Lansare AGM-176 Griffin
Cei de la Raytheon au dezvoltat un concept modular low-cost de racheta multirol, in principal cu destinatie antitanc, denumita AGM-176 Griffin, existenta de curand si in versiune BlockIII. Griffin reutilizeaza componente existente in alte sisteme, cum ar fi cel antitanc FGM-148 Javelin si cel aer-aer AIM-9X Sidewinder, fiind conceput pentru lansarea de pe Lockheed Hercules MC-130W ‘Dragon Spear’ al US Special Operations Command.
APKWS II/ derivat Hydra70
Racheta este produsa in cateva variante si poate utiliza mai multe platforme de lansare, destul de simple ca si concept. Variantele majore sunt :
- Munitie de precizie cu cadere libera, varianta Griffin A (I), lansabila pe usa cargo a avioanelor de transport sau elicopterelor cu o platforma cu 10 tuburi de tip “Gunslinger”
- Rachete cu lansare in mod aer-sol sau sol-sol, folosibila pe UAV-uri (MQ1, MQ-9 s.a. ), datorita dimensiunilor mai reduse decat AGM-114 Helfire, practic 3 Griffin putand inlocui un Helfire pe pilonul de acrosaj (20kg pentru Griffin, la jumatate din masa lui Helfire, cu un calibru de 140mm fata de 178mm, cu un cap de lupta de 5,9kg fata de 8-9kg, insa cu o raza de actiune de pana la 6km cu lansare de la sol si 20km din aer, fata de cei 8km ai Helfire), dar si pe elicoptere, aerobuze sau vehicule terestre. Aici intra atat Griffin Block II B BGM cat si Griffin Block III.
Modul de ghidare al rachetei poate fi inertial, GPS sau laser semiactiv, pe cand ruda mai mare, varianta AGM-114L Hellfire Longbow, are si ghidaj radar, special dezvoltat pentru AH-64D Longbow.
Griffin Block II B este folosit in tragere directa cu motor racheta si impact asupra obiectivului prin fragmentatie, detonare la punct sau cu focos de intarziere, in aceasta versiune avand raza de actiune intre 5,5km lansat de la sol si 15km lansat din aer. A fost testat si intr-o versiune navala ghidata laser, utilizabil impotriva vaselor rapide de mici dimensiuni, urmand a fi integrat pe the Littoral Combat Ships, in competitie cu versiunea MBDA Sea Spear a rachetei Brimstone, si ea o ruda britanica a rachetei Hellfire, insa cu raza de actiune crescuta la 12km.
Denel (fost Kentron) Mokopa pe Rooivalk
Racheta a fost integrata cu statii de lupta telecomandate, cu lansatoare cu destinatii multiple dar si pe elicoptere (ex.: OH-58 Kiowa), fiind avantajata pentru elicopterele de mici dimensiuni prin masa si dimensiunile reduse comparativ cu Helfire.
Versiunea Block III a Griffin a fost testata recent, in februarie 2014, si dispune de un ghidaj laser semiactiv imbunatatit (electronica si procesare semnal imbunatatite) si un nou cap de lupta multi-efect (Multi-Effects Warhead System) pentru cresterea impactului pe tinta, in functie de tipul tintei.
Lansator simplu pentru Griffin BlockIII pe sasiu Humvee
AURORA pe sasiu de ARO
Lansatorul Griffin extrem de simplu de montat pe Humvee sau alte vehicule 4×4 aminteste de un proiect mai vechi romanesc, lansatorul cu 12 tevi AURORA APR (creat pe la jumatatea anilor 1980) pe sasiu de ARO si folosind racheta M 21-OF-S (aceasta se pare ca era o varianta mai scurta a rachetei originale) care n-a intrat niciodata in productia de serie. Pentru STAR-80L dar si o eventuala versiune de 122mm, un lansator similar containerizat, usor de montat, ar putea fi folosit pe vehicule 4×4 blindate usor, alaturi de cel mai complex pozitionabil de APRA40 dar si de cel multirol, de pe TABC-79.
O versiune mai complexa, tot pentru vehicule usoare 4×4 ar putea fi un lansator mixt, similar cu cel DAGR al Lockheed Martin, care a mai fost prezentat intr-un articol preluat de pe Tehnomil, si in care se gasesc rachete Helfire si APKWS II, in cazul nostru putand fi vorba de un mix SPIKE LR/ER si STAR-80L.
Date STAR-80L si versiuni lansator
Avand in vedere caracteristicile rachetei Griffin prezentate mai sus, lovitura dirijata laser semi-activ STAR-80L/LRDL (derivat al PRN-80 prin colaborarea Electromecanica cu Elbit) se incadreaza excelent pe o nisa similara, calibrul 80 mm superior loviturii Hydra de 70mm fiind destinat si tintelor usor blindate, insa inferior ca si calibru lui Griffin, avand avantajul unei mase mai scazute si al unei containerizari mai usoare, in container similar cu cel de PRND (lovitura nedirijata). In cazul in care calibrul 80mm si capul de lupta de 3-3,5kg se dovedeste ineficient pentru tinte greu blindate si protejate, o dezvoltare similara pentru lovitura de 122mm cu un cap de lupta spre 7-8kg ar rezolva macar partial problema, aceasta fiind si ea inca mai supla decat Griffin cu al sau calibru 140mm, pe cand o racheta antitanc dirijata are un calibru de la 160-170mm in sus.
Spike MR/LR si ER
Loviturile dirijate laser semiactiv calibrul 80 si 122mm ar mai putea fi folosite impotriva infanteriei in puncte intarite dar si antiaerian pe distante foarte scurte, la joasa inaltime.
In cazul unor tinte aflate la distante mai mari sau mai greu blindatecum sunt tancurile, ramane optiunea folosirii rachetelor Spike LR (penetrare 700mm RHA si 4km raza de actiune) si ER (1000mm RHA si 8 km raza de actiune) iar ulterior probabil NLOS, ultimul putand lovi la 25km cu o masa aproape dubla fata de ER. Ar fi interesant de utilizat loviturile STAR si Spike pe lansatoare duale in cazul vehiculelor terestre, de la ML-A95M, pe sasiu TAB-C 79 ( dotata cu un dispozitiv electronooptic de descoperire,urmarire si iluminare de fabricatie israeliana si turela telecomandata care poate lansa si antiaerian CA-95M si CA-94M), la Saur2/TBT sau chiar platforme de vehicule 4×4.
Lansator Spike NLOS
Pe aeronave se pot folosi containere separate gen PRN modificate pentru STAR si cele clasice pentru Spike, Electromecanica Ploiesti avand un program de realizare a unor lansatoare acrosate cu 8, 10 si 12 tuburi de lansare pentru PRN-80, dar si containere de 2 si 6 lovituri pentru STAR. Astfel o drona sau un elicopter usor de tip EC-635 ar avea la dispozitie un numar mai ridicat de lovituri ghidate pentru aceeasi masa utila, care pot fi acrosate alaturi de alte munitii sau rachete Spike sau aer-aer in numar redus.
EC-635 cu containere de rachete
Continuand discutia in tot in spatiul mioritic, refolosirea si modernizarea rachetelor Maliutka la standard M2T/ T-115 (realizat in colaborare ELMEC si Euromissile) cu focos semi-tandem (adica a 2-a incarcatura este de mici dimensiuni, contra blindajului reactiv) de MILAN 2T (capacitate de penetrare echivalenta 900mm-1m RHA) sau pe viitor de Milan3 (focos tandem), urmata de imbunatatirea sistemului de ghidaj cu unul semi-automat (SACLOS), sau posibil preluat de la Spike prin colaborare cu Elbit, ar face inca folosibil si competitiv stocul actual de rachete Maliutka al MApN la costuri sensibil mai mici decat Spike LR, cu care ar concura oarecum pe aceeasi distanta (3km la Maliutka vs 4km la SpikeLR) si cu putere de lovire superioara (simlara cu versiunea SpikeER).
Maliutka M2T modernizata la ACTTM prin sistemul TERMRAD cu sistem de comanda prin radio, prevazut cu camera de termoviziune, putandu-se inlocui legatura prin radio cu una prin fibra optica sau prin cablu. Kit (sau vopsea) radioabsorbant brevetat in Romania se poate aplica invelisului rachetei pentru bruierea sistemelor de protectie activa
Astfel Maliutka, deja integrata si pe MLI-84M in turela OWS-23R, ar putea capata o noua viata iar stocul de astfel de rachete ar putea fi folosit si mentinut in paralel cu cel de Spike, fiind de preferat si la tragerile in poligon cu aceasta munitie mai ieftina decat Spike.
Cele 1950 (sau cate au ramas) de rachete Spike LongRange si ExtendedRange cumparate de Romania se vor apropia in curand de expirarea perioadei de garantie, fiind nevoie sa li se extinda resursa si eventual sa se suplimenteze sau extinda stocurile cu rachete de acelasi tip sau dezvoltari ulterioare, cum ar fi SPIKE NLOS sau Euro-Spike. In acelasi timp infanteria are nevoie de rachete ghidate cu raza scurta, categorie la care s-ar incadra cateva variante ale Spike :
- Spike-SR (ShortRange) de unica folosinta, cu o masa de 9kg, raza de actiune 50-800m, incarcatura tandem si capacitatea de a lansa din spatii inchise. Acesta, la concurenta cu MBT-LAW al Saab Bofors Dynamics ar putea inlocui incetul cu incetul in rolul anti-blindat vechiul AG-7 , ultimul putand fi pastrat in continuare ca arma antipersonal si contra blindatelor usoare.
- Spike –MR (MediumRange) cu reincarcare, masa rachetei de 14kg si raza de actiune de 200-2500m, care ar putea inlocui AG-9M (cal73 mm)
Un nou aparut (2009) low-cost este Mini-Spike, care poate lovi tinte la 1,3 km fiind mai ieftin decat Spike-SR si cantarind in jurul a doar 6-7kg (4kg racheta in sine).
Daca am completa gama SpikeLR&ER cu inca minim 2 variante care sa fie achizitionate la scara mare (Mini-Spike/SR si/sau Spike MR si lot mai mic NLOS), am putea sa fabricam sub licenta macar o parte din componente sau chiar unul dintre modele, asa cum au facut si polonezii, beneficiind si de un transfer de tehnologie cu care sa evoluam STAR-80, Maliutka, RAV-RS sau CA-94/95M, sau sa incepem programe noi.
O strategie asemanatoare se poate aplica si in cazul trecerii pe o noua familie de rachete antitanc, cum ar fi cuplul Mokopa-Ingwe al celor de la Denel Dynamics si care este promitator, mai ales ca se pare ca au existat oferte de colaborare cu Electromecanica Ploiesti in trecutul recent. Mokopa (calibrul 178mm), cu o raza de actiune de 10km, ghidaj laser semi-activ, infra-rosu sau radar (ultimele doua fiind probabil importate) si o capacitate de penetrare a echivalentului a 1350mm RHA, a fost dezvoltata pentru elicopterul CSH-2 Rooivalk din cauza interdictiei Africii de Sud de a cumpara racheta Helfire.
Mokopa poate lucra in 2 moduri de iluminare a tintei, Lock-On Before Launch (LOBL) – cel clasic in care tinta este iluminata inaintea lansarii rachetei si Lock-On After Launch (LOAL) in care iluminarea se face dupa lansarea rachetei, cu putin timp inainte ca aceasta sa loveasca tinta. Ultimul mod face posibila lansarea in rafala a mai multor rachete, la cateva secunde una de alta, urmand a se ilumina succesiv tintele diferite pe care acestea urmeaza sa le loveasca in aceeasi succesiune scurta, mod care ar poate fi folosit si de catre Helfire si care ofera o expunere redusa a platformei de lansare. Racheta este dezvoltata si in varianta cu focos antinava, pentru a lovi nave mici, alaturi de focosul tandem antitanc HEAT si cel High-Explosive cu fragmentatie.
Gama de munitii a CSH-2 Rooivalk si rachete Mokopa pe piloni
Sistemele de ghidaj infrarosu si laser semiactiv alaturi de GPS pot fi refolosite pentru loviturile LAROM de 122mm/APRA40 mai ales in cazul in care se extinde raza de lovire a acestora la 38-40km, pentru a se creste precizia sau gruparea loviturilor.
BAMD-81 ghidat prin GPS, cu bataie 8,5km, la Expomil 2011 – proiect al Carfil impreuna cu Rockwell-Collins
Si platforma lansatoare automatizata pe sasiu RN-94- macheta (colaborare UA Moreni, UPB-CCDM, UTI si Carfil)
Aceleasi sisteme de ghidaj se pot utiliza si pentru loviturile de mortier cal. 82 (Mod.1977) si mai ales 122mm (M 1982), pentru care cei de la Carfil au dezvoltat deja lovituri de mortier cu precizie marita dar utilizand deocamdata metode mai simple, neghidate. O lovitura cumulativa de cal.82mm dar mai ales de cal.122mm in picaj in plan vertical este aproape sigur fatala pentru majoritatea blindatelor, chiar si pentru cele mai bine protejate.
Adaptand astfel de sisteme de ghidare infra-rosu gen A-94/95 sau laser semiactiv similar STAR-80L unor munitii de mortier cu bataia pana la 8km, am obtine o arma letala pentru concentratiile de trupe dar mai ales blindate si tancuri, pe modelul Stryx al Saab Bofors Dynamics sau XM395 care foloseste Distributed Aperture Semi-Active Laser Seeker (DASALS) (sau GPS), sistem folosit si de Advanced Precision Kill Weapon System (APKWS) II bazat pe Hydra 70. Mortierele de 120mm si 76mm au solutii de integrare si automatizare a reglajelor si focului pe TABC-79, RN-94 si MLI-84, si probabil in curand se vor preta si instalarii pe SAUR 2.
Revitalizarea sau modernizarea loviturilor existente in inventarul armatei romane (PRN-80, 122, Malyutka, Spike LR&ER, lovituri ghidate de mortier) cat si productia unora noi (STAR-80L, 122, Spike NLOS/SR/MR, Mokopa sau alt concurent) folosind componente comune renteaza doar in cazul in care exista un numar suficient de mare de comenzi, in transe anuale, pentru a renta preluarea unor licente dar si pentru re-activarea si modernizarea liniilor de productie aflate in conservare de ani buni(la Pulberi Fagaras, Carfil Brasov sau ELMEC Ploiesti), instalatiile respective fiind concepute a lucra si a obtine un randament satisfacator la un numar semnificativ mai mare de produse finite decat majoritatea comenzilor primite de la MapN in ultimii 20 de ani. Tocmai de aceea majoritatea comenzilor de dupa 1990 au fost onorate ingloband sisteme de ghidaj, pulberi sau motoare de import, in mai multe cazuri, cum este cel al loviturii LAR-160 sau al Spike LR/ER, intregul produs finit fiind importat.
De curand si turcii au testat propria racheta, Mizrah, integrata pe T-129 Mangusta, elicopterul de atac produs sub licenta in varianta locala.
A/T-129 Mangusta – varianta de export
Deci vom rediscuta doar cand MApN va avea bani si interes in aceasta directie sau va aloca macar niste mici sume pentru continuarea cercetarilor, cum ar fi cea de extindere a razei de lovire pentru lovitura de 122mm de pe LAROM/APRA catre 38-40km. Nu putem decat sa speram ca momentul acela se apropie, de voie – de nevoie…
Marius Zgureanu