MLI-84 are deja o varsta si chiar cu modernizarile decente ale variantei M de acum aproape 15 ani va trebui sa fie inlocuit in urmatorii 5-10 ani cu altceva. MLI-2000, posibilul inlocuitor, se pare ca a fost mai mult o discutie conceptuala la un moment dat. Este putin probabil ca MFA Mizil, dupa privatizare, sa mai fie capabila sa faca altceva decat mentenanta MLI-84M si poate o participare limitata la un nou proiect. Un nou MLI ar trebui gandit ca o colaborare intre uzinele ramase in patrimoniul industriei de aparare, cum ar fi UA Moreni si poate UM Bucuresti, colaborare in care sa fie implicat la nevoie si Mizilul. Vom vedea pe parcurs si din ce cauza, in functie de varianta.
MLI-84M in poligon
In principiu exista 3 variante majore de masina de lupta a infanteriei:
- Un MLI usor, in general amfibiu, cu un tun de maxim 30mm (in variantele rusesti putand urca la 76 si chiar 100mm – BMP3M + BMDM4) eventual rachete antitanc, cu o masa de pana in 25t si putand duce o grupa de infanterie
- Un MLI mediu, in care masa depaseste de obicei 25t si este privilegiata o versiune mai greu inarmata cu tun 100mm-120mm, obuzier, mortier greu, si care are capacitati limitate sau inexistente de transport a grupei
- Un MLI greu, bazat in general pe un sasiu de tanc, cel mai bun exemplu fiind NAMER-ul israelian, dar si Achzarit-ul sau BTMP-84.
BTMP-84
Fiecare din aceste abordari isi are propriile ratiuni si vom dezvolta aceste subiecte, pe rand, in functie de ceea ce marii producatori au in oferta sau conceptie si mai ales de ceea ce industria nationala ar putea sau ar trebui sa produca.
Traditia vehiculelor blindate in Romania deriva din cele sovietice si este tributara unei doctrine de folosire a acestor vehicule specifica Pactului de laVarsovia, datand din timpul razboiului rece. Aceasta presupunea numar mare de vehicule mai usoare, amfibii, cu protectie mai redusa a echipajului insa cu putere de foc destul de ridicata. Iar MLI-84M derivat din BMP1 nu face exceptie, chiar daca este mai mare si mai greu decat stramosul sau si si- pierdut capacitatea amfibie (posibila doar cu pregatie speciala). Am preluat partial tabelul de pe Wikipedia, pentru a se sesiza diferentele majore.
Model |
BMP-1 |
MLI-84 |
MLI-84M “Jderul” |
Imagine | |||
Echipaj |
3 (echanict, echanic conductor și ochitor) + 8 soldați |
||
Greutate |
13,2 tone |
16,6 tone |
17,6 tone |
Lungime |
6,735 m |
7,320 m |
|
Lățime |
2,94 m |
3,15 m |
3,3 m |
Înălțime |
2,068 m |
2,11 m |
2,921 m |
Garda sol |
370 mm |
400 mm |
|
Motor |
UTD-20, 6 cilindri în V, |
8V-1240-DT-S, 8 cilindri în V, 360 CP |
Caterpillar C9, diesel, |
Viteza max |
65 km/h |
70 km/h |
65 km/h |
Putere/ tona |
22,7 CP/t |
21,7 CP/t |
22,7 CP/t |
Rezervor |
462 de litri |
600 de litri |
|
Autonomie |
~600 km |
||
Armament principal |
tun 2A28 Grom, cal. 73 mm |
tun automat KBA Oerlikon, cal. 25 mm |
|
Bătaie |
500m antitank, 1000m exploziv |
4000 de metri |
|
Cadență |
7-8 lovituri pe minut |
600 de lovituri pe minut |
|
Armament secundar |
PKT cal. 7,62 mm |
PKT cal. 7,62 mm |
PKT cal. 7,62 mm |
RacheteAT |
Malyutka (AT-3 Sagger) |
Spike |
|
climatizare |
Nu |
da |
Intre timp, linia sovietica/ruseasca a continuat sa dezvolte modele pornind de la acelasi concept, crescand mobilitatea si puterea de foc, dar si greutatea (inerenta cresterii protectiei), avand si motoare de peste 600CP . Ultimele modele sunt BMP3M si BMD-4M (varianta destinata parasutistilor), ambele avand comuna una dintre cele mai bine inarmate turele de MLI, “Bacha”, care depaseste ca putere de foc pe cea a TR-85M1, fiind dotata cu tun 100mm 2A70 (capabil sa traga rachete ghidate AT), un tun 2A72 de 30mm, doua mitraliere de 7,62 mm, un lansator automat de grenade calibrul 40mm dar si sistem de protectie Arena E.
Turela Bacha
Un alt derivat interesant al acestei linii ex-sovietice este 2T Stalker din Belarus, o masina de lupta “pura”, cu o greutate de 27t, un raport de 24,5CP/t (furnizati de motorul sau de 740CP) si un echipaj de maxim 5 persoane, inzestrata cu o capacitate de foc impresionanta: tun automat 30 mm 2A42 (500 proiectile), lansator de grenade AGS-17 de 30 mm (166 proiectile), mitraliera 7.62 mm (2000 proiectile), 2 lansatoare rachete AT 4 9K114 Shturm si 2 lansatoare AA 9K38 Igla.
2.) Cea de-a doua directie se refera la un MLI mediu, ne-amfibiu, a carui linie a fost trasata in anii ’70 ai secolului trecut de catre celebrul Marder, un vehicul de 28t inarmat cu un tun de 20mm si sistem de rachete AT.
Marder a evoluat, ca si upgrade catre o versiune de 33t pentru transportul infanteriei la un nivel de protectie balistica STANAGLevel 4+ si protectie contra minelor comparabila cu Nivel 3a/3b+ si motor de 600CP MTU MB883 diesel. In versiunea de tun mobil (mobile gun system) 105mm Oto-Melara, vehiculul atinge chiar 43t.
Marder – imbunatatit cu tun 105mm
Marder2este un blindat mult mai greu decat prima sa versiune, atingand 43t, avand motor de 1000CP si avand o protectie superioara multor tancuri ale anilor ’80, fiind capabil sa reziste si la lovituri AT de 120mm. Putea fi practic incadrat la categoria de MLI-uri grele insa ca si platforma a evoluat dintr-un MLI mediu.
Proiectul Marder2 a fost abandonat luand nastere un nou vehicul – Puma, cu masa cuprinsa intre 31,5 si 43t, in functie de nivelul de protectie cu noul blindaj AMAP.
Puma IFV
Peste ocean, M113 (inlocuit apoi de M2 Bradley) a fost vehiculul preferat, el continuand sa fie produs in versiuni modernizate si in ziua de azi, cum ar fi derivatele sale turcesti ale companiei FNSS ACV-15 si ACV-19, datorita adaptabilitatii sale ca platforma si capacitatii de a fi modernizata.
Tot din aceasta categorie face parte si linia suedeza a CV-90 (Combat Vehicle 90), un blindat foarte versatil si conceput sa lupte conform cu specificatiile tarilor nordice, in versiunea cu tun de 105 si 120mm fiind destinat ca si complement al fortei principale de tancuri grele Leopard2.
CV-90 35 (Mk3) cu tun Bushmaster III de 35mm
3.) In cea de-a 3-a categorie intra MLI-urile grele, care refolosesc de regula sasiurile unor tancuri, beneficiind de protectia sporita a acestora. Cel mai cunoscut reprezentant al acestei clase este NAMER-ul bazat pe sasiul celebrului Merkava.
Romania, datorita schimbarii doctrinei, are in fata doua directii majore – fie incearca sa dezvolte in continuare actuala linie MLI cu noi materiale, cresterea protectiei si a puterii de foc, dezvoltare destul de limitata, fie pleaca de la un nou concept, similar cu ce a facut Polonia cu al sau WPB Anders, destinat pentru a inlocui BMP-1, stramosul MLI84. Anders este o masina de lupta care poate cantari de la 25t la 45t, creata pentru rolul de tanc expeditionar usor, capabila sa integreze la nevoie si un tun de 105mm sau 120mm si protejata la nivel STANAG 4569 nivel 3, putand ajunge la STANAG nivel 5 cu blindaj suplimentar. Avand in vedere parteneriatul nostru strategic cu Polonia, Anders ar putea fi o optiune interesanta, posibil de produs in tara noastra.
Anders cu tun 120 mm
Masina de lupta poloneza este conceputa pentru a fi folosita intr-un spectru larg de roluri, de la transport de trupa la artilerie mobila sau antiaeriana, asa cum se vede in schema de mai jos si dispune si de o protectie activa de ultima generatie.
Gama Anders
Dupa cum se poate observa, Anders poate deservi si rolul de sistem de artilerie blindat, similar cu conceptul abandonat M8 Buford.
M8 Buford
Video Buford:
http://www.youtube.com/watch?v=8Yqxr3tqtog
O alta optiune ar fi crearea unei platforme comune pentru sasiuri pe roti dar si senile in cadrul programului TBT, platforma modulara care sa poata juca o diversitate cat mai mare de roluri si, asemeni Anders, intr-o paleta de greutate 28-43t sa poata fi echipata cu diferite nivele de protectie.
Astfel uzina Moreni ar putea colabora cu UM Bucuresti pentru versiunile de tonaj ridicat, folosind trenul de rulare pe senile si putand fi dotat si cu turele cu armament greu fabricate in aceasi uzina.
SEP 6×6 Alligator
Un astfel de exemplu este programul inovator SEP (Modular Armoured Tactical System), program dezvoltat de BAE Hägglunds la cererea fortelor britanice si celor suedeze pentru un vehicul modular, usor de configurat pentru misiuni diverse. Initial se prevedea producerea a peste 600 de vehicule in 24 variante, cu module interschimbabile in functie de misiune, cu 40 de modificari posibile. Vehiculul era dotat cu camere video in loc de periscoape si avea o protectie ridicata, putand rezista la lovituri de RPG-7, masa vehiculului fiind prevazuta sa varieze intre 13 si 27 de tone, armamentul variind de la mini-turela de 7,62 sau 12mm la tunuri de 25mm pana la 120mm sau chiar mortiere de 80 sau 120mm.
SEP 8×8
Carcasa este realizata din otel cu duritate ridicata, iar blindajul aditional de 1,5t, conceput de firma germana IBD, protejeaza de proiectile perforante de 14,5mm, iar versiunea cea mai grea de blindaj protejeaza de proiectile perforante (APFSDS) de 30mm. Motorizarea era asigurata de 2 motoare diesel a cate 270CP precum si de un bloc electric car putea asigura deplasarea in conditii de silentiozitate pe durata limitata.
De asemenea, vehiculul SEP dispunea de un sistem de rulare cat mai silentios, in versiunea senilata dispunand de elemente de cauciuc si avea de asemenea elemente care-i reduceau amprenta in spectru vizibil si infrarosu.
SEP pe senile
Programul a intrat intr-un con de umbra dupa 2006, datorita taierilor bugetare si a fost complet oprit in 2010, cand Suedia a decis sa cumpere Patria AMV.
SEP Video:
http://www.youtube.com/watch?v=5dSL8BSUWug
Ar exista si o a treia solutie pentru inzestrarea fortelor terestre romane, insa aceasta ar fi o optiune limitata, complementara unei dintre versiunile de mai sus, bazata pe sasiul tancului romanesc si la un pret putin inferior acestuia. Pentru referinta, Namerul israelian, prevazut initial sa coste aproximativ 1,5 mil.$/bucata prin refolosirea sasiurilor de Merkava1 si 2 care nu mai putea fi modernizate la o protectie suficienta si un tun de 120mm, a ajuns sa coste 3 mil.$ in versiunea de serie cu protectie activa, o masa de 60 de tone si un blindaj compozit din aliaj laminat de nichel-otel-ceramica cu substrat de blindaj reactiv. Probabil ca in cazul unui derivat al TR-85M1/2 MLI-ul rezultat ar fi ceva mai apropiat de Achzarit sau chiar BTMP-ul ucrainean decat de Merkava.
O astfel de solutie, in numar limitat, ar putea servi atat pentru transportul grupelor de infanterie care insotesc batalioanele de tancuri, cat si pentru platforme mixte, similar cu rolul BMPT, folosind tunurile antiaeriene de 35mm si rachete dirijate (antitanc si antiaeriene), dar si cu capacitatea de a transporta infanterie. In anumite variante dotate cu radar, acestea ar putea suplimenta si ulterior inlocui actualele sisteme Ghepard.
In acelasi timp, pentru configuratia “clasica” de MLI greu, ar fi interesanta si o turela care sa contina o panoplie de arme similara cu cea a BMP-3… sau chiar o turela Falcon.
Vom vedea insa ce ne ofera viitorul… probabil multe surprize.
Marius Zgureanu
Citeste si:
„Polonia ia in calcul modernizarea Leopard 2A4 din dotare”