Collins-class
Ne gandim bineinteles la tari serioase nu la tomberonezi si astfel, conform propriilor declaratii – in cazul australienilor, sau pe baza realitatii crude – cazul canadienilor, nu cred ca putem sa oferim un clasament corect.
Practic, australienii au iesit in piata publica si au declarat: “Australia’s Collins-class submarines are the worst in the world,” prin vocea cea mai autorizata din tara lor – seful statului major general australian, generalul Angus Campbell.
Generalul sus-numit si-a varsat naduful pe submarinele din clasas Collins in incercarea de a sustine programul AUKUS in fata criticilor, desi este greu de inteles ce-are a face actuala flota de submarine cu cea viitoare, atat timp cat criticii AUKUS nu sustin ca Australia nu ar avea nevoie de submarine noi, critica doar afacerea AUKUS.
Insa declaratia generalului Campbell trebuie privita si prin prisma a faptului ca in timpul mandatului sau s-a renuntat la parteneriatul cu Naval Group pentru submarinele din clasa Attack si s-a mers pe mana americanilor si britanicilor in programul AUKUS. De asemenea generalul australian mai are putin pana la pensie si doreste probabil sa fie lasat la vatra cu onoarea nestirbita.
Criticii AUKUS au de partea lor anumite argumente care pot da de gandit, printre care costul total estimat al programului, 243 miliarde de dolari americani, faptul ca initial Marina Regala Australiana nu dorea nave cu propulsie nucleara (iar critcii sustin ca nici n-ar avea nevoie), termenul nefiresc de lung in care submarinele vor ajunge in dotarea australienilor, faptul ca intregul program AUKUS este unul pornit de la nivelul ierbii si nu in ultimul rand faptul ca Australia va depinde in mare parte de Statele Unite si Marea Britanie in privinta flotei sale de submarine nucleare. Si ar mai fi si faptul ca initial era vorba despre 12 nave din clasa Attack, acum discutam despre opt submarine, in doua clase diferite: Virginia-class si AUKUS-class.
Revenind la submarinele clasei Collins, este adevarat ca n-au excelat niciodata, dar aici trebuie spus ca australienii nu le-au cumparat asa cum erau ele initial proiectate de suedezii de la Kockums. Nici pomeneala, ca de obicei, australienii cumpara un sistem de arme iar mai apoi solicita tot felul de modificari pe motive doar de ei stiute, unele obiective altele, poate, mai subiective si greu de inteles.
Astfel, desi cele sase Collins class sunt construite in Australia, ele sunt la origine submarine suedeze din clasa Västergötland si in timp ce in marina suedeza navele s-au dovedit excelente si foarte fiabile (din patru unitati construite, trei sunt inca in activitate), la australieni scandalul a debutat inca inainte ca prima bucata de tabla sa fie taiata.
Dupa lansare s-a constatat ca submarinele sunt cam zgomotoase, au tot avut probleme cu propulsia, dificultati cu intretinerea, iar fiabilitatea navelor – per total flota – s-a dovedit a fi de plans. Toate acestea au facut ca disponibilitatea flotei de submarine sa fie destul de redusa de-a lungul timpului, asta si datorita faptului ca Australia are si ea probleme cu personalul, intr-un timp se ajunsese ca doar trei submarine sa detina si echipajele necesare executarii misiuniilor.
Doar ca Collins class nu-i totuna cu Västergötland, navele australiene sunt pe la 3400 tone deplasament, in timp ce Västergötland are numai 1180 de tone, astfel incat a fost nevoie de o reproiectare masiva a proiectului original, cu rezultatele pe care “cangurii” le constata acum cu destula amaraciune.
Pe langa problemele tehnice, s-a remarcat si faptul ca submarinele nu sunt dotate la un nivel prea inalt cu senzori, ca au o raza cam mica si evident ca bugetul alocat initial a fost dramatic depasit.
Iar in acest caz este greu de dat vina pe submarin atat timp cat in Suedia navele clasei Västergötland sunt considerate si astazi submarine foarte bune, au fost modernizate si au functionat fara probleme, desi au intrat in dotare intre anii 1983 si 1988, fiind mai batrane decat navele clasei Collins (nave construite intre 1990-2003), de unde am putea sa tragem concluzia ca daca australienii cumparau submarinele asa cum au fost ele proiectate intial de Kockums, astazi erau in rand cu Marina Suedeza si nu aveau de ce sa se planga.
Asa ca nu submarinele sunt de vina in cazul “cangurilor”.
„Victoria” – fosta Upholder class
Canada este insa un caz mai aparte, practic supusii Regelui din Tara Frunzei de Artar au fost escrocati de neamurile lor britanice care le-au vandut patru rable de submarine din clasa “Victoria” – fosta Upholder.
Achizitionate in anul 1998 (erau trase la cheu din 1993), aceste submarine n-au fost niciodata pe deplin operationale si absolut niciodata toate in acelasi timp. Intre 1998 si 2012, respectivele submarine au fost operationale doar trei ani desi s-au bagat bani in ele cu nemiluita tot nu s-a reusit prea mult si astazi nu se stie exact cate sunt si daca sunt operationale. In 2019 Canada detinea un singur submarin declarat operational.
Acum canadienii se gandesc si ei la submarine noi, poate chiar nucleare, doar ca in cazul lor guvernul nu este nici pe departe atat de darnic cu banii precum este cazul australienilor. Sigura este doar dorinta marinei canadiene sa detina 12 submarine noi si un buget de 60 de miliarde de dolari de-ai lor dar deocamdata discutam doar despre propunerile marinei, nu despre o decizie a guvernului.
Propunerea este pentru submarine clasice, dar Ottawa se gandeste si la submarine cu propulsie nucleara, premierul Justin Trudeau declarand ca guvernul: ”examine the relevance of purchasing nuclear-powered submarines to better guarantee its ability to defend Canadian sovereignty in the Arctic,” asta pana cand a vazut cat ii costa pe australieni.
Asa ca nu putem decide cine detine cea mai proasta flota de submarine, dintre tarile cu bani si pretentii, dar putem remarca ca Australia si Canada au sanse bune la o medalie.
Ambele natiuni au nevoie de achizitia unor submarine cu raza lunga de actiune, iar in cazul canadienilor (din cauza banchizei de gheata de la Polul Nord), cele nucleare sunt in mod clar cele mai indicate. De aici incolo, fiecare face ce-l duce capul si ce suporta bugetul alocat, australienii au apucat-o pe calea navelor nucleare, canadienii inca mai asteapta un buget ferm.
GeorgeGMT