Introducere
În opinia mea, navele Proiect 20380 – rusă ”стерегущий”, română ”Steregușciîi”, engleză ”Steregushchiy” proiectate de birourile Almaz reprezintă, alături de fregatele de clasă ”Gorșcov”, poate primele nave cu adevărat moderne construite pentru marina rusă după dezmembrarea URSS-ului.
Prima navă a clasei, cea care-i dă și numele, a intrat în serviciu în 2007, în flota Mării Baltice. Este singura navă proiect 20380, celelalte cinci intrate în serviciu fiind proiect 20381, alte patru nave proiect 20381 fiind în construcție. Șase vor rămâne în Baltica, celelalte patru vor merge în Pacific.
Dacă memoria nu-mi joacă feste, numele acestei clase a mai fost purtat și de un distrugător sovietic din cel de-al Doilea Război Mondial, distrugător care a luptat în Marea Neagră.
Arhitectura navală este modernă, cu atenție la detaliile necesare reducerii semnăturii radar și infraroșu.
Caracteristici tehnice
Deplasament maxim: 2 200 tone
- Lungime: 104.5 m
- Lățime: 11.6 m
- Pescaj: 3.7 m
- Propulsie CODAD, doi arbori portelice, 4 x Kolomna 16D49 diesel
- Putere instalată: 23 664 CP sau 17.6 MW
- Viteză: 27 Nd
- Raza maximă de acțiune: 3 800 Mm@14 kn
- Autonomie: 15 zile
- Echipaj: 90
Raportul lungime / lățime este de aproximativ 9, ceva mai mare decât al navelor echivalente europene. Ca idee, o corvetă de clasă Sigma 10514 are 7,5 pentru același raport. Raportul dintre lungime şi lăţime, constituie un indiciu asupra vitezei şi manevrabilităţii unei nave, este de obicei de la 4 până la 11, unde valorile mici se iau pentru nave mici, lente şi manevrabile iar valorile mari se iau pentru navele mari şi rapide.
Raportul dintre imersiune (pescaj) şi lăţime are legătură cu stabilitatea statică de drum. Poate avea valori de la 0,10 până la 0,50. Navele care au raportul imersiune/lăţime mare au stabilitate redusă, dar o bună stabilitate de drum care reprezintă capacitatea navei de a-şi menţine direcţia de deplasare stabilită rectilinie. Navele care au acest raport mic au o bună stabilitate, dar au mişcări violente de ruliu. Corveta rusească are un raport pescaj / lățime de aproximativ 0,32, rușii urmărind obținerea unui bun compromis între cele două valori.
Evident, mai sunt și alte rapoarte, pentru unele nu avem suficiente informații (de exemplu înălțimea navei) care să ne dea indicii asupra calităților nautice și manevriere ale corvetelor proiect 20380/20381. Pentru informații ceva mai detaliate asupra ceea ce presupun calitățile nautice și manevriere ale unei nave puteți citi aici și aici.
În poza de mai jos este corveta proiect 20380, prima navă a clasei. Principala deosebire față de următoarele unități o reprezintă sistemul Kaștan-M din fața comenzii. Acesta a fost înlocuit la următoarele unități cu 12 celule verticale pentru rachetele sistemului anti-aerian Redut.
Sursa foto: wikipedia
După cum spuneam mai sus, diferența majoră dintre 20380 și 20381 o reprezintă înlocuirea sistemului anti-aerian Kaștan-M cu sistemul Redut, 12 celule fiind amplasate la bordul corvetelor clasei într-un VLS tip 3 S 97. Sistemul Redut este amplasat în locul sistemului Kaștan-M, astfel cum reiese din poza de mai jos unde am evidențiat și lansatoarele de rachete anti-navă, subsonice, Kh-35 Uran sau NATO SS-N-25 ”Switchblade”.
Sistemul Redut poate utiliza următoarele tipuri de rachete anti-aeriene, ce beneficiază de cap de ghidare infraroșu sau radar activ:
- 9M100E cu rază scurtă, de până la 15 km;
- 9M96E cu rază medie, de până la 40 km;
- 9M96E2 și 9M96E2-1 cu rază lungă, de până la 120 km.
