TurkishStream este noua incercare a rusilor de a aduce gaze in Europa ocolind Ucraina si Romania, o incercare pe care nimeni nu ar avea de ce s-o conteste, doar ca daca ne uitam la partenerii semnatari ai proiectului putem sa ne punem intrebari.
De fapt intregul proiect este macar ciudat si neversomil de ieftin… Valoare declarata este de doar 2 miliarde de dolari, iar partile interesate sunt Rusia, Turcia si Grecia. Conform cu declaratiile de pana acum, conducta va pleca din Rusia de la Anapa (tarmul estic al Marii Negre) si pe sub apa va ajunge in Turcia (in zona europeana a acesteia) apoi va trece in Grecia si cu asta basta. Capacitatea conductei: 63 milioane mc pe an…
Si acum sa vedem ce si cum.
In primul rand doar doua miliarde de dolari pare infim fata de SouthStream (care ajunsese la 20 de miliarde), de unde rezulta ca undeva ceva nu-i ok (trebuie insa sa spunem ca SouthStreamul era cam de trei ori mai lung). Mai ales ca ambele proiecte (si South si Turkish) au exact aceeasi capacitate de transport: 63 miliarde mc pe an.
Daca SouthStream poate fi considerat una dintre cele mai mari infrangeri economico-politice ale Rusiei de dupa 1991 incoace, nici TurkishStream nu pare mai breaz mai ales daca ne uitam cu cine s-a inhaitat Moscova de nevoie.
Turcia este astazi o tara nu foarte frecventabila de tarile UE si SUA din cauza ambitiilor lui Erdogan si poate mai mult decat ambitii ci mai mult megalomania. Iar Grecia este pur simplu cersetorul UE, o tara cu totul falimentara care traieste cu mult mai bine decat isi permite in realitate si care are mai mereu spectrul intrarii in incapacitate de plata si iesirii din zona euro.
Economic vorbind Turcia pare mai zdravana, dar de multe ori aparentele inseala si economia turca are si ea spectrul intrarii in stagnare (daca nu mai rau) la un moment dat, mai ales daca tinem seama ca in tara lui Erdogan frenezia creditelor nu s-a oprit deocamdata…
Dar sa revenim. Grecia chiar este hilara semnand un contract cu Rusia din doua motive: n-are nici macar un euro sa puna si ea la bataie, iar pe de alta parte Rusia nu este astazi un prieten cu care vrei sa te afisezi. Grecii joaca prosteste la cacialma (precum o amanta geloasa 🙂 ) si ramane de vazut ce vor face in ziua cand europenii ii vor anunta oficial ca nu le mai dau nici o letcaie si trebuie sa iasa din zona euro si sa traiasca pe propriile lor picioare.
Pentru ca in acel moment vor reveni la drahma si imediat ce vor face acest lucru devalorizarea drastica a drahmei le va reduce puterea de cumparare cu zeci de procente de la o zi la alta si imediat vor avea bani berechet (nominal macar) sa plateasca si salariile si pensiile lor mult umflate astazi, dar la o paritate drahma/euro care-i va aduce probabil destul de aproape de Romania in privinta veniturilor reale.
Pentru ca astazi grecii traiesc efectiv pe banii altora si mai au si tupeul sa-i santajeze pe europeni cu iesirea din zona euro. Ca si cum unul gata sa moara de foame ameninta ca va muri de foame daca nu-i dai nus’tu ce…
Asadar trei tari, doua paria si jumatate, s-au hotarat sa aduca gaz rusesc in Europa fara sa se gandeasca daca vor avea si cui sa vanda acest gaz, dar pana la urma nici macar acest lucru nu-i foarte important ci de unde vor face Turcia, Rusia si Grecia rost de bani pentru gazoduct?! Pentru ca 2 miliarde pare o suma modica pentru un astfel de proiect.
Grecii in mod clar n-au de unde si astfel putem presupune ca rusii vor prelua – sub forma de imprumut – si povara Greciei, dar acest lucru inseamna ca grecii nu vor fi stapani pe conductele care le vor traversa tara. Si ne mai aducem aminte discutiile dintre Bulgaria si Rusia pe tema SouthStream, discutii care aveau ca subiect tocmai propietatea asupra conductelor de pe teritoriul Bulgariei…
Revenind insa la TurkishStream, probabil ca Rusia si Turcia vor gasi resurse financiare, insa nu mi-e clar de ce pretul estimata este atat de jos fata de SouthStream chiar daca noul gazoduct este in mod evident mai scurt.
Una peste alta Rusia, ramasa singura, cauta amici si din pacate pentru Moscova a gasit de n-a mai putut.
Pe de alta parte Rusia repeta se pare istorie marelui URSS atunci cand sovieticii erau “prieteni” numai cu tot felul de amarati care tot veneau la Moscova cu mana intinsa ba dupa arme, ba dupa bani, ba dupa alimente si petrol, etc, etc, de pana la urma n-au mai putut sovieticii sa le de la toti.
Astazi vedem exact acelasi scenariu cu grecii, care ar fi eligibili, a declart Kremlinul, pentru un imprumut. Bineinteles ca Rusia poate da Atenei cateva miliarde de euro, dar ma foarte indoiesc ca Moscova va putea sa sustina pensiile si salariile bugetarilor greci asa cum face de cativa ani UE si pe cale de consecinta acest posibil imprumut este doar un “efect special” atat pentru rusi cat si pentru greci, care greci vor afla astazi daca Uniunea Europeana le mai da bani sau ii lasa in plata Domnului sa-si faca gazoduct cu turcii si rusii…
Pana intr-un final pacat de Rusia 🙂 ca nu are si ea aliati seriosi ci numai rapadule amarate si cu mana-ntinsa.
In privinta TurkishStream vom trai si vom vedea dar mirare mare daca se va si face.
O ultimas remarca. Rusia este astazi la mana Turciei in privinta rutelor posibile de transport pentru gazul rusesc/asiatic catre Europa. Turcia mai are de asemenea in mana si As-ul numit Iran, un gigantic posibil producator de gaz tot pentru Europa. Daca vreodata Iranul va deveni o tara dezirabila pentru Occident si Turcia va fi de acord, in ziua respectiva coroana de „Regina a Gazului” ii va fi luata Rusiei in favoare binomului Turcia-Iran…
Rusii cunosc si ei acest adevar simplu si cum nu pot fi banuiti de prostie ramane de vazut cum isi vor aseza piesele de sah in jurul Turciei (sau chiar in interior) astfel incat Ankara sa fie prietenul „sincer” al Moscovei.
In linii mari nu este recomandabil sa santajezi o superputere iar rusii au cu ce sa contracareze un posibil joc la doua capete al lui Erdogan (care se viseaza si el un fel de lider regional) si ramane doar sa vedem cum se vor descurca cele trei „prietene” (de nevoie). Rusia si Turcia nu au foarte multe interese comune (n-au avut niciodata), iar Grecia este saracia grupului, asadar vom vedea de fapt ce are Moscova de gand.
Pentru ca in tot acest trinom Rusia este singura care conteaza cu adevarat, iar Rusia se grabeste.
Problema Rusiei nu consta in actualul pret foarte scazut al petrolului – si pe cale de consecinta directa si al gazelor – ci in foarte apropiata „explozie” a exportului american de GNL, mai ales pe fondul scaderii pretului acestuia in raport cu gazul natural. Deocamdata americanii exporta gaz lichefiat printr-un singur terminal din Alaska, dar inca patru terminale sunt in faze foarte avansate de constructie…
Iar yankeii sunt optimisti anuntand deja ca pana in 2020 exporturile de gaze naturale lichefiate din SUA vor egala exporturile Qatarului (100 de miliarde mc/an), iar privirea Washingtonului este atintita direct asupra Europei.
In aceeasi ordine de idei si polonezii si lituanienii sunt aproape gata sa dea in folosinta fiecare cate un terminal GNL (cel lituanian este de fapt operational), astfel ca nerabdarea Gazprom de a incepe cat mai repede constructia Turk/TurkishStream este de inteles.
GeorgeGMT