motor MTU MT883 diesel montat transversal si conectat la transmisie Renk HSWL 295TM.
Tunul cu teava ghintuita poate suporta o presiune mai redusa fata de cea lisa si in plus ghinturile, datorita frictiunii cu proiectilul, scad cu 10-20% viteza proiectilului la gura tevii pentru presiune si mase similare fata de cel cu teava lisa.
Una dintre marile probleme este munitia ne-acuplata specifica tunului ghintuit, care nu a mai evoluat in ultimii 15 ani spre deosebire de cea pentru teava lisa;
Turela Challenger 1 (se vede spatierea laterala)
Desi stocarea proiectilului separat de propulsant este mai usoara in interiorul tancului, incarcarea tunului este mai greoaie iar o eventuala modernizare prin inlocuirea tunului cu unul cu teava lisa (Rh 120mm 55 calibre a fost testat pe Challenger) ar necesita spatiu mai mare pentru loviturile dintr-o singura bucata care sunt si mai lungi, deci posibile modificari ale turelei;
Stocarea munitiei in multiple locatii in turela si sasiu in containere este preluata de la Chieftain, nedispunand insa de canistre « umede », ceea ce reprezinta o multiplicare a riscurilor de detonare in caz de penetrare/incendiere. In incidentul distrugerii accidentale a unui Challenger 2 de catre focul amic in 2003 la Basra, o lovitura HESH a lovit chepengul deschis al comandantului iar detonarea a aprins incarcaturile neacuplate si apoi si munitia HESH (care are in compunere exploziv sensibil) aflata pe podeaua turelei.
Profilul frontal al de Challenger este mai slab protejat decat al Abrams din 3 motive: montura tunului impreuna cu portul mitralierei coaxiale ocupa o zona importanta, fiind protejata doar de placa de otel laminat si nu de Chobham, la fel si placa frontala inferioara (peste care s-a adaugat ulterior o placa suplimentara, in urma penetrarii ei in 2007 de o incarcatura IED cumulativa in Basra), dar si chepengul soferului.
Puncte slabe frontale Challenger 2
Portul mitralierei coaxiale
Si placa frontala inferioara, precum si spatele turelei la Challenger 1
Un alt posibil punct slab, unde blindajul frontal al turelei este subtiat, ar fi pozitia periscopului comandantului, e adevarat, mai greu de lovit si cu risc de ricoseu (mai scazut pentru o lovitura cumulativa, care este mai lenta si adera la suprafata) – se afla la imbinarea intre blindajul frontaml si plafon.
Pozitia periscopului comandantului
De asemenea lateralele turelei si spatele turelei de Challenger este protejat doar de blindaj de otel omogen si de cutii de stocare munitie si unelte, colturile acesteia par sa fie mai slab protejate fata de Abrams, care are un profil ceva mai aplatizat si mai rotunjit. In plus, in spatele turelei Abrams se afla magazia de munitie etanseizata fata de compartimentul echipajului, cu panouri expulzabile la explozie, ceea ce Challenger nu are.
Plafonul turelei la Challenger este protejat de cateva panouri suplimentare de blindaj pasiv de otel, si cam atat.
Plafonul turelei de Challenger II
Tancul a fost construit in doar 446 de exemplare si este posibil ca linia de productie sa nu mai poata fi redeschisa.
Modernizarea LEP (Life Extension Programme) pentru Challenger 2, cu orizont 2025-2035, denumita oficial si „Armour (MBT) 2025” a avut 7 propuneri, este una low-cost si destul de limitata cu privire la capacitatile tancului (inferioara celei anulate, Challenger 2 Lethality Improvement Programme (CLIP)). Contractul vizeaza doar 227 de exemplare si totalizeaza 722 mil. euro, principalii concurenti fiind: BAE Systems-Vickers & GDLS (castigatorii Team Challenger); Rheinmetall in parteneriat cu companiile britanice Supacat, Thales UK and BMT; RUAG; KMW; Lockheed Martin – Elbit. In 2016 britanicii au selectat 2 finalisti, BAE si Rheinmetall care vor construi cate 1 prototip de modernizare, de 25,8 mil. euro fiecare.
Elementele LEP:
- Turela sit un complet actionate electric;
- Optronica tragatorului si a comandantului (comandantul inca nu are vizor termic);
- Battlefield Information Control System;
Intr-un program separat, cu decizia in aprilie 2018, Qinetiq a fost desemnata sa evalueze integrarea pe tanc a sistemului softkill german MUSS, un ansamblu de sisteme de bruiaj optic-IR/LASER: jammer IR, detectori de iluminare LASER si grenade fumigene multispectru.
 |
| MUSS compact |
Tunul se pare ca nu va fi schimbat, desi Rheinmetall a participat la un program anulat de creare a unui tun hibrid (Challenger 2 Hybrid Ordnance), dar a si propus introducerea propriului L-55 (cu reamenajarea turelei). Penetratorul german DM53 cu tungsten este superior celui britanic cu uraniu saracit L27 CHARM-3 APFSDS, si in plus Rheinmetall a introdus si un proiectil “airburst” programabil HE-ABM. Tot germanii au propus inlocuirea blindajului suplimentar TES(H) cu AMAP nano-ceramic, care ar fi redus cu 40% masa actuala a blindajului suplimentar, tancul slabind de la 75 tone la un posibil 68-70 tone. Asta ar repune in parametri cat de cat motorul de doar 1200 CP pentru care nu este prevazuta o inlocuire sau o modernizare pentru un plus de tractiune, dar si mobilitatea tancului.
Challenger 2 LEP by Rheinmetall
Video Challenger – documentar britanic:
https://www.youtube.com/watch?v=hZFDkerdKu0&t=721s
Va urma
Marius Zgureanu