Sursa: reddit
Nu știu în ce măsură rachetele 9M96E2 sau 9M96E2-1 vor fi instalate pe corvetele 20381 având în vedere cei 5,35 m lungime. Așa cum se poate observa în poza de mai jos, suprastructura care găzduiește sistemul de lansare verticală pare să aibă înălțimea unei punți, adică aproximativ 2 m și doar prelungirea lor sub covertă deschide posibilitatea utilizării 9M96E2 sau 9M96E2-1, sau chiar și a 9M96E cu ale sale 4,522 m lungime.
Sursa: Sputnik
Sistemul de război electronic amplasat pe catargul prova este de tip TK-25E-5 și utilizează patru lansatoare de contramăsuri de tip 4 x PK-10 amplasate la pupa pe helipad și la prova între turela tunului de 100 mm și suprastructura în care este amplasat sistemul de lansare verticală al rachetelor anti-aeriene sau sistemul Kaștan-M.
Pentru lupta anti-submarin, pe lângă sonarul amplasat în chilă, corvetele clasei beneficiază și de un sonar tractat cu adâncime variabilă de tip Vinietka secondat de sistemul Paket-NK cu torpile de 324 mm despre care am mai vorbit cu altă ocazie aici.
Corvetele dispun de elicopter propriu (helipad și hangar) tip Ka-27 și pot opera și un UAV Orlan-10.
Toții senzorii și armamentul navei sunt integrate în sistemul de management al luptei de tip Sigma. Mai multe detalii în clipul de mai jos, din păcate în rusă, însă suficient de edificator și în aceste condiții.
Concluzii
În opinia mea, ceea ce avem astăzi în față este exact ceea ce au vrut să obțină și ai noștri în urma licitației pentru corvete multifuncționale: o navă polivalentă ce dispune de elicopter propriu, cu ample capabilități în două medii de luptă – suprafață și anti-submarin și cu capacitatea de a se putea apăra împotriva amenințărilor aeriene.
În ceea ce privește lupta anti-aeriană, avem diferențe semnificative între singura unitate proiect 20380 și celelalte unități proiect 20381, sistemul Kaștan, mai mult un CIWS, fiind înlocuit cu sistemul Redut ce poate lansa rachete cu rază scurtă, medie sau lungă. În ciuda razei rachetelor ce pot fi potențial ambarcate, numărul redus al acestora – 12, mă determină să apreciez că apărarea antiaeriană este limitată la propria apărare a navei. De notat că rușii au păstrat și cele două turele AK-630 pe post de CIWS artileristic, o idee pe care o consider excelentă și de care ar trebui să ținem și noi seama în cazul corvetelor noastre.
Ca scurtă paranteză, britanicii, japonezii și nu numai continuă să folosească pe scară largă CIWS-uri artileristice (Phalanx) în combinație cu / completarea Sea Ceptor sau Aster in cazul britanicilor, rachete cu raze minime de intercepție de circa 1000 m sau chiar mai puțin. Un exemplu de urmat, mă gândesc eu.
Deși rușii le denumesc corvete, consider că de fapt ne aflăm în fața unor corvete grele / fregate ușoare iar rușii nu fac decât să urmeze trend-ul european de clasificare a navelor. Probabil că numărul compartimentelor etanșe, blindajul zonelor sensibile și redundanța sistemelor principale sunt mai aproape de cele ale unei corvete decât de cele ale unei fregate. Pe de altă parte, din punct de vedere al mediilor în care nava poate lupta ne aflăm în fața unei fregate.
Lăsând la o parte demersul teoretic de clasificare al navei, până la urmă, ceea ce contează cu adevărat este ce poate face nava. Iar aceste nave pot face destule.
Mie îmi plac dar sper să nu le văd prea curând la Marea Neagră.
Nicolae Hariuc
Bonus:
Surse:
https://en.wikipedia.org/wiki/Russian_corvette_Steregushchiy
https://en.wikipedia.org/wiki/Steregushchiy-class_corvette
https://sputniknews.com/military/201707301056006303-russia-navy-day-corvette-service